2r-259/24 — determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întretinere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întretinere
- Temei legal
- Neîndeplinirea în termen a indicatiilor instanţei de apel. Restituirea cererii de apel
2r-259/24 — determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întretinere (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de Clopot Veaceslav,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Baltag
Cristina împotriva lui Clopot Veaceslav cu privire la determinarea domiciliului
copilului minor, încasarea pensiei de întreținere și compensarea cheltuielilor de
judecată,
împotriva încheierii din 16 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2r-259/24
NR. PIGD 2-22183652-01-2r-05062024)
Neîndeplinirea în termen a indicațiilor instanței de apel. Restituirea cererii de apel.
Judecătoria Orhei, sediul Central, jud. C. Roșca,
Curtea de Apel Chișinău, jud. R. Pulbere, D. Dulghieru, A. Malîi
19 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de Clopot
Veaceslav,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 13 decembrie 2022, avocatul Zestrea Cristian în interesele Cristinei
Baltag a depus în instanță cerere de chemare în judecată împotriva lui Clopot
Veaceslav cu privire la determinarea domiciliului copilului minor, încasarea
pensiei de întreținere și compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 14 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, acțiunea a fost admisă integral.
S-a admis cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Zestrea Cristian
în interesele lui Baltag Cristina împotriva lui Clopot Veaceslav cu privire la
determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere,
precum și compensarea cheltuielilor de judecată.
S-a determinat domiciliul copilului minor Clopot Radu Cătălin, născut la 10
august 2021, cu mama acestuia Baltag Cristina.
S-a încasat de la Clopot Veaceslav, născut la 14 aprilie 1987, cod numeric
personal 2007035004973, domiciliat în raionul Telenești, satul Vadul-Leca, în
beneficiul lui Baltag Cristina, născută la 15 iulie 1988, cod numeric personal
2004042039453, domiciliată în mun. Chișinău, str. Burebista, nr. 66/3, ap. 3,
pensie pentru întreținerea copilului minor Clopot Radu Cătălin, născut la 10
august 2021, în sumă fixă a câte 2500 (două mii cinci sute) lei lunar, începând cu
data adresării cererii în judecată – 13 decembrie 2022 și până la atingerea
majoratului de către copil.
În conformitate cu pct. 67 al Hotărârii Curții Constituționale, nr. 39 din
14.10.2017, privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 15 alin.(2) lit.
d) și 38 alin.(4) lit. f) din Codul de executare al Republicii Moldova, prezenta
hotărâre, în partea plății pensiei de întreținere, urmează a fi executată imediat, la
expirarea termenului de 15 zile din data pronunțării.
S-a încasat de la Clopot Veaceslav, născut la 14 aprilie 1987, cod numeric
personal 2007035004973, domiciliat în raionul Telenești, satul Vadul-Leca, în
beneficiul lui Baltag Cristina, născută la 15 iulie 1988, cod numeric personal
2004042039453, domiciliată în mun. Chișinău, str. Burebista, nr. 66/3, ap. 3,
suma de 5500 (cinci mii cinci sute) lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru
asistență juridică, precum și suma de 310 (trei sute zece) lei cu titlu de cheltuieli
de judecată pentru citarea publică.
S-a încasat de la Clopot Veaceslav, născut la 14 aprilie 1987, cod numeric
personal 2007035004973, domiciliat în raionul Telenești, satul Vadul-Leca, în
beneficiul statului, cheltuielile de judecată sub forma taxei de stat în mărime de
900 (nouă sute) lei, de a cărei plată reclamanta a fost scutită.
La 30 noiembrie 2023, Clopot Veaceslav a declarat apel motivat împotriva
hotărârii din 14 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând
repunerea în termen a cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe, cu
remiterea cauzei la rejudecare.
Prin încheierea din 20 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis
cererea depusă de Clopot Veaceslav cu privire la repunerea în termenul legal de
declarare a apelului împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din
14 septembrie 2023.
S-a repus în termen cererea de apel declarată de Clopot Veaceslav împotriva
hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 14 septembrie 2023,
pronunțată în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de avocatul
Zestrea Cristian în interesele Cristinei Baltag împotriva lui Clopot Veaceslav cu
privire la determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de
întreținere și compensarea cheltuielilor de judecată.
S-a ridicat de la examinare, în ordine de apel, cauza civilă la cererea de
chemare în judecată depusă de avocatul Zestrea Cristian în interesele Cristinei
Baltag împotriva lui Clopot Veaceslav cu privire la determinarea domiciliului
copilului minor, încasarea pensiei de întreținere și compensarea cheltuielilor de
judecată și s-a dispus restituirea cauzei în instanța de fond pentru întocmirea
hotărârii integrale.
La data de 18 aprilie 2024, cauza civilă nominalizată a parvenit în adresa
Curții de Apel Chișinău de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.
Prin încheierea din 23 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat
curs cererii de apel declarată de Clopot Veaceslav împotriva hotărârii din 14
septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
S-a comunicat apelantului Clopot Veaceslav despre necesitatea prezentării
originalului dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 675 lei, acordându-i
pentru aceasta un termen de 7 zile din momentul recepționării prezentei încheieri.
Prin încheierea din 16 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău, cererea de apel
declarată de Clopot Veaceslav împotriva hotărârii din 14 septembrie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pronunțată în cauza civilă, la cererea de
chemare în judecată depusă de pronunțată în cauza civilă, depusă de avocatul
Zestrea Cristian în interesele Cristinei Baltag împotriva lui Clopot Veaceslav cu
privire la determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de
întreținere și compensarea cheltuielilor de judecată, s-a restituit din motiv că,
apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței expuse în încheierea Curții
de Apel Chișinău din 23 aprilie 2024. S-a remis în adresa apelantului Clopot
Veaceslav cererea de apel cu toate documentele anexate.
La 22 mai 2024, Clopot Veaceslav, a declarat recurs împotriva încheierii
din 16 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,
casarea integrală a încheierii contestate, restituind spre rejudecare problema
soluționată prin încheierea casată.
În susținerea recursului a declarat că, la 17 mai 2024, a recepționat
încheierea Curții de Apel Chișinău 23 aprilie 2024, expediată prin intermediul
oficiului poștal.
Recurentul a susținut că, nu a indicat nici o adresă de e-mail în cerere de
apel privind repunerea în termenul de declarare a apelului. În calitate adresă de
corespondență a indicat, doar viza de domiciliu unde putea recepționa scrisori și
număr de telefon. Astfel, nu a recepționat nimic prin mijloace electronice.
A afirmat că, la dosar nu este și nici nu poate fi nici o confirmare de
accesare sau recepționare a încheierii Curții de Apel Chișinău din 23 aprilie 2024,
prin mijloace electronice. Atașarea la dosar a scrisorii de expediere și extrasul
poștei electronice din 29 aprilie 2024 fapt menționat în încheiere Curții de Apel
Chișinău din 16 mai 2024, nu este temei de a concluziona că nu au fost respectate
obligațiile stabilite prin încheierea de a nu da curs, în condițiile în care nu este
dovada de recepționare a încheierii Curții de Apel Chișinău 23 aprilie 2024.
În opinia recurentului termenul pentru înlăturarea neajunsurilor curge din
momentul comunicării efective a actului judecătoresc, trebuie să existe dovada de
recepționare a actului.
Recurentul a invocat că, eronat și neîntemeiat a fost restituită cererea de
apel depusă motiv din care solicit casarea încheierii Curții de Apel Chișinău din
16 mai 2024.
Prin referința depusă la 10 iulie 2024, intimata a pledat pentru respingerea
recursului și menținerea încheierii.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 426 din Codul de procedură civilă:
„(2) Recursul se depune la instanța a cărei încheiere se atacă.
(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din
3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a
referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”
Art. 368 din Codul de procedură civilă
„(1) Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă
cererea este depusă fără plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru, instanța de apel, în termen
de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților
la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea
neajunsurilor.
(2) Dacă apelantul îndeplinește în termen indicațiile din încheierea judecătorească,
apelul se consideră depus la data prezentării inițiale.
(3) Încheierea instanței de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacată odată cu
fondul.”
Art. 369 din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: a) apelantul nu a îndeplinit
în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art.368 alin.(1).”
Art. 110 din Codul de procedură civilă:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în
interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.”
Art. 111 din Codul de procedură civilă:
„(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu
este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.
(3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în
timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci
ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea
termenului.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine
decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 10 din Codul de procedură civilă:
(1) Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept
procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire
sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă
a unui drept procedural.
(3) Sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale
participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în dependență
de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi
pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface
actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii
judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.
Art. 427 din Codul de procedură civilă:
„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să
respingă recursul și să mențină încheierea.”
Art. 100 din Codul de procedură civilă:
”(1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la
proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite,
prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului
executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau
înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte
mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum
și prin delegație judiciară.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului: Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că, la 20 mai 2024 a fost expediată în adresa
părților copia încheierii din 16 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău (f.d.197), însă
lipsesc date despre recepționarea acesteia prin intermediul oficiului poștal. Din
mențiunea efectuată în cererea recurs, recurentul a făcut cunoștință cu încheierea
la data de 17 mai 2024. Astfel, recursul depus la 22 mai 2024 este în termen.
Studiind materialele cauzei civile, argumentele invocate în recurs în raport
cu normele de drept pertinente, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul urmează a fi respins cu menținerea încheierii
contestate, din motivele ce succed.
Din materialele cauzei civile rezultă că, la 30 noiembrie 2023, Clopot
Veaceslav a declarat apel împotriva hotărârii din 14 septembrie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând repunerea în termen a cererii de
apel, casarea hotărârii primei instanțe, cu remiterea cauzei la rejudecare.
Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 20 februarie 2024 a admis
cererea depusă de Clopot Veaceslav cu privire la repunerea în termenul legal de
declarare a apelului împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din
14 septembrie 2023 și a repus în termen cererea de apel declarată de Clopot
Veaceslav.
În contextul prevederilor art. 368 alin.(1) din Codul de procedură civilă,
prin încheierea din 23 aprilie 2024, instanța de apel nu a dat curs cererii de apel
depuse de Clopot Veaceslav împotriva hotărârii din 14 septembrie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a acordat apelantului un termen de 7 zile
de la recepționarea încheierii pentru prezentarea dovezii de achitare a taxei de
stat în mărime de 675 lei.
Potrivit comunicării de la fila dosarului 74, instanța de apel, a expediat prin
intermediul poștei electronice, slavicclopot@gmail.com, în adresa apelantului
Clopot Veaceslav încheierea din 23 aprilie 2024, pentru executare.
Deși Clopot Veaceslav a invocat că nu a indicat pentru instanța de apel nici
o poștă electronică pentru remiterea comunicărilor, aceasta nu corespunde
realității. În antetul cererii de apel, prin scris de mână, fiind confirmat prin
semnătură olografă, este indicată poșta electronică (f.d.38).
În circumstanțele date, prin încheierea din 16 mai 2024 a Curții de Apel
Chișinău, în temeiul art. 369 alin.(1) lit. a) din Codul de procedură civilă, s-a
restituit cererea de apel depusă de Clopot Veaceslav împotriva hotărârii 14
septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a remis apelantului
cererea de apel cu toate documentele anexate.
Din criticile aduse în recursul declarat, instanța de recurs identifică
dezacordul recurentului cu actele judecătorești emise de instanța de apel,
motivând că nu a recepționat încheierea din 23 aprilie 2024.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind
întemeiată soluția instanței de apel privind restituirea cererii de apel drept urmare
a neîndeplinirii în termen a indicațiilor din încheierea emisă în conformitate cu
art. 368 alin.(1) din Codul de procedură civilă, dat fiind faptul că din materialele
dosarului nu se face dovada că apelantul a îndeplinit indicațiile date de instanță
prin încheierea din 23 aprilie 2024.
Or, fiind emisă încheierea de a nu da curs apelului, la 29 aprilie 2024
instanța de apel a expediat-o apelantului, prin intermediul poștei electronice
Chișinău, slavicclopot@gmail.com.
Art. 102 alin. (6) din Codul de procedură civilă, stabilește că, citația sau
înștiințarea se trimite la adresa menționată de parte sau de un alt participant la
proces.
În temeiul art. 100 alin. (11) din Codul de procedură civilă, cererea de
chemare în judecată și actele de procedură ale instanței de judecată se comunică
autorităților publice, persoanelor juridice de drept privat și avocaților prin
intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, la care aceștia sunt
conectați prin adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată, în
mandatul de avocat, în alte acte ce atestă utilizarea poștei electronice. Actele de
procedură expediate prin intermediul Programului integrat de gestionare a
dosarelor se consideră comunicate.
Respectiv, expedierea încheierii de a nu da curs apelului, prin intermediul
poștei electronice, care este o modalitate de transmitere prevăzută de legislația
procesual civilă, face dovada comunicării actului de procedură, pe care se află
înscrisă mențiunea că Curtea de Apel Chișinău, expediază spre cunoștință
încheierea din 23 aprilie 2024.
Ca urmare, Completul de judecată va respinge ca neîntemeiat argumentul
recurentului precum că, în adresa lui Clopot Veceslav, nu a fost expediată
încheierea de a nu da curs apelului.
Or, mesajul transmis de pe o adresă electronică a instanței către o altă adresă
este preluat imediat în rețeaua internet de către un server și livrat adresei de e-mail
indicată.
Așa cum adresa electronică a lui Clopot Veaceslav
slavicclopot@gmail.com, conține un antet, un corp de date, instanța de apel corect
a trimis încheierea din 23 aprilie 2024 către căsuța poștală a utilizatorului
respectiv.
Deci, odată ce instanța a comunicat apelantului actul de procedură, prin
intermediul poștei electronice, adresă indicată în cererea de apel motivată,
susținerile invocate în recurs sunt neîntemeiate, având în vedere că instanța a
respectat legislația procesual civilă, fără ai leza apelantului vre-un drept
procesual.
Or, prin încheierea din 23 aprilie 2024, instanța de apel a menționat că
apelantul urmează să depună cerere de apel motivată în termen de 7 zile din
momentul recepționării.
În altă ordine de idei, instanța de recurs apreciază ca fiind irelevante
argumentele recurentului privind nerecepționarea încheierii. Așadar, Clopot
Veaceslav fiind persoană cointeresată în soluționarea acestui litigiu urma să-și
asume un rol activ și să îndeplinească în termen a indicațiilor instanței de apel.
Din cauza neatenție sau a neglijenței apelantul nu a îndeplinit indicațiile
instanței în termenul stabilit, iar acest fapt are și consecințe juridice semnificative,
adică lipsa continuării procesului.
De altfel, deși prevederile legii procedurale sunt exprese și certe în cazul
declarării apelului, precum și obligația apelantului de a se conforma prevederilor
legale în acest sens, cuprinse în art.365 din Codul de procedură civilă, pentru a
evita sancțiunile procedurale, apelantul înregistrând inițial apelul nemotivat
împotriva hotărârii primei instanțe, a eludat de a se conforma normelor
procedurale și de a depune cererea de apel motivată sau, după caz, să identifice o
modalitate în vederea informării instanței de judecată despre situația apărută în
familia lor.
În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră
relevant de a menționa obligația părților de a se folosi cu bună credință de
drepturile procedurale în virtutea prevederilor art. 56 alin.(3), art. 61 alin.(1) din
Codul de procedură civilă. Inițiind procedura de apel, apelantul urmează să se
intereseze periodic de soarta dosarului. Părțile trebuie să ia măsuri în intervale
rezonabile de timp pentru a afla despre progresul procedurilor judiciare despre
care aceștia cunosc.
Drept urmare, alegațiile recurentului nu pot determina casarea actelor
judecătorești contestate, în situația în care circumstanțele conturate supra denotă
că nevalorificarea drepturilor procedurale în termenul acordat de instanța de apel,
le este imputabilă. De altfel, instanța de apel a întreprins măsurile prevăzute de
legislația în vigoare în vederea comunicării actelor procedurale emise și acordarea
posibilității apelanților de a-și valorifica drepturile procedurale și respectiv, nu
poate fi reținut ca fiind relevant argumentul recurenților precum că prin încheierea
de restituire a cererii de apel li s-ar încălca dreptul de acces la justiție, dreptul la
un proces echitabil și dreptul la un recurs efectiv și respectiv le-ar fi fost îngrădit
dreptul de a contesta hotărârea primei instanțe, ilegală, în opinia lor.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că părțile
antrenate într-un proces, trebuie să se comporte cu bună credință în raport cu
drepturile procedurale conferite de legislator și trebuie să urmărească cu bună-
credință desfășurarea procesului, remarcă sugerată și de jurisprudența CtEDO.
Jurisprudența constantă a CtEDO a arătat că revine primordial celor interesați să
depună orice diligență pentru protejarea propriilor interese (a se vedea cauza
Teuschler v. Germania (dec.), 47636/99, 04 octombrie 2001; cauza Agapito
Maestre Sanchez v. Spania, 29608/02, 04 mai 2004).
Mai mult, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc
decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor sau, după caz, de instanță, cu
respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene
în interiorul cărora urmează a fi valorificate, or, în caz contrar survin sancțiunile
procedurale în sensul art.10 din Codul de procedură civilă. Aici este de remarcat
că prin impunerea unor termene limite în vederea valorificării drepturilor pretinse
a fi lezate se urmărește o bună administrare a justiției și asigurarea securității
raporturilor juridice.
În atare circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
apreciază ca fiind întemeiată constatarea instanței de apel precum că, apelanta nu
a îndeplinit în termen indicațiile din încheierea emisă în conformitate cu art. 368
alin.(1) din Codul de procedură civilă, ceea ce a determinat restituirea cererii de
apel.
Prin prisma respectării dreptului la un proces echitabil, inclusiv dreptul de
acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 20 din Constituția
Republicii Moldova și art. 5 din Codul de procedură civilă, relevat în
jurisprudența CtEDO, precum și dreptul la un recurs efectiv garantat de art.13 din
Convenție, circumstanțele relatate denotă că, recurenții și-au neglijat posibilitatea
de valorificare a drepturilor procedurale în termenul acordat de instanță.
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție respinge recursul declarat cu menținerea încheierii contestate.
Ținând cont de cele expuse, în conformitate cu art. 427 lit. a), art.428 din
Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea de recurs depusă de Clopot Veaceslav.
Menține încheierea din 16 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Baltag Cristina
împotriva lui Clopot Veaceslav cu privire la determinarea domiciliului copilului
minor, încasarea pensiei de întreținere și compensarea cheltuielilor de judecată.
Decizie este irevocabilă.
Președinte, judecător Ion Malanciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni