2ra-647/23 — anularea ordinelor, restabilirea in functie, incasarea salariului pentru lipsa fortată de la lucru

2ra-647/23 — anularea ordinelor, restabilirea in functie, incasarea salariului pentru lipsa fortată de la lucru (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Anatolie Suhan,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Anatolie Suhan împotriva Societății pe Acțiuni „FEE Nord” cu privire la

anularea ordinelor, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lisa

forțată de la serviciu, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 1 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți

(Dosarul nr. 2ra-647/23

NR. PIGD 2-21105247-01-2ra-04052023)

Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.432 din Codul

de procedură civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate. Invocarea declarativă a

faptului că decizia instanței de apel se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor și pe neaplicarea legii care trebuia

să fie aplicată.

Au examinat anterior cauza Judecătoria Bălți, sediul central: Vl. Schibin,

Curtea de Apel Nord : S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza,

12 februarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Anatolie Suhan,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

chemare în judecată împotriva SA „FEE Nord” prin care a solicitat: anularea

ordinului nr. 0-11 din 28.01.2021 „cu privire la aprobarea statelor de

personal ale SA „FEE Nord”; anularea ordinului nr. 1-12 din 28.01.2021 „cu

privire la reducerea statelor de personal”; anularea ordinului nr. 38-c din

16.04.2021 „cu privire la concediere în legătură cu reducerea statelor de

personal”; restabilirea lui Anatolie Suhan în funcție de jurisconsult în Biroul

comercial Edineț a SA „FEE Nord”; încasarea despăgubirii pentru întreaga

perioadă de absență forțată de la muncă în sumă de 17 641,39 lei; încasarea

premiului anual pentru rezultatele activității în anul 2020 în sumă de 8 994

lei.

18.06.2018 emis de SA „FEE-Nord” a fost angajat în funcție de jurisconsult

la Biroul comercial Edineț cu aria de activitate Biroul Comercial Edineț și

Rîșcani. Ulterior în baza ordinului nr. 28-c din 30.03.2020 a fost transferat

în funcție de manager vânzări în Biroul Comercial Rîșcani, iar conform

ordinului nr. 48-c din 29.06.2020 a fost transferat în funcția de jurisconsult

deținută anterior până la 30.03.2020. La data de 23.12.2020, prin poșta

electronică, a primit o scrisoare de la administrație prin care toți angajații au

fost informați că în temeiul hotărârii Consiliului Societății din 16.12.2020

structura organizatorică și statele de personal se vor modifica, însă nu a fost

prezentat procesul-verbal nr. 11 sau categoriile de angajați care puteau să

cadă sub incidența acestei hotărâri.

sediul central al pârâtului din mun. Bălți, unde i-a fost adus la cunoștință

ordinul nr. 0-14 din 29.01.2021 despre preavizarea salariaților care vor fi

concediați în legătură cu reducerea statelor de personal al unității, care a fost

emis în baza ordinului nr. 0-12 din 28.01.2021 cu privire la reducerea statelor

de personal. La ordinul menționat nu a fost anexată lista angajaților care sunt

1

preavizați, iar despre faptul că a luat cunoștință cu ordinul de preavizare s-a

semnat pe o foaie separată de format A4, unde și-a expus dezacordul cu

prevederile ordinului nr. 0-14 din 29.01.2021. Prin scrisoarea din 29.01.2021

reclamantului i-a fost propus un alt loc de muncă disponibil și anume

jurisconsult în Secția juridică și recuperare a creanțelor, pe o perioadă

determinată, locul de muncă fiind în oficiul central pe adresa mun. Bălți str.

Strîi 17A.

echivalentă cu cea deținută anterior și i-a fost propusă formal din motivul că

la momentul recepționării de facto a propunerii și acordului de modificare a

contractului de muncă, în această funcție era deja angajat Burdeniuc

Veaceslav. Propunerea datată cu 29.01.2021 și proiectul Acordului de

modificare a contractului individual de muncă i-a fost prezentat la

11.02.2021 prin intermediul șoferului din Oficiul central.

salariului de funcție pe perioada de preavizare, deoarece la restul angajaților

SA „FEE-Nord” nepreavizați s-a majorat salariile de funcție la 29.01.2021

și la 11.02.2021, iar juriștilor din birourile comerciale le-a fost majorat de la

8010 de lei la 8994 de lei. Prin scrisoarea nr. 04-203 din 16.04.2021 pârâtul

a refuzat majorarea salariului, motivând că nu a solicitat negocierea

salariului și că salariul de funcție existent depășește cuantumul minim al

salariului pentru funcția de jurisconsult prin aplicarea coeficientului de

multiplicare de 1,8 față de 2,27 aplicat la ceilalți jurisconsulți. Prin acest fapt

consideră reclamantul că se stabilește o discriminare față de persoana sa.

nr. 38-c din 16.04.2021 cu privire la concediere în legătură cu reducerea

statelor de personal, concedierea în temeiul art. 86 alin.(1) lit. c) din Codul

muncii. La baza emiterii ordinului au fost Ordinul nr. 0-12 din 28.01.2021,

nr.0-14 din 29.01.2021, demersul SA „FEE-Nord” față de reprezentanții

salariaților privind darea acordului la concedierea în legătură cu reducerea

statelor de personal din 01.03.2021 și răspunsul reprezentanților salariaților

despre rezultatele examinării demersului privind darea acordului la

concediere din 05.03.2021, din care pârâtul a adus la cunoștința

reclamantului conținutul doar a ordinului nr. 0-14 din 29.01.2021.

acest sens adresându-se cu cerere la data de 16.06.2021 către pârât pentru a-

i fi prezentate copiile autentificate a șapte documente și informații și a două

procese-verbale care au tangență cu concedierea sa. Până la momentul

depunerii cererii de chemare în judecată nu a primit nici un răspuns. Abia la

2

data de 08.07.2021 prin intermediul poștei electronice a primit câteva din

actele solicitate. Consideră reclamantul că, concedierea sa a fost una ilegală

care a fost efectuată cu încălcarea normelor de drept care ar duce la posibila

anulare a ordinului de concediere, restabilirea în drepturi și încasarea

despăgubirilor.

birourile Comerciale Edineț și Rîșcani care în anul 2020 a furnizat energie

electrică în cantitate de 120,09 mil.kw ocupând locul patru din cele opt

birouri, însă s-au menținut funcția de jurisconsult în Birourile comerciale cu

cantitate mai mică de energie electrică furnizată cu 22,6% și 37%. La fel și

după numărul de consumatori aceste birouri dețin locul trei cu 62 718 de

unități, însă s-a menținut funcția de jurisconsult în Birourile Comerciale cu

număr mai mic de consumatori cu 10% și 27%. Din nota informativă anexă

la ordinul 0-11 din 28.01.2021 semnată de directorul general s-a propus

reducerea costurilor activității de furnizare, inclusiv costurile de personal cu

13 unități sau 11,2 % comparativ cu anul 2020, ca consecință fiind micșorat

fondul de retribuire a muncii cu 1624,4 mii de lei. Din datele indicate mai

sus reclamantul a reținut că SA „FEE-Nord” are probleme financiare și

necesită micșorarea cheltuielilor, inclusiv și cele ce țin de remunerarea

muncii angajaților prin reducerea personalului.

constatat reclamantul că consumurile aferente pentru remunerarea muncii în

anul 2021 față de anul 2020 sau majorat de la 21 141,5 mii ce constituie 2,27

bani/kwt la 21961,2 mii lei ce constituie 2,41bani/kwt, sau cu 819,7 mii lei

și 0,14 bani/kwt, fără a lua în calcul majorarea acestor cheltuieli în legătură

cu majorarea salariului directorului general, care a avut loc mai târziu de luna

ianuarie 2021 când s-a prezentat documentul ANRE. Noile state de personal

a SA „FEE-Nord” pentru anul 2021 a fost aprobat în aceiași zi cu începerea

evenimentelor ce țin de reducerea numărului de personal, fapt ce se confirmă

prin Ordinul nr. 0-11 din 28.01.2021 ordinul nr.0-12 din 28.01.2021, acțiuni

care urmau a fi efectuate de angajator până la începerea evenimentelor ce țin

de reducerea numărului de personal.

reclamantului un alt loc de muncă, deoarece în această perioadă a demisionat

Șeful Secției juridice și recuperarea creanțelor și funcția a devenit vacantă,

fiind angajată o persoană din afara întreprinderii, și anume prin Ordinul nr.

0-14 din 29.01.2021 a fost avizată și șefa secției juridice Cepoi Liliana, iar

scrisoarea nr. 04-203 din 16.04.2021 cu privire la refuzul majorării salariului

a fost executată de către Zabulica Vladimir.

3

de preaviz, de către reclamat a fost grav încălcat art.128 alin.(2) din Codul

muncii, astfel fiind prejudiciat pe perioada lunilor ianuarie – mai 2021 prin

diminuarea salariului de funcție cu suma de 2 932,03 de lei. Nu a beneficiat

nici de premiul anual pentru anul 2020 în care a activat, care a fost achitat în

luna iunie 2021, fiind prejudiciat cu suma de 8 994 de lei.

cerere de completare a acțiunii, potrivit căreia a solicitat: anularea ordinului

nr.0-11 din 28.01.2021 cu privire la aprobarea Statelor de personal ale SA

„FEE-Nord”; anularea ordinului nr. 0-12 din 28.01.2021 cu privire la

reducerea Statelor de personal; anularea ordinului nr. 38-c din 16.04.2021

cu privire la concedierea în legătură cu reducerea statelor de personal;

restabilirea în funcție de jurisconsult în Biroul comercial Edineț a SA „FEE-

Nord”; încasarea despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență forțată de

la muncă în sumă de 41884,02 de lei; încasarea diferenței din salariu pe

perioada preavizării în sumă de 2 932,03 de lei; încasarea premiului anual

pentru rezultatele activității în anul 2020 în sumă de 8 994 de lei; încasarea

prejudiciului moral în mărime de cinci salarii medii.

la și după concediere, pârâtul, prin acțiunile sale, i-a cauzat consecințe

nefaste determinate de retrăiri, incomodități, stare de disconfort,

discriminare și alți factori din care derivă suferințe morale suportate de el,

prin refuzul administrației de a majora salariul începând cu 29.01.2021 ca la

ceilalți colegi ai săi, achitarea premiului pentru activitatea din 2020, precum

și prin lipsa achitării salariului și privarea dreptului de a munci. Și-a justificat

cerințele de încasare a prejudiciului moral prin faptul că i-a fost consumat

timpul pentru care a căutat soluția pentru îndepărtarea problemei. Situația

descrisă creându-i o stare de stres, neliniște și nedreptate.

Anatolie a depus cerere de concretizare a acțiunii prin care a solicitat:

anularea ordinului nr.0-11 din 28.01.2021 cu privire la aprobarea Statelor de

personal ale SA „FEE-Nord”; anularea ordinului nr. 0-12 din 28.01.2021 cu

privire la reducerea Statelor de personal; anularea ordinului nr. 38-c din

16.04.2021 cu privire la concedierea în legătură cu reducerea statelor de

personal; restabilirea în funcție de jurisconsult în Biroul comercial Edineț a

SA „FEE-Nord”; încasarea despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență

forțată de la muncă în sumă de 72 138,28 lei; încasarea diferenței din salariu

pe perioada preavizării în sumă de 2 932,03 lei; încasarea premiului anual

pentru rezultatele activității în anul 2020 în sumă de 8994,00 lei; încasarea

4

prejudiciului moral în mărime de cinci salarii medii; obligarea pârâtului să

prezinte instanței de judecată originalele și copiile autentificate a ordinului

nr. 0-11 din 28.01.2021, procesul-verbal nr. 11 din 16.12.2020 a Consiliului

Administrativ a SA „FEE-Nord”, procesul-verbal sau alt document privind

criteriile de selectare a juriștilor, care necesită a fi concediați, Statele de

personal pentru anul 2020 și anul 2021 situația din 01.07.2021.

cerere de completare a cererii de chemare în judecată, solicitând anularea

ordinului nr. 0-11 din 28.01.2021 „cu privire la aprobarea statelor de

personal ale SA „FEE-Nord” în partea excluderii funcției de jurisconsult în

Oficiul Comercial Edineț; anularea la pct. 1 lit. g) sintagma „1 unitate –

jurisconsult” din ordinul nr. 0-12 din 28.01.2021 „cu privire la reducerea

statelor de personal”; anularea ordinului nr. 38-c din 16.04.2021 „cu privire

la concediere în legătură cu reducerea statelor de personal; a-l restabili pe

Anatolie Suhan în funcție de jurisconsult în Oficiul comercial Edineț a SA

„FEE Nord”; a încasa despăgubirea pentru întreaga perioadă de absență

forțată de la muncă în sumă de 87 568,38 lei; încasarea diferenței în salariu

pe perioada preavizării în sumă de 2 990,78 lei, încasarea premiului anual

pentru rezultatele activității în anul 2020 în sumă de 8 994 lei; încasarea

prejudiciului moral în mărime de 5 salarii medii, precum și cheltuielilor de

judecată în mărime de 3 000 lei.

POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND

Central, acțiunea înaintată de Suhan Anatolie a fost respinsă ca neîntemeiată.

avocatul Ivașciuc Antonina a depus cerere de apel prin care a solicitat

admiterea apelului înaintat, casarea hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri

prin care acțiunea înaintată să fie admisă integral cu încasarea cheltuielilor

de judecată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

cererea de apel depusă de Suhan Anatolie și s-a menținut hotărârea din 21

februarie 2022 a judecătoriei Bălți, sediul Central.

apelant a prevederilor art. 183 alin. (1) din Codul muncii al RM nu poartă un

caracter justificat, întrucât a fost redusă o singură funcție existentă de

jurisconsult în Biroul comercial Edineț a SA „FEE-Nord” din statele

5

personale ale unității și, prin urmare, nu poate fi pus în discuție dreptul

preferențial la menținerea în funcție. În concluzie, reducerea de state a fost

determinată de circumscripții teritoriale și nu de persoana și calificarea

persoanelor care ocupă aceste funcții. Faptul că în anumite raioane are loc

un consum mai mare de energie electrică furnizată de SA „FEE Nord”, iar în

altele – mai mică, este determinat de consumatorii de acest produs și nu este

legat de munca jurisconsulților din birourile comerciale a furnizorului de

energie electrică din circumscripțiile teritoriale respective, în acest sens

argumentele apelantului ne fiind întemeiate.

precum că la caz nu sunt aplicabile prevederile art. 183 din Codul muncii.

Nefiind argumentată poziția apelantului precum că intimatul SA „FEE-Nord”

la concedierea lui nu a luat în considerare faptul că dânsul are statut de

persoană cu dizabilități, având în vedere că apelantul la angajarea și pe

parcursul activității sale nu a prezentat angajatorului acte ce ar confirma

acest statut. Or, alegațiile apelantului la acest capitol sunt lipsite de

fundament, fiind constatat faptul că decizia privind reducerea statelor de

personal ale intimatului SA „FEE-Nord” este grefată strict pe motive

economice.

ulterior la inițierea și desfășurarea procedurii de concediere a lui Suhan

Anatolie din funcția de jurisconsult în cadrul Biroului comercial Edineț, în

legătură cu reducerea statelor de personal, conform ordinelor: nr. 0-11 din

28.01.2021, 0-12 din 28.01.2021 pct. 1 lit. g) și nr.38-c din 16.04.2021,

angajatorul SA „FEE Nord” a acționat în mod legal, cu respectarea

procedurii stabilite de lege și lipsesc temeiuri pentru anularea ordinelor

contestate. Din acest considerent, pretențiile din acțiune privind anularea

ordinelor: nr. 0-11 din 28.01.2021 ”cu privire la aprobarea statelor de

personal ale SA „FEE Nord„” în partea excluderii funcției de jurisconsult în

oficiul comercial Edineț, nr. 0-12 din 28.01.2021”cu privire la reducerea

statelor de personal” pct. 1 lit. g) sintagma - jurisconsult și nr.38-c din

16.04.2021 ”cu privire la concedierea în legătură cu reducerea statelor de

personal”, corect au fost respinse, ca neîntemeiate.

Codul muncii, salariatul transferat nelegitim la o altă muncă sau eliberat

nelegitim din serviciu poate fi restabilit la locul de muncă prin negocieri

directe cu angajatorul, iar în caz de litigiu - prin hotărâre a instanței de

judecată. La caz, fiind constatată legalitatea concedierii lui Suhan Anatolie

în legătură cu reducerea statelor de personal, instanța nu a identificat temei

6

pentru admiterea pretenției privind restabilirea lui Suhan Anatolie în funcția

anterior deținută de jurisconsult în cadrul Oficiul comercial Edineț al SA

„FEE-Nord”, cerință care corect a fost respinsă, ca neîntemeiată.

apelantului-reclamantului și nu a fost admisă cerința restabilirii la locul de

muncă, nu se întrunesc condițiile prevăzute de art. 90 alin.(1) Codul muncii

pentru încasarea despăgubirii pentru întreaga absență forțată de la muncă.

Subsecvent, cerința concretizată în pledoarii privind încasarea sumei de 10

2540,34 lei cu titlu de despăgubire pentru absența forțată de la muncă la fel

urmează a fi respinsă, ca neîntemeiată.

restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim

din serviciu, angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia.

Repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în

compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului. Luând în considerație

că, a fost constatată legalitatea concedierii lui Suhan Anatolie și nu a fost

admisă cerința restabilirii la locul de muncă, nu se întrunesc condițiile

prevăzute de art. 90 alin.(1) Codul muncii pentru încasarea despăgubirii

pentru prejudiciul moral.

preavizării în sumă de 2990,78 lei, instanța de apel a menționat că prin

răspunsul SA „FEE Nord” nr. 04-203 din 16 aprilie 2021, a fost indicat că,

la calcularea salariului de funcție a reclamantului, s-au luat în considerație

prevederile HG nr. 165/2010 ”cu privire la cuantumul minim garantat al

salariului în sectorul real” și ale Hotărârii Guvernului nr. 743/2002 ”cu

privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară”

(f.d.19-20 Vol. I). În consecință, cuantumul minim garantat al salariului în

sectorul real este de 2 935 de lei lunar. Totodată, se aplică coeficienți de

complexitate recomandați de 1,35, dar și pentru specialiști cu studii

superioare universitare - coeficienți de complexitate de la 1,80 la 3,00.

Astfel, că cuantumul salarial minim aplicabil în cazul lui Suhan Anatolie,

mărimea salariului nu trebuie să fie sub limita de 7 132,05 de lei. Iar potrivit

ordinului nr. 48-c din 29 iunie 2020, lui Suhan Anatolie i-a fost stabilit un

salariu lunar de 8010 lei (f.d.12 Vol. I), de unde reiese că, salariul primit de

ultimul era supra minimului salarial stabilit de lege aplicabil la persoana sa,

studiile și funcția deținută.

în condițiile în care nu a existat o prerogativă de negociere bilaterală sau

existența altor condiții obiective care să determine majorarea salarială, nu

7

există temeiuri care să justifice pretenția reclamantului de a încasa de la pârât

o diferență suplimentară de majorare a salariului în cuantumul pretins de 2

990,78 lei.

a premiului anual pentru rezultatele activității pentru anul 2020. Mai mult,

acordarea premiului este o măsură de stimulare a salariaților de către

angajator pentru sporirea eficacității muncii. Iar, stabilirea și achitarea

premiului reprezintă un drept discreționar al angajatorului pentru salariații

săi, reieșind din performanța individual sau colectivă.

96 alin.(1) Cod de procedură civilă, precum și faptul că cererea de chemare

în judecată, precum și cererea de apel au fost respinse, instanța de apel a

respins cerința recuperării cheltuielilor de asistență juridică solicitate.

Suhan Anatolie în acțiune precum și în cererea de apel sunt lipsite de

substanță obiectivă, iar instanța de fond - reieșind din cumulul probelor

administrate, a soluționat cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în

consecință hotărârea emisă fiind legală și întemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATATC ÎN ORINE DE RECURS

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel și a hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei noi decizii de

admiterea integrală a acțiunii

trebuia să fie aplicată, a fost interpretă în mod eronat legea și aplicată eronat

analogia legii.

eronată a prevederilor Codului Muncii, luând în considerare doar poziția

intimatului, fără a ține cont de argumentele acestuia, referitor la propunerea

tuturor funcțiilor vacante disponibile la momentul preavizării și cele apărute

pe perioada de pînă la concediere pe care recurentul avea să le accepte din

motivul că sunt cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată.

legalității acțiunilor intimatului privind întreprinderea tuturor măsurilor de a

nu admite concedierea, astfel lezîndu-i dreptul la muncă prevăzut în art. 43

alin.(l) din Constituția Republicii Moldova. La fel, nu s-a dat o apreciere

legală faptului, că în funcțiile care au devenit vacante pe perioada preavizării

au fost încadrate persoane din afara întreprinderii, iar angajații au fost

concediați și au solicitat de la stat achitarea ajutorului de șomaj.

8

din Codul Muncii ce tine de dreptul preferențial de a fi lăsați la lucru de care

beneficiază salariații cu o calificare și productivitate a muncii mai înaltă,

acceptând doar poziția intimatului și ignorând integral probele și

argumentele prezentate, deoarece la momentul reducerii statelor de personal

funcții de jurisconsult erau 8 subdiviziuni teritoriale ale SA „FEE-Nord”,

fiind reduse doar din 3 subdiviziuni și în acest context s-a solicitat de la

instanțe prin cererea de chemare în judecată și de apel ca intimatul să prezinte

criteriile de selectare a birourilor comerciale din care vor fi reduse funcțiile

de jurisconsult precum și procesul-verbal de selectare a birourilor

comerciale, deoarece Biroul comercial Edineț în care activa recurentul este

unul din cel mai mare subdiviziune teritorială după numărul de consumatori

și cantitatea de energie electrică livrată, dar s-a păstrat funcțiile de

jurisconsult în birourile comerciale cu mult mai mici cum ar fi Ocnița,

Rezina, Glodeni.

erau obligate să clarifice clar și cert care toate cerințele și argumentele aduse,

însă acestea au tratat superficial acest aspect, lăsând un loc larg de

interpretări, fapt care afectează grav dreptul la un proces echitabil prevăzut

inclusiv de art. 6 CtEDO.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat

în vigoare la 1 septembrie 2023.

31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursului.

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu

excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 (18.08.2023) și va fi examinat în

baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.”

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1).”

9

reglementează că:

„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța de judecată: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată c) a interpretat în mod eronat legea”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că, copia deciziei a fost notificată

participanților la proces la data de 12 ianuarie 2023 (f.d. 62, vol.2). Cererea

de recurs a fost depusă la datat de 9 martie 2023. Astfel, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că la depunerea recursului,

recurentul a respectat termenele prevăzute la art. 434 din Codul de procedură

civilă.

civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute

la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată

în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.

faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web

oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele

invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data

depunerii cererii de recurs).

vigoare la data depunerii recursului, părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural. Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile

în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au

fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor

și libertăților fundamentale ale omului.

în vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

10

examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității

temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432

din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului.

temei de admisibilitate prevederile art. 432 alin.(2) lit. a), b), c) din Codul de

procedură civilă.

recurentul a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432 alin.(2)

lit. a), b), c) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului, nu a stabilit că instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi

extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din

Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursurilor, și anume,

dacă cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe

la judecarea ei; dacă cauza a fost judecată în absența unui participant la

proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în

judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu

au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de

judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale, nu le-a stabilit.

de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și

anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele,

încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130

din Codul de procedură civilă.

oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de

procedură civilă, și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele

indicate ce ar constitui temei de declarare a recursului în cazul și în măsura

în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau

dacă instanța de apel a apreciat probele arbitrar, sau dacă ar exista erori

comise ce ar duce la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului, nu a depistat.

conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu

și temeinicia ei în fapt.

Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere

îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în

mod direct starea de lucruri.

11

menționează că recursurile în cauză conțin obiecții de fapt și de drept, care

deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere

corespunzătoare.

la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în

modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

reține că argumentele invocate de Anatolie Suhan, nu pot constitui temei de

admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual,

și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către Anatolie Suhan, nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură

civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este

inadmisibil.

din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440

alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Anatolie Suhan.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

12