2r-521/24 — nulitatea actului juridic, determinarea cotelor-parti din averea devalmasa

2r-521/24 — nulitatea actului juridic, determinarea cotelor-parti din averea devalmasa (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la respingerea recursului declarat de Elena Zatic, reprezentată

de avocata Svetlana Coșneanu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Elena Zatic împotriva lui Veaceslav Zatic, intervenient principal Oleg Zatic

cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare și

determinarea cotelor-părți din proprietatea comună în devălmășie,

împotriva încheierii din 25 noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți,

(Dosarul nr. 2r-521/24

NR. PIGD 2-22173094-01-2r-20122024)

Neîndeplinirea în termen a indicațiilor instanței de apel. Restituirea cererii de

apel. Comunicarea actului judecătoresc avocatului prezumă comunicarea

acestuia și părții. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

Judecătoria Orhei, sediul Telenești, jud. Gh. Ciobanu,

Curtea de Apel Bălți, jud. D. Corolevschi, I. Parii, N. Chircu,

12 februarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de Elena

Zatic, reprezentată de avocata Svetlana Coșneanu,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva lui Veaceslav Zatic, concretizată ulterior, solicitând

declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare a automobilului din

01 noiembrie 2022, încheiat Veaceslav Zatic și Oleg Zatic, determinarea

cotelor-părți prin atribuirea în proprietatea Elenei Zatic și lui Veaceslav Zatic

câte ½ din vehiculul de model „Mercedes Sprinter 318 CDI”, anul fabricării

2007, cu număr de înmatriculare xxxxx.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Telenești, menținută prin decizia din 02 martie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, s-a admis cererea Elenei Zatic privind asigurarea acțiunii și s-a

aplicat sechestrul pe automobilul de model „Mercedes Sprinter”, cu număr

de înmatriculare xxxxx.

din 29 mai 2023, s-a admis cererea privind intervenirea în proces a lui Oleg

Zatic, în calitate de intervenient principal.

corectată prin încheierea din 07 octombrie 2024 a Judecătoriei Orhei, sediul

Telenești, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă

de Elena Zatic împotriva lui Veaceslav Zatic, intervenient principal Oleg

Zatic cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare a

automobilului și determinarea cotelor-părți din proprietatea comună în

devălmășie a automobilului. S-a anulat măsura de asigurare aplicată prin

încheierea din 29 noiembrie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, prin

punerea sechestrului pe automobilul de model „Mercedes Sprinter”, cu

număr de înmatriculare xxxxx.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Svetlana Coșneanu, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 12 iulie

2024 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, solicitând admiterea acesteia,

casarea hotărârii primei instanțe, admiterea cererii de chemare în judecată.

1

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

curs cererii de apel depuse de Elena Zatic și reprezentantul ei, avocata

Svetlana Coșneanu. S-a comunicat apelantei/reprezentantului despre

necesitatea prezentării și înregistrării la Direcția evidență și documentare

procesuală (cancelaria) a Curții de Apel Bălți a apelului motivat semnat

corespunzător (fie olograf, în atâtea copii câți participanți la proces sunt, fie

electronică avansată calificată), a bonului taxei de stat în sumă de 212,50 de

lei și a bonului taxei de timbru în sumă de 200 de lei, stabilind un termen

până la 20 noiembrie 2024, ora 17:00. S-a atenționat apelanta/reprezentantul

că în cazul în care va expedia cererea de apel motivată și dovezile de plată a

taxei de stat și taxei de timbru către instanța de apel prin alte mijloace decât

depunerea personală în instanță, urmează să se asigure că acestea vor parveni

în instanța de apel în termenul stabilit până la 20 noiembrie 2024, ora 17:00.

S-a explicat apelantei/reprezentantului că în caz dacă nu va lichida

neajunsurile menționate, cererea de apel se va considera nedepusă și va fi

restituită.

restituit cererea de apel depusă la 01 august 2024 de Elena Zatic și

reprezentantul ei, avocata Svetlana Coșneanu împotriva hotărârii din 12 iulie

2024 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești. S-a remis apelul autorului.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Elena Zatic, reprezentată de avocata Svetlana Coșneanu, a depus cerere de

recurs împotriva încheierii din 25 noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți,

solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii contestate, cu restituirea

cauzei instanței de apel la etapa primirii cererii de apel.

care o consideră vădit ilegală, deoarece conform încheierii instanței de apel

din 29 octombrie 2024 nu s-a dat curs cererii de apel, comunicând apelantei

și avocatului despre necesitatea prezentării și înregistrării apelului motivat

semnat corespunzător, bonurilor de plată a taxelor de stat și de timbru, fiind

stabilit termen până la 20 noiembrie 2024, ora 17:00. Respectiva încheiere a

fost transmisă avocatei Svetlana Coșneanu prin intermediul poștei

electronice cosneanus@gmail.com, care nu îi aparține. Adresa electronică a

avocatei Svetlana Coșneanu nu este cea indicată în încheiere, însă adresa

corectă și oficială înregistrată pe site-ul Uniunii Avocaților din RM, în baza

de date a avocaților, este cosneanua@gmail.com. Astfel, încheierea din 29

octombrie 2024 nu a fost remisă la adresă corectă și respectiv nu a

recepționat-o, neavând posibilitatea să înlăture neajunsurile indicate.

datată cu 20 decembrie 2024 (f.d.193).

2

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(2) Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva

încheierilor emise de către curțile de apel.”

„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la

comunicarea încheierii.”

„(2) Recursul se depune la instanța a cărei încheiere se atacă.

(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet

din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

„(1) Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă

cererea este depusă fără plata taxei de stat și/sau a taxei de timbr, instanța de apel, în

termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea

participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru

lichidarea neajunsurilor.

(2) Dacă apelantul îndeplinește în termen indicațiile din încheierea judecătorească,

apelul se consideră depus la data prezentării inițiale.

(3) Încheierea instanței de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacată odată cu

fondul.”

„(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: a) apelantul nu a

îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu

art.368 alin.(1).”

„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în

interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de

activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.”

„(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care

nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța

judecătorească.

(3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment

în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură,

atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea

termenului.”

„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului

prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după

sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

3

(1) Sancțiunile procedurale sînt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept

procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de

exercitare abuzivă a unui drept procedural.

(3) Sancțiunile procedurale vizează atît actele de procedură ale instanței judecătorești,

ale participanților la proces, cît și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în

dependență de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în

decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația

de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în

drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a)

să respingă recursul și să mențină încheierea.”

(1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților

la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei

împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul

biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în

judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor,

sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea

primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

„(2) Partea este obligată să informeze instanța, nu mai tîrziu de 3 zile pînă la data

ședinței de judecată, despre angajarea unui avocat, schimbarea sau renunțarea la serviciile

avocatului, prezentînd instanței datele de contact ale noului avocat, inclusiv adresa

electronică a acestuia.”

„(4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt

obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea

însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că din materialele cauzei denotă că, la 26

noiembrie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.d.186), a fost

expediată avocatei reclamantei, Svetlana Coșneanu, copia încheierii din 25

noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți. Astfel, recursul depus la 07 decembrie

2024, prin intermediul poștei electronice, este în termen.

raport cu normele de drept pertinente, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins cu menținerea

încheierii contestate, din motivele ce succed.

4

Zatic, inclusiv prin intermediul avocatei Svetlana Coșneanu, a depus apelul

nemotivat împotriva hotărârii din 12 iulie 2024 a Judecătoriei Orhei, sediul

Telenești (f.d.167).

civilă, prin încheierea din 29 octombrie 2024, instanța de apel nu a dat curs

cererii de apel depuse de Elena Zatic și reprezentantul ei, avocata Svetlana

Coșneanu, comunicând acestora despre necesitatea prezentării și înregistrării

la Direcția evidență și documentare procesuală (cancelaria) a Curții de Apel

Bălți a apelului motivat semnat corespunzător (fie olograf, în atâtea copii câți

participanți la proces sunt, fie electronică avansată calificată), a bonului taxei

de stat în sumă de 212,50 de lei și a bonului taxei de timbru în sumă de 200

de lei, stabilind un termen până la 20 noiembrie 2024, ora 17:00 (f.d.182-

183).

184 verso), la 30 octombrie 2024 s-a expediat avocatei Svetlana Coșneanu

copia încheierii din 29 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți prin care nu s-

a dat curs cererii de apel, de altfel, adresa fiind reflectată în mandatul

avocațial (f.d.3), precum și este folosită de avocat în expedierea actelor prin

email. La fel, copia încheierii enunțate a fost trimisă apelantei Elena Zatic cu

scrisoare recomandată, care s-a restituit instanței ca fiind „nereclamată”

(f.d.187).

temeiul art. 369 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă, s-a restituit

cererea de apel depusă de depusă la 01 august 2024 de Elena Zatic și

reprezentantul ei, avocata Svetlana Coșneanu împotriva hotărârii din 12 iulie

2024 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești. S-a remis apelul autorului

(f.d.185).

dezacordul părții recurente cu încheierea contestată, motivat prin faptul că

încheierea prin care nu s-a dat curs cererii de apel i-a fost expediată

avocatului la o adresă electronică ce nu îi aparține.

întemeiată soluția instanței de apel privind restituirea cererii de apel drept

urmare a neîndeplinirii în termen a indicațiilor din încheierea emisă în

conformitate cu art. 368 alin.(1) din Codul de procedură civilă.

împotriva hotărârii primei instanțe, depusă prealabil la 01 august 2024 a fost

semnată de Elena Zatic și avocata Svetlana Coșneanu. Drept urmare, instanța

de apel a expediat avocatei Svetlana Coșneanu, prin intermediul poștei

electronice cosneanua@gmail.com, copia încheierii din 29 octombrie 2024

prin care nu s-a dat curs cererii de apel. Or, legislația în vigoare permite

5

comunicare actelor procedurale emise prin orice mijloace care asigură

recepționarea textului de către destinatar. De altfel, instanța de recurs notează

că Elenei Zatic, la fel, i-a fost expediat actul judecătoresc menționat s-a

realizat și către Elena Zatic cu scrisoare recomandată, însă s-a restituit

instanței ca fiind nereclamată (f.d.187). Iar în sensul pct. 2 din Hotărârea

Guvernului pentru aprobarea Regulilor privind prestarea serviciilor poștale

nr. 1457 din 30 decembrie 2016, trimitere nereclamată reprezintă trimiterea

poștală care nu a fost distribuită (predată) destinatarului din cauza

nesolicitării sau refuzului de recepționare a acesteia.

precum că în încheierea de restituire a cererii de apel s-a indicat că s-a

expediat copia încheierii prin care nu s-a dat curs cererii de apel prin

intermediul poștei electronice cosneanus@gmail.com, însă aceasta nu îi

aparține, adresa electronică corectă și oficială fiind cosneanua@gmail.com,

instanța de recurs menționează că din extrasele din poșta electronică

existente la materialele cauzei civile se profilează că instanța de apel a

comunicat avocatei copia încheierii din 29 octombrie 2024 anume la adresa

oficială cosneanua@gmail.com, indicată de avocat (f.d.184-184 verso).

Drept urmare, decad argumentele părții recurente privind comunicarea

actului judecătoresc la o adresă electronică ce ar aparține altei persoane decât

avocatului. Or, faptul indicării incorect în textul încheierii de restituire a

cererii de apel a adresei electronice a avocatului, nu poate justifica admiterea

recursului în sensul formulat, în situația în care materialele cauzei civile, și

anume scrisoare de expediere a actului judecătoresc, extrasul din poșta

electronică atestă cu certitudine că avocatei Svetlana Coșneanu i s-a

comunicat copia încheierea din 29 octombrie 2024 la adresa electronică

oficială.

prin care nu s-a dat curs cererii de apel a fost expediată avocatei apelantei,

Svetlana Coșneanu, iar omisiunile admise la depunerea apelului, nu au fost

înlăturate. Iar în virtutea art.75 alin. (4) din Codul de procedură civilă, actele

procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt

obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost

efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

cunoscut despre litigiul în cauză, în special că a fost inițiat la acțiunea

acesteia, precum și de hotărârea primei instanțe împotriva căreia a exercitat

calea de atac-apelul, prin depunerea apelului nemotivat personal și prin

intermediul avocatei Svetlana Coșneanu.

declarării apelului, precum și obligația apelanților de a se conforma

prevederilor legale în acest sens, cuprinse în art.365 din Codul de procedură

civilă, pentru a evita sancțiunile procedurale, apelanta înregistrând inițial

6

apelul nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, a eludat de a se

conforma normelor procedurale și de a depune cererea de apel motivată și

dovezile de plată a taxelor de stat și de timbru, având în vedere natura

litigiului.

consideră relevant de a menționa obligația părților de a se folosi cu bună-

credință de drepturile procedurale în virtutea prevederilor art. 56 alin.(3), art.

61 alin.(1) din Codul de procedură civilă. Inițiind procedura de apel,

apelantul urmează să se intereseze periodic de soarta dosarului. Părțile

trebuie să ia măsuri în intervale rezonabile de timp pentru a afla despre

progresul procedurilor judiciare despre care aceștia cunosc.

judecătoresc contestat, în situația în care circumstanțele conturate supra

denotă că nevalorificarea drepturilor procedurale în termenul acordat de

instanța de apel, îi este imputabilă. De altfel, instanța de apel a întreprins

măsurile prevăzute de legislația în vigoare în vederea comunicării actelor

procedurale emise și acordarea posibilității părții apelante de a-și valorifica

drepturile procedurale.

antrenate într-un proces, trebuie să se comporte cu bună credință în raport cu

drepturile procedurale conferite de legislator și trebuie să urmărească cu

bună-credință desfășurarea procesului, remarcă sugerată și de jurisprudența

CtEDO. Jurisprudența constantă a CtEDO a arătat că revine primordial celor

interesați să depună orice diligență pentru protejarea propriilor interese (a se

vedea cauza Teuschler v. Germania (dec.), 47636/99, 04 octombrie 2001;

cauza Agapito Maestre Sanchez v. Spania, 29608/02, 04 mai 2004).

loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor sau, după caz, de

instanță, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și

instituirea unor termene în interiorul cărora urmează a fi valorificate, or, în

caz contrar survin sancțiunile procedurale în sensul art.10 din Codul de

procedură civilă. Aici este de remarcat că prin impunerea unor termene limite

în vederea valorificării drepturilor pretinse a fi lezate se urmărește o bună

administrare a justiției și asigurarea securității raporturilor juridice.

Justiție apreciază ca fiind întemeiată constatarea instanței de apel precum că,

apelanta nu a îndeplinit în termen indicațiile din încheierea emisă în

conformitate cu art. 368 alin.(1) din Codul de procedură civilă, ceea ce a

determinat restituirea cererii de apel. Respectiv alegațiile părții recurente nu

justifică casarea încheierii contestate, în condițiile în care instanța de apel la

adoptarea și comunicare actului judecătoresc a ținut cont de materialele

cauzei și prevederile legale pertinente.

7

dreptul de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 20 din

Constituția Republicii Moldova și art. 5 din Codul de procedură civilă,

relevat în jurisprudența CtEDO, precum și dreptul la un recurs efectiv

garantat de art.13 din Convenție, circumstanțele relatate denotă că, recurenta

și-a neglijat posibilitatea de valorificare a drepturilor procedurale în termenul

acordat de instanță.

de Justiție respinge recursul declarat cu menținerea încheierii contestate.

din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge recursul declarat de Elena Zatic, reprezentată de avocata

Svetlana Coșneanu.

Menține încheierea din 25 noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, în cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Elena Zatic

împotriva lui Veaceslav Zatic, intervenient principal Oleg Zatic cu privire la

declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare și determinarea

cotelor-părți din proprietatea comună în devălmășie.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

8