3ra-120/24 — contestarea actelor administrative

3ra-120/24 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Aurelia

Bagrin în numele și interesele lui Vasile Plămădeală, Vladimir Plămădeală

și Ion Plămădeală,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Vasile Plămădeală, Vladimir Plămădeală și Ion

Plămădeală împotriva Primăriei s. Suruceni, r. Ialoveni, terț Nicolae Furnei,

cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile,

împotriva deciziei din 4 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-120/24

NR. PIGD 2-15088921-01-3ra-31012024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.

Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de

casare a ei.

Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni, jud. D. Corlăteanu,

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc,

12 februarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de avocatul

Aurelia Bagrin în numele și interesele lui Vasile Plămădeală, Vladimir

Plămădeală și Ion Plămădeală

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Plămădeală Vasile și Plămădeală Ion, au depus acțiune împotriva Primăriei

s. Suruceni, r. Ialoveni, terț Furnei Nicolae, cu privire la anularea pct. 4 al

procesului-verbal nr. 2 din 11 martie 1999 emis de Primăria s. Suruceni, r-

nul Ialoveni și a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu

nr. cadastral xxxxx din 26 decembrie 2004.

Nicolae au apărut divergențe în partea ce vizează încălcarea dreptului de

proprietate, și anume, prin deposedarea reclamanților de patrimoniul lor în

baza deciziei Primăriei s. Suruceni, prin care s-a atribuit terțului un lot de

teren spre privatizare.

1999, lui Furnei Nicolae i-a fost repartizat în proprietate privată teren pentru

construcție, cu suprafața de 0,2264 ha, care ulterior a fost trecut în registrul

cadastral al deținătorilor de terenuri la nr. 1104 din 13 martie 2004,

atribuindu-i-se nr. cadastral xxxxx, în același timp fiind transmis cu drept de

proprietate și bunul imobil – casa de locuit individuală, situată pe terenul cu

suprafața de 168 m.p., fapt confirmat prin pașaportul tehnic al casei de locuit

individuale cu nr. cadastral xxxxx.

de vânzare-cumpărare, transmitere a locuinței în proprietate privată în urma

privatizării.

de proprietate lui Furnei Nicolae cu nr. cadastral xxxxx situat în s. Suruceni,

r-nul Ialoveni, cu suprafața de 38,5 m.p. a rămas la balanța ÎSC ,,Sil-Răzeni”

a comunicat că, lui Plămădeală Victor i-a fost repartizat spațiu de locuit în

imobilul ce aparține ÎSC ,,Stil Răzeni” în s. Suruceni, r-nul Ialoveni cu drept

1

de trai împreună cu familia sa. Adeverința a fost eliberată în baza Registrului

de evidență a gospodăriilor populației nr. 13 cont personal 1215.

comunicat că, în urma verificării dosarelor Fondului 43 - Primăria s.

Suruceni, nu s-a găsit decizia nr. 2/2 din 11 martie 1999, însă de Primăria s.

Suruceni, r-nul Ialoveni a fost întocmit procesul-verbal nr. 2 din 11 martie

1999, iar la poziția pct. 4 s-a decis, aprobarea cererii lui Furnei Nicolae de

privatizare a lotului de pe lângă casa privatizată.

Primăriei s. Suruceni cu petiție, prin care au informat autoritatea publică

locală că, în baza răspunsului IP Ialoveni nr. 11179 din 02 septembrie 2014

au luat cunoștință cu conținutul procesului-verbal nr. 2 din 11 martie 1999,

iar pct. 4 îi lezează drepturile reclamanților, ca locatari ai bunului imobil aflat

pe lotul respectiv, fapt pentru care au solicitat anularea pct. 4 al procesului-

verbal și furnizarea informației cu privire la modul de înstrăinare a terenului

cu nr. cadastral xxxxx, inclusiv actele prin care au fost stabilite hotarele la

cererea lui Furnei Nicolae.

2014 au fost informați că, solicitarea respectivă nu ține de competența

primarului localității, iar petiția va fi inclusă în ordinea de zi a următoarei

ședințe a Consiliului s. Suruceni.

r-nul Ialoveni ,,Cu privire la cererea lui Plămădeală Victor”, în temeiul art.

14 alin. (2) lit. d) al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006, s-a decis de a

respinge cererea cu privire la abrogarea pct. 4 al deciziei Primăriei s.

Suruceni nr. 2/2 din 11 martie 1999, din motiv că nu este posibil de apreciat

dacă a fost adoptată corect sau incorect decizia. S-a recomandat lui

Plămădeală Victor să se adreseze în instanța de judecată.

martie 1999 și titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.

xxxxx din 26 octombrie 2004, le-au fost lezate drepturile cu privire la

folosirea proprietății private ce le aparține, or, acestea contravin art. 46 alin.

(1) din Constituție, art. 316 alin. (2) Cod civil și art. 1 Protocol 1 CEDO.

vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată

încheiat între Consiliul, r-nul Ialoveni în calitate de vânzător și Plămădeală

Victor, Plămădeală Vasile, Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion, în

calitate de cumpărători, prin care vânzătorul a vândut, iar cumpărătorii au

2

procurat încăperea locativă nr. 002 situată în s. Suruceni, r-nul Ialoveni, cu

suprafața de 28,50 m.p., compusă din două odăi cu nr. cadastral xxxxx.

nr. 2 din 11 martie 1999 a ședinței Primăriei s. Suruceni reprezintă în sine

decizia nr. 2/2 din 11 martie 1999, prin care lui Furnei Nicolae i-a fost

repartizat în proprietate privată terenul pentru construcție cu suprafața de

0,2264 ha.

înlocuirea părții cu succesorul în drepturi, și anume, înlocuirea defunctului

Victor Plămădeală, decedat la 9 septembrie 2017, cu succesorul lui în

drepturi procedurale, Vasile Plămădeală, în baza acordului de partajare a

averii succesorale între succesori, anexat la cerere, datat cu 25 septembrie

2018.

5 februarie 2019 a fost dispusă succesiunea în drepturile procesuale.

Ialoveni, s-a declinat competența de la examinarea cauzei și cauza a fost

redistribuită judecătorului specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ.

Ialoveni, a fost respinsă cererea avocatului Chirilenco Svetlana, care

acționează în interesele terțului, Furnei Nicolae, cu privire la invocarea

excepției de tardivitate.

Frecauțan Marina, a depus cerere prin care a solicitat în temeiul art. 207 alin.

(2) lit. g) și lit. d) Cod administrativ, declararea inadmisibilității acțiunii.

Ialoveni, s-a declinat competența de la examinarea cauzei și cauza a fost

remisă președintelui Judecătoriei Hîncești pentru redistribuirea prin

intermediul PIGD, judecătorului specializat în materie de contencios

administrativ, pentru examinare.

Ialoveni, în temeiul art. 207 alin. (1), (2) lit. g) și 230 ale Codului

administrativ, acțiunea a fost declarată inadmisibilă.

3

recursul declarat de Plămădeală Vladimir, Plămădeală Vasile și Plămădeală

Ion și s-a anulat încheierea din 2 februarie 2021 a Judecătoriei Hîncești,

sediul Ialoveni.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Ialoveni, s-a respins acțiunea înaintată de către Plămădeală Vladimir,

Plămădeală Vasile și Plămădeală Ion împotriva Primăriei s. Suruceni, r-nul

Ialoveni, terț Furnei Nicolae cu privire la anularea pct. 4 al procesului-verbal

nr. 2 din 11 martie 1999 emis de Primăria s. Suruceni, r-nul Ialoveni și a

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral

xxxxx din 26 octombrie 2004, ca fiind neîntemeiată. S-a respins cererea lui

Furnei Nicolae, reprezentat de avocatul Chirilenco Svetlana cu privire la

compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 5 000 de lei, ca fiind

neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Plămădeală, au declarat apel nemotivat, iar la 23 septembrie 2022 au depus

apelul motivat, solicitând casarea hotărârii, cu emiterea unei noi decizii

privind admiterea acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins apelul declarat de Vasile Plămădeală, Vladimir Plămădeală și Ion

Plămădeală împotriva hotărârii din 9 august 2022 a Judecătoriei Hîncești,

sediul Ialoveni.

instanțe este legală și întemeiată, fiind emisă cu respectarea principiilor

procesului echitabil, a normelor de drept aplicabile și a materialului probator

administrat în cauză.

fost pretinsa încălcare a dreptului lor de proprietate prin atribuirea terenului

în litigiu lui Nicolae Furnei. Cu toate acestea, instanța a constatat că acest

argument nu poate fi reținut, întrucât apelanții nu aveau un drept de

proprietate asupra terenului la momentul adoptării deciziei administrative

contestate. Procesul-verbal nr. 2 din 11 martie 1999, prin care s-a aprobat

cererea de privatizare a lotului de teren, a fost emis cu mult timp înainte ca

4

apelanții să devină proprietari ai imobilului situat pe acel teren, dreptul

acestora fiind dobândit abia în 2015, prin contract de vânzare-cumpărare. În

aceste condiții, apelanții nu pot invoca o atingere adusă unui drept pe care

nu îl dețineau la momentul emiterii actului administrativ contestat.

în conformitate cu prevederile Codului funciar și ale Legii administrației

publice locale, iar decizia nr. 2/2 din 11 martie 1999 a fost adoptată de

autoritatea competentă, în limitele atribuțiilor sale legale. Conform art. 10 și

11 din Codul funciar, autoritățile administrației publice locale sunt

competente să atribuie terenuri în proprietate privată, să autentifice drepturile

deținătorilor de terenuri și să elibereze titluri de proprietate. În această ordine

de idei, instanța a reținut că titlul de autentificare a dreptului deținătorului de

teren, emis în favoarea lui Nicolae Furnei la data de 26 decembrie 2004,

reprezintă un act administrativ legal, emis în conformitate cu dispozițiile în

vigoare la acel moment.

Nicolae Furnei în dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului.

Instanța a constatat că acesta a obținut terenul printr-o procedură legală, iar

buna-credință este prezumată până la proba contrară, în conformitate cu

principiile dreptului civil. În lipsa unor probe concludente care să ateste că

acest drept a fost dobândit în mod fraudulos, nu există temei pentru anularea

actelor administrative contestate. De asemenea, potrivit art. 320 alin. (2) din

Codul civil, dreptul de proprietate poate fi dobândit prin acte juridice, iar în

acest caz, titlul de autentificare constituie un act juridic valabil, care conferă

drept de proprietate asupra terenului. Întrucât terenul a intrat în circuitul civil

și a fost dobândit cu bună-credință, apelanții nu pot solicita anularea

dreptului dobândit de terț în baza unui act administrativ legal.

2022, invocat de apelanți pentru a susține că punctul 4 din procesul-verbal

din 1999 ar fi fost adăugat ulterior, instanța de apel a reținut că acest raport

nu are forță probatorie obligatorie și nu poate constitui o dovadă suficientă

pentru invalidarea actului administrativ contestat.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

lui Vasile Plămădeală, Vladimir Plămădeală și Ion Plămădeală, a declarat

recurs împotriva deciziei din 4 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău. La

25 martie 2024, prin intermediul poștei electronice, Vasile Plămădeală a

prezentat cererea de recurs motivată, prin care a solicitat casarea integrală a

5

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea undei

decizii noi, prin care acțiunea să fie admisă integral.

ARGUMENTELE RECURSULUI

neîntemeiată, bazată pe o judecare formală a cauzei și pe o interpretare

eronată a normelor legii materiale, în special prin neanalizarea

corespunzătoare a probatoriului administrat și prin aplicarea unor prevederi

legale care nu sunt conforme cu realitatea faptică a speței.

incidente în speță, reținând în mod eronat că actele prin care Nicolae Furnei

a devenit proprietar al terenului sunt valabile, deși acestea sunt lovite de

nulitate absolută, conform art. 328 alin. (1) și (2) din Cod civil.

fi invocată atât pe cale de acțiune, cât și pe cale de excepție, de orice persoană

care are un interes născut și actual. Instanța de judecată este obligată să

constate nulitatea absolută din oficiu, după ce a ascultat opiniile părților.

dobândirii dreptului de proprietate de către Nicolae Furnei este viciat de un

fals, respectiv procesul-verbal nr. 2 din 11 martie 1999 a fost modificat

ulterior prin adăugarea unor dispoziții care nu existau în forma inițială.

Această situație impune constatarea nulității absolute a actelor prin care

Nicolae Furnei a devenit proprietarul terenului, întrucât acestea se bazează

pe un act administrativ viciat.

de o parte, instanța de apel a reținut că Primăria Suruceni avea competența

de a emite decizia de atribuire a terenului, în conformitate cu prevederile art.

11 din Codul funciar, care permite autorităților administrației publice locale

să atribuie cetățenilor terenuri fără plată. Pe de altă parte, instanța nu a

analizat faptul că, dacă decizia de atribuire nu era falsificată, Nicolae Furnei

nu ar fi putut obține 88% din teren, întrucât această suprafață depășește limita

maximă prevăzută de lege.

atribuită în proprietate este de: 0,04 – 0,07 hectare în orașe și până la 0,12

hectare în localități rurale.

mai mare decât limita legală, aspect ignorat de instanța de apel. Această

6

neconcordanță afectează legalitatea deciziei administrative, iar instanța de

apel a omis să examineze acest aspect esențial.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia

contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin

admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de

Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus

tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.

d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil

în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

a fost comunicată avocatului Aurelia Bagrin, prin notificare electronică la 23

ianuarie 2024 (f.d.68), iar cererea de recurs motivată a fost depusă în termen

legal, la 25 martie 2024.

7

supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui

control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,

deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către

Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza

în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel

Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există

aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor

argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

8

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

9

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

h) din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de avocatul Aurelia Bagrin în

numele și interesele lui Vasile Plămădeală, Vladimir Plămădeală și Ion

Plămădeală.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

10