2ra-286/23 — determinarea cotei-parti din proprietatea comuna in devalmasie

Dosarul nr. 2ra-286/23 2-20091027-01-2ra-20022023 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. V. Schibin) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Garbuz, A. Ciobanu, I. Grosu) ÎNCHEIERE 27 martie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi examinând admisibilitatea recursului declarat de Matveeva-Bociog Nina, Matveev Veaceslav, Matveev Valeri și Lupu (Matveeva) Elina, reprezentați de avocatul Matveeva-Bociog Nina, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ștefîrța Victor împotriva lui Matveev Veaceslav, Matveeva-Bociog Nina, Matveev Valeri și Lupu (Matveeva) Elina cu privire la determinarea cotei-părți a debitorului Matveev Veaceslav din proprietatea comună în devălmășie și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de Matveeva-Bociog Nina, Matveev Veaceslav, Matveev Valeri și Lupu (Matveeva) Elina și a fost menținută hotărârea din 23 martie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, constată: La data de 29 iulie 2021, Ștefîrța Victor a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Matveev Veaceslav, Matveeva-Bociog Nina, Matveev Valeri și Lupu (Matveeva) Elina cu privire la determinarea cotei-părți a debitorului Matveev Veaceslav din proprietatea comună în devălmășie și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 01 octombrie 2019 Judecătoria Bălți, sediul Central a eliberat titlu executoriu pe cauza civilă nr. 2- 1109/2019, prin care s-a dispus încasarea de la Matveev Veaceslav în beneficiul lui Ștefîrța Victor a sumei de 106 000 de lei cu titlu de împrumut și a taxei de stat în sumă 1 de 3 180 de lei. A menționat că, titlul l-a prezentat executorului judecătoresc Chișca Veaceslav, care a intentat procedura de executare. A indicat reclamantul că, la data de 17 iulie 2020 a primit de la executorul judecătoresc Chișcă Veaceslav informația privind imposibilitatea executării titlului executoriu din motiv că, conform datelor Agenției Servicii Publice, bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX, situat în mun.

XXXXX, str. XXXXX, ap.XXXXX, asupra căruia a fost aplicată interdicția de înstrăinare, este înregistrat cu drept de proprietate după debitorul Matveev Veaceslav în coproprietate cu Matveeva-Bociog Nina, Matveev Valeri, Matveeva Elina cu cota 1.0. Iar, în scopul executării titlului, se impune necesitatea determinării cotei-părți din bun ce revine debitorului Matveev Veaceslav. A solicitat reclamantul determinarea cotei-părți a debitorului Matveev Veaceslav din bunul comun –bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX, situat în mun. XXXXX, str. XXXXX, ap.XXXXX și încasarea de la Matveev Veaceslav în beneficiul lui Ștefîrța Victor a cheltuielilor de judecată. Cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe prevederile art. art. 543, 553 alin.(1), (2), 567 din Codul civil.

Prin hotărârea din 23 martie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost admisă acțiunea și s-a determinat cota-parte a debitorului Matveev Veaceslav în proprietatea comună în devălmășie – apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX, mun. XXXXX cu nr. cadastral XXXXX, ca fiind în mărime de ¼. S-a încasat de la Matveev Veaceslav în beneficiul lui Ștefîrța Victor suma de 100 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru taxa de stat și suma de 3 000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistența juridică, iar în total suma de 3 100 de lei. La data de 21 aprilie 2021 Matveeva-Bociog Nina, Matveev Veaceslav, Matveev Valeri și Lupu (Matveeva) Elina au declarat apel împotriva hotărârii din 23 martie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii cu restituirea cauzei la rejudecare.

Prin decizia din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de Matveeva-Bociog Nina, Matveev Veaceslav, Matveev Valeri și Lupu (Matveeva) Elina și a fost menținută hotărârea din 23 martie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Bălți a menționat că prima instanță corect a reținut că, creditorul/reclamantul Ștefîrța Victor poate stabili cota-parte ideală din bunul comun ce aparține debitorului Matveev Veaceslav în coproprietate cu terți. Respectiv, în lipsa acordului benevol, determinarea cotei-părți ideale din bunul imobil, se efectuează de către instanța de judecată. Stabilirea cotei părți nu duce inevitabil la urmărirea ei, bunurile debitorului urmînd a fi urmărite în condițiile stabilite de lege, actele executorului judecătoresc privind urmărirea bunurilor fiind susceptibile de atac.

Prima instanță corect a reținut că, prin determinarea cotei-părți ideale a coproprietarului Matveev Veaceslav din bunul imobil comun, nu are loc afectarea drepturilor celorlalți coproprietari, dat fiind faptul că ei rămân coproprietari devălmași 2 ai aceluiași bun. La fel, rămâne coproprietar al aceluiași bun și pîrîtul Matveev Veaceslav. La data de 03 februarie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Matveeva-Bociog Nina, Matveev Veaceslav, Matveev Valeri și Lupu (Matveeva) Elina, reprezentați de avocatul Matveeva-Bociog Nina, au declarat recurs împotriva deciziei din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului s-a invocat că determinând cota-parte din apartament cu încălcarea prevederilor art. 90 din Codul de executare, atunci când debitorul dispune de alte bunuri care nu au fost gajate și ipotecate și atunci când în apartament locuiesc alți trei proprietari care nu au nici o obligație față de Ștefîrța Victor, instanța de apel a încălcat dreptul acestor persoane la respectarea proprietății, precum și dreptul la respectarea vieții private și de familie, garantate de art. 1 al primului Protocol adițional la CEDO și art. 8 din Convenție. A menționat că prevederile art. 90 alin. (2) lit. b) din Codul de executare nu permite, dar obligă respectarea consecutivității urmăririi bunurilor creditorului și este obligatorie atât pentru executorul judecătoresc, cât și pentru instanțele de judecată, care au emis hotărâri contrare acestor prevederi.

A susținut că instanțele de judecată nu au indicat din ce motiv au considerat că interesele creditorului prevalează intereselor celorlalți proprietari și familiilor sale, care nu au obligații față de intimat. A reținut că în ședințele de judecată s-a constatat cu certitudine că apartamentul din litigiu este ipotecat la SA „Moldova-Agroindbank”, dreptul de ipotecă al ultimei fiind înregistrat în Registrul Bunurilor Imobile, prin urmare, instanțele de judecată au soluționat problema drepturilor SA „Moldova-Agroindbank”, fără antrenarea acestei persoane în proces. Totodată a notat că, instanța de apel a ignorat faptul că la momentul examinării apelului și emiterii deciziei, datoria în sumă de 106 000 de lei era achitată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 20 octombrie 2022. Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa recurenților Matveev Veaceslav, Matveev Valeri și Lupu (Matveeva) Elina, prin intermediul oficiului poștal, la data de 06 decembrie 2022, iar Matveeva-Bociog Nina, prin intermediul poștei electronice, la data de 05 decembrie 2022 (f.d. 161, 161 verso). Astfel, recursul, declarat la 03 februarie 2023, este în termen. La 21 februarie 2023, copia recursului a fost expediată în adresa intimatului Ștefîrța Victor, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d.

191). Prin referința depusă la 02 martie 2023, Ștefîrța Victor a solicitat declararea recursului ca inadmisibil. 3 Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Respectiv, recursul declarat de Matveeva- Bociog Nina, Matveev Veaceslav, Matveev Valeri și Lupu (Matveeva) Elina, reprezentați de avocatul Matveeva-Bociog Nina, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; 4 f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Matveeva-Bociog Nina, Matveev Veaceslav, Matveev Valeri și Lupu (Matveeva) Elina, reprezentați de avocatul Matveeva-Bociog Nina, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Matveeva-Bociog Nina, Matveev Veaceslav, Matveev Valeri și Lupu (Matveeva) Elina, reprezentați de avocatul Matveeva-Bociog Nina, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Matveeva-Bociog Nina, Matveev Veaceslav, Matveev Valeri și Lupu (Matveeva) Elina, reprezentați de avocatul Matveeva-Bociog Nina, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție dispune: 5 Recursul declarat de Matveeva-Bociog Nina, Matveev Veaceslav, Matveev Valeri și Lupu (Matveeva) Elina, reprezentați de avocatul Matveeva-Bociog Nina, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi 6