2r-35/25 — Determinarea cotelor părți a averii comune în devălmășie

La 31 mai 2024, Varvara Prepelița, reprezentată de avocatul Valeriu Dumitru, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Valeriu Prepelița, intervenient accesoriu Angela Musteața, cu privire la determinarea cotelor părți a averii comune în devălmășie și încasarea contravalorii a ½ cotă-parte din prețul bunului mobil comun.

Reclamanta a solicitat recunoașterea dreptului de proprietate comună în devălmășie după Varvara Prepelița și Valeriu Prepelița a câte ½ cotă-parte asupra bunului mobil comun - automobilul de model *****, anul fabricării *****, cu n/î *****, încasarea din contul lui Valeriu Prepelița în beneficiul reclamantei contravalorea a ½ cotă-parte din bunul mobil comun - automobilul de model Ford Cuga, anul fabricării *****, cu n/î ***** *****, în mărime de 108 168 de lei, încasarea din contul pârâtului Valeriu Prepelița în beneficiul său a cheltuielilor de judecată cu titlul de onorariu în mărime de 10 000 de lei, taxa de timbru în mărime de 200 de lei, taxa de stat în mărime de 5 296 de lei și alte cheltuieli în mărime de 1 655,80 de lei.

Prin hotărârea din 09 septembrie 2024 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Varvara Prepelița, reprezentată de avocatul Valeriu Dumitru. S-a încasat din contul lui Prepelița Valeriu, în beneficiul Varvarei Prepelița, contravaloarea a ½ din valoarea de piață a automobilului de model *****, anul fabricării *****, cu n/î ***** *****, ce constituie 108 168 de lei. S-a încasat de la Valeriu Prepelița, cheltuielile de judecată compuse din: taxa de stat în mărime de 5 296 de lei, cheltuielile de asistență juridică în mărime de 10000 de lei, cheltuielile de citare publică a pârâtului în mărime de 200 de lei, cheltuielile de efectuare a raportului de constatare în sumă de 1 505 de lei, cheltuielile de eliberare a adeverinței ASP în mărime de 130 de lei. În rest, celelalte pretenții din acțiune s-au respins ( f.d. 72).

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 25 octombrie 2024 Valeriu Prepelița a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 09 septembrie 2024 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, solicitând repunerea în termenul de declarare a apelului, casarea hotărârii, cu restituirea cauzei la rejudecare în alt 1 complet de judecată. Totodată, a solicitat scutirea de la plata taxei de stat și taxei de timbru (f.d. 74).

Prin încheierea din 24 decembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea depusă de Valeriu Prepelița, cu privire la repunerea în termen a apelului. S-a restituit cererea de apel depusă de Valeriu Prepelița pe motiv că a fost depusă în afara termenului legal, iar instanța a refuzat să efectueze repunerea în termen ( f.d. 80-83).

La 09 ianuarie 2025, Valeriu Prepelița a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 24 decembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii contestate, cu restituirea cauzei spre rejudecare la etapa primirii cererii de apel (f. d. 85-90). 6.1. În susținerea cererii de recurs a menționat că instanța de apel nu a examinat cererea de repunere în termen a apelului, or, în partea motivată nu este indicat că a fost respinsă cererea de repunere în termen. A menționat că, în perioada 15 mai 2024-15 octombrie 2024 a fost plecat peste hotarele țării, fapt ce se confirmă prin cererea de suspendare a serviciilor pentru numărul de telefon, cât și bilet de avion prin care se confirmă că a aterizat pe 15 octombrie 2024. .

Art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 100 din Codul de procedură civilă: „ (1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.” 2

Art. 111 din Codul de procedură civilă: „ (1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. (2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. (3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 116 alin. alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă: „ (1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. (3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). (4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.”

Art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă: „ (1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: b) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen sau instanța de apel a respins cererea de repunere în termen.”

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „ Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă”.

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „ (1) Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă stipulează: 3 „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea”.

Prin urmare, Completul de judecată constată că recursul depus de Valeriu Prepelița, la 09 ianuarie 2025, este în termen.

Completul de judecată notează că hotărârea primei instanțe, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă Varvara Prepelița împotriva lui Valeriu Prepelița, intervenient accesoriu Angela Musteață, privind determinarea cotelor părți a averii comune în devălmășie și încasarea contravalorii a ½ cotă-parte din prețul bunului mobil comun, a fost pronunțată la 09 septembrie 2024 (f. d. 72).

După cum rezultă din actele și lucrările dosarului, cererea de apel împotriva hotărârii din 09 septembrie 2024 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, a fost depusă de Valeriu Prepelița, la 25 octombrie 2024, cu depășirea termenului de 30 de zile, prevăzut de art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă (f. d. 74).

Prin urmare, Curtea de Apel Bălți, prin încheierea din 24 decembrie 2024, corect a restituit cererea de apel depusă de Valeriu Prepelița împotriva hotărârii din 09 septembrie 2024 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, din motiv că apelul a fost depus în afara termenului legal, iar instanța de apel a respins cererea de repunere în termen (f. d. 80-83).

În situația în care hotărârea judecătorească a fost pronunțată la 09 septembrie 2024, în temeiul art. 111 alin. (3) Cod de procedură civilă, termenul de contestare cu apel a început a curge din ziua imediat următoare zilei de pronunțare a dispozitivului hotărârii judecătorești, adică începând cu data de 10 septembrie 2024, ultima zi a termenului fiind data de 09 octombrie 2024 (zi de miercuri).

Însă, apelantul a depus cererea de apel, la 25 octombrie 2024, adică cu depășirea termenului legal de 30 de zile.

În context, instanța de apel justificat a reținut că Valeriu Prepelița a depus cererea de apel peste termen. Or, recurentul avea obligația de a se folosi cu bună-credință de drepturile sale procedurale.

Completul de judecată notează că, în cazul omiterii termenului de îndeplinire a actului de procedură, legiuitorul a prevăzut instituția repunerii în termen reglementată la art. 116 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de 4 repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

Așadar, odată cu depunerea apelului, în conformitate cu art. 116 alin. (1) din Codul de procedură civilă, apelantul a solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului.

În motivarea repunerii termenului de declarare a apelului, Valeriu Prepelița a menționat că din 15 mai 2024 până la 15 octombrie 2024 s-a aflat peste hotarele țării.

La depunerea cererii de apel, Valeriu Prepelița a solicitat să fie repus în termenul de declarare a apelului, însă fără a prezenta careva probe justificative care să confirme imposibilitatea depunerii cererii de apel în termenul de atac prevăzut de lege.

Completul de judecată notează că cererea de repunere în termen formulată de apelant nu a fost însoțită de niciun mijloc de probă care să justifice îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 116 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Astfel, instanța de apel corect a concluzionat că cererea lui Valeriu Prepeliță cu privire la repunerea în termen de declarare a apelului urmează a fi respinsă.

Completul de judecată notează că probele anexate ulterior, odată cu cererea de recurs, nu pot fi luate în considerare întrucât potrivit art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează pe baza recursului și a referinței la recurs, respectiv nu se administrează probe.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că legalitatea încheierii instanței de apel se verifică exclusiv în raport cu situația de fapt și de drept existentă la momentul pronunțării acesteia.

Or, Valeriu Prepelița, contestând hotărârea primei instanțe peste termenul legal de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului și depunând cerere de repunere în termen, trebuia să depună diligență și să întreprindă măsurile necesare pentru a-și proteja drepturile sale procedurale prin prezentarea probelor justificative care să confirme imposibilitatea depunerii cererii de apel în termenul de atac prevăzut de lege.

Dat fiind cele relatate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră drept întemeiată și legală încheierea din 24 decembrie 2024 a Curții de Apel Bălți.

Se accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu standardele înserate în textul art.6§1 din CEDO, încuviințarea exercitării unei căi ordinare de atac în urma rămânerii definitive a actului jurisdicțional valabil adoptat în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna de fapt încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil.

Din considerentele menționate, și având în vedere că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurenți sunt neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție 5 concluzionează de a respinge recursul și de a menține încheierea instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civil COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de Valeriu Prepelița Menține încheierea din 24 decembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Varvara Prepelița împotriva lui Valeriu Prepelița, intervenient accesoriu Angela Musteață, privind determinarea cotelor părți a averii comune în devălmășie și încasarea contravalorii a ½ cotă-parte din prețul bunului mobil comun. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Gheorghe Stratulat Oxana Parfeni 6