OTLU c. TURQUIE
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Irrecevable
OTLU c. TURQUIE (CtEDO, 2022)
SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 66179/11 CEIçek OTLU împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 26 aprilie 2022 într-un comitet compus din Branko Lubarda, președinte, Jovan Ilievski, Diana Sârcu, judecători, și din Hasan Bak reclamanta a sesizat Curtea la 17 septembrie 2011, în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (inclusiv Convenția de la Gaziantep), la 17 septembrie 2011, în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( În calitate de agent al său, dl Hac a) să anuleze candidatura recurentei la alegerile parlamentare din 12 iunie 2011 pe motiv că nu a prezentat o justificare justificativă care să ateste restituirea drepturilor sale civice din cauza condamnării sale penale. În deciziile sale din 17 și 21 aprilie 2011, CES a constatat că recurenta fusese condamnată la o pedeapsă cu închisoarea mai mare de un an și că nu a prezentat, în conformitate cu art. 13/A din Legea nr. 532 din 25 mai 2005 privind cazierul judiciar, de judecată a unui tribunal care să ateste restituirea drepturilor sale civice ( În concluzie, acesta nu îndeplinește condițiile legale necesare pentru a candida la aceste alegeri. La 22 aprilie 2011, pe baza recursului recurentei și pe baza prezentării dovezii lipsă, CES a informat că un candidat la alegerile parlamentare trebuia să își completeze dosarul de candidatură în termen de două zile de la data deciziei de constatare a unor astfel de deficiențe. În ceea ce privește situația recurentei, aceasta ar fi trebuit să prezinte acest motivativ cel târziu la 21 În aprilie 2011, Comisia a omis să facă acest lucru și a concluzionat că decizia sa pronunțată la 21 aprilie 2011 a fost definitivă și că nu există căi de atac disponibile pentru contestarea acesteia. 1 și 14 din convenție, recurenta a declarat că a fost lipsită de dreptul de a candida la alegerile parlamentare din 12 iunie 2011 din cauza opiniilor sale politice. Curtea va examina aceste obiecțiuni numai din perspectiva articolului 3 din Protocolul nr 1 (Radomilja și alții c. Croația [GC], n 37685/10 și 22768/12, § 126, 20 martie 2018). Prezenta cauză se referă la aspectul pasiv al dreptului de vot, adică dreptul de a candida la alegeri. În ceea ce privește dreptul de a candida la alegerile parlamentare, abordarea adoptată de Curte se limitează în principal la a verifica absența arbitrară a procedurilor interne care duc la privarea unui individ de eligibilitatea (a se vedea în special Ždanoka c. Letonia [GC], n 58278/00, § 106-108 și 115, CEDO 2006 IV și Mugemangango c. Belgia [GC], n 310/15, § 190, 10 iulie 2020). Curtea ia notă de faptul că legislația națională relevantă în vigoare prevede că o persoană care dorește să candideze ca candidat la alegerile parlamentare trebuie, în special, să prezinte Consiliului electoral superior o decizie de justiție care să demonstreze restituirea drepturilor sale civile din cauza condamnării sale penale. Procedura de depunere a candidaturii la alegerile parlamentare este de natură declarativă și fiecare candidat prezintă un dosar de candidatură care conține documente justificative, care sunt verificate și aprobate de Consiliul electoral superior, în conformitate cu legislația electorală în vigoare. În speță, recurenta a sesizat de două ori, în conformitate cu dreptul intern în vigoare și în termenele prevăzute în acest scop, Consiliul electoral superior pentru a contesta anularea candidaturii sale de a candida la alegerile parlamentare din 12 iunie 2011, fără a prezenta în sprijinul recursului său o decizie de justiție care să confirme restituirea drepturilor sale civice. În cazul în care sesizează a treia oară Consiliul electoral superior, și anume la 22 aprilie 2011, prin completarea cererii sale de candidatură cu justificarea pe care o solicitase în sprijinul acesteia, recurenta n . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . În această privință, Curtea nu subliniază niciun arbitrar în examinarea candidaturii recurentei de către Consiliul electoral superior sau în aplicarea dreptului intern în vigoare în măsura în care aceasta nu a prezentat în termenul care i-a fost acordat un document justificativ esențial pentru a demonstra că îndeplinește condițiile legale necesare pentru a-și prezenta candidatura la alegerile parlamentare din 12 iunie 2011. Pe de altă parte, problema accesibilității legii privind documentele justificative care trebuie furnizate pentru depunerea candidaturii la alegerile parlamentare nu pare a fi o problemă; recurenta trebuia să completeze în termen de două zile de la decizia Consiliului electoral superior din 17 aprilie 2011 documentele necesare pentru validarea cererii sale de candidatură. Ceea ce a omis să facă. Prin urmare, în circumstanțele specifice ale faptelor din speță, Curtea consideră că . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Declară cererea inadmisibilă. Făcut în franceză și apoi comunicat în scris la 19 mai 2022. Hasan Bak