CtEDO 26.04.2022 Auto

KIZILAY c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
26.04.2022
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
KIZILAY c. TURQUIE (CtEDO, 2022)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 64816/11 Abdullah KIZILAY împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 26 aprilie 2022 într-un comitet compus din Branko Lubarda, președinte, Jovan Ilievski, Diana Sârcu, judecători, și din Hasan Bak 64816/11 îndreptat împotriva Turciei și al cărui resortisant al acestui stat, domnul Abdullah K decizia de a aduce la cunoștința guvernului turc ( Kurulu mai jos (CES) a anulat candidatura reclamantului la alegerile parlamentare din 12 iunie 2011 pe motiv că nu a prezentat o justificare care să ateste restituirea drepturilor sale civice din cauza condamnării sale penale. Printr-o decizie din 17 aprilie 2011, având în vedere condamnarea penală a reclamantului din 25 septembrie 2008, CES a constatat că reclamantul nu a prezentat o hotărâre în fața unui tribunal care să ateste restituirea drepturilor sale civice ( La 22 aprilie 2011, CES a respins recursul reclamantului pe motiv că nu îndeplinește condițiile legale necesare pentru a se prezenta ca candidat la alegerile respective. Prezenta cauză se referă la aspectul pasiv al dreptului de vot, adică dreptul de a candida la alegeri. În ceea ce privește dreptul de a candida la alegerile parlamentare, abordarea adoptată de Curte se limitează în principal la a verifica absența arbitrară a procedurilor interne care duc la privarea unui individ de eligibilitatea (a se vedea în special Ždanoka c. Letonia [GC], n 58278/00, § 106-108 și 115, CEDO 2006 IV și Mugemangango c. Belgia [GC], n 310/15, § 190, 10 iulie 2020). Curtea ia notă de faptul că legislația națională relevantă în vigoare prevede că o persoană care dorește să candideze ca candidat la alegerile parlamentare trebuie, în special, să prezinte Consiliului electoral superior o decizie de justiție care să demonstreze restituirea drepturilor sale civile din cauza condamnării sale penale. Prin urmare, procedura de depunere a candidaturii la alegerile parlamentare este de natură declarativă și fiecare candidat prezintă un dosar de candidatură care conține documente justificative, care sunt verificate și aprobate de CES, în conformitate cu legislația electorală în vigoare. În speță, din observațiile părților, precum și din hotărârile CES reiese că nu a prezentat o hotărâre, în conformitate cu legea electorală în vigoare, care să confirme restituirea drepturilor sale civile, din cauza condamnării sale penale anterioare, pentru a putea candida la alegerile parlamentare din 12 iunie 2011. În plus, părțile nu contestă faptul că reclamantul a întreprins nicio acțiune în acest sens. În consecință, Curtea nu menționează nici un arbitrar în examinarea candidaturii reclamantului de către CES, în măsura în care nu a prezentat o documentație justificativă esențială pentru a dovedi că:îl acoperă condițiile legale necesare pentru a-și prezenta candidatura la alegerile parlamentare din 12 iunie 2011. Prin urmare, în circumstanțele specifice ale faptelor din speă, Curtea consideră că nu a fost afectată libera alegere a alegătorilor, în sensul articolului 3 din Protocolul nr. 1 la Convenie. În consecină, acest aspect este vădit nefondat și trebuie respins în aplicarea articolului 35 alineatul (3) litera (a) și a articolului 4 din Convenie. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară că cererea inadmisibilă. Făcută în franceză și comunicat în scris la 19 mai 2022. Hasan Bak

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă