3ra-120/24 — contestarea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor administrative
- Temei legal
- recurs vădit neîntemeiat
3ra-120/24 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Aurelia
Bagrin în numele și interesele lui Vasile Plămădeală, Vladimir Plămădeală
și Ion Plămădeală,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Vasile Plămădeală, Vladimir Plămădeală și Ion
Plămădeală împotriva Primăriei s. Suruceni, r. Ialoveni, terț Nicolae Furnei,
cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile,
împotriva deciziei din 4 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-120/24
NR. PIGD 2-15088921-01-3ra-31012024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.
Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni, jud. D. Corlăteanu,
Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc,
12 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de avocatul
Aurelia Bagrin în numele și interesele lui Vasile Plămădeală, Vladimir
Plămădeală și Ion Plămădeală
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 2 martie 2015, Plămădeală Victor, Plămădeală Vladimir,
Plămădeală Vasile și Plămădeală Ion, au depus acțiune împotriva Primăriei
s. Suruceni, r. Ialoveni, terț Furnei Nicolae, cu privire la anularea pct. 4 al
procesului-verbal nr. 2 din 11 martie 1999 emis de Primăria s. Suruceni, r-
nul Ialoveni și a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu
nr. cadastral xxxxx din 26 decembrie 2004.
În motivarea acțiunii, reclamanții au indicat că între ei și terțul Furnei
Nicolae au apărut divergențe în partea ce vizează încălcarea dreptului de
proprietate, și anume, prin deposedarea reclamanților de patrimoniul lor în
baza deciziei Primăriei s. Suruceni, prin care s-a atribuit terțului un lot de
teren spre privatizare.
Prin decizia Primăriei s. Suruceni, r-nul Ialoveni nr. 2/2 din 11 martie
1999, lui Furnei Nicolae i-a fost repartizat în proprietate privată teren pentru
construcție, cu suprafața de 0,2264 ha, care ulterior a fost trecut în registrul
cadastral al deținătorilor de terenuri la nr. 1104 din 13 martie 2004,
atribuindu-i-se nr. cadastral xxxxx, în același timp fiind transmis cu drept de
proprietate și bunul imobil – casa de locuit individuală, situată pe terenul cu
suprafața de 168 m.p., fapt confirmat prin pașaportul tehnic al casei de locuit
individuale cu nr. cadastral xxxxx.
Aceste imobile, au fost obținute de Furnei Nicolae în baza contractului
de vânzare-cumpărare, transmitere a locuinței în proprietate privată în urma
privatizării.
Reclamanții au menționat că o porțiune din imobilul transmis cu drept
de proprietate lui Furnei Nicolae cu nr. cadastral xxxxx situat în s. Suruceni,
r-nul Ialoveni, cu suprafața de 38,5 m.p. a rămas la balanța ÎSC ,,Sil-Răzeni”
La 17 martie 2014, Primăria s. Suruceni a eliberat adeverință, prin care
a comunicat că, lui Plămădeală Victor i-a fost repartizat spațiu de locuit în
imobilul ce aparține ÎSC ,,Stil Răzeni” în s. Suruceni, r-nul Ialoveni cu drept
1
de trai împreună cu familia sa. Adeverința a fost eliberată în baza Registrului
de evidență a gospodăriilor populației nr. 13 cont personal 1215.
Conform certificatului de arhivă nr. 21/695 din 17 mai 2014, i-a fost
comunicat că, în urma verificării dosarelor Fondului 43 - Primăria s.
Suruceni, nu s-a găsit decizia nr. 2/2 din 11 martie 1999, însă de Primăria s.
Suruceni, r-nul Ialoveni a fost întocmit procesul-verbal nr. 2 din 11 martie
1999, iar la poziția pct. 4 s-a decis, aprobarea cererii lui Furnei Nicolae de
privatizare a lotului de pe lângă casa privatizată.
Reclamanții au relatat că, la data de 9 septembrie 2014 s-au adresat
Primăriei s. Suruceni cu petiție, prin care au informat autoritatea publică
locală că, în baza răspunsului IP Ialoveni nr. 11179 din 02 septembrie 2014
au luat cunoștință cu conținutul procesului-verbal nr. 2 din 11 martie 1999,
iar pct. 4 îi lezează drepturile reclamanților, ca locatari ai bunului imobil aflat
pe lotul respectiv, fapt pentru care au solicitat anularea pct. 4 al procesului-
verbal și furnizarea informației cu privire la modul de înstrăinare a terenului
cu nr. cadastral xxxxx, inclusiv actele prin care au fost stabilite hotarele la
cererea lui Furnei Nicolae.
Prin răspunsul Primăriei s. Suruceni nr. 160, recepționat la 1 octombrie
2014 au fost informați că, solicitarea respectivă nu ține de competența
primarului localității, iar petiția va fi inclusă în ordinea de zi a următoarei
ședințe a Consiliului s. Suruceni.
Prin decizia nr. 7/4 din 12 decembrie 2014 a Consiliului s. Suruceni,
r-nul Ialoveni ,,Cu privire la cererea lui Plămădeală Victor”, în temeiul art.
14 alin. (2) lit. d) al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006, s-a decis de a
respinge cererea cu privire la abrogarea pct. 4 al deciziei Primăriei s.
Suruceni nr. 2/2 din 11 martie 1999, din motiv că nu este posibil de apreciat
dacă a fost adoptată corect sau incorect decizia. S-a recomandat lui
Plămădeală Victor să se adreseze în instanța de judecată.
Reclamanții consideră că prin pct. 4 al procesului-verbal nr. 2/2 din 11
martie 1999 și titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.
xxxxx din 26 octombrie 2004, le-au fost lezate drepturile cu privire la
folosirea proprietății private ce le aparține, or, acestea contravin art. 46 alin.
(1) din Constituție, art. 316 alin. (2) Cod civil și art. 1 Protocol 1 CEDO.
Au invocat că, la 20 ianuarie 2015 a fost perfectat contractul de
vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată
încheiat între Consiliul, r-nul Ialoveni în calitate de vânzător și Plămădeală
Victor, Plămădeală Vasile, Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion, în
calitate de cumpărători, prin care vânzătorul a vândut, iar cumpărătorii au
2
procurat încăperea locativă nr. 002 situată în s. Suruceni, r-nul Ialoveni, cu
suprafața de 28,50 m.p., compusă din două odăi cu nr. cadastral xxxxx.
Reclamanții au relatat că, pun la îndoială faptul că, procesul – verbal
nr. 2 din 11 martie 1999 a ședinței Primăriei s. Suruceni reprezintă în sine
decizia nr. 2/2 din 11 martie 1999, prin care lui Furnei Nicolae i-a fost
repartizat în proprietate privată terenul pentru construcție cu suprafața de
0,2264 ha.
La 5 februarie 2019, Vasile Plămădeală a depus o cerere privind
înlocuirea părții cu succesorul în drepturi, și anume, înlocuirea defunctului
Victor Plămădeală, decedat la 9 septembrie 2017, cu succesorul lui în
drepturi procedurale, Vasile Plămădeală, în baza acordului de partajare a
averii succesorale între succesori, anexat la cerere, datat cu 25 septembrie
2018.
Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din
5 februarie 2019 a fost dispusă succesiunea în drepturile procesuale.
Prin încheierea din 13 mai 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul
Ialoveni, s-a declinat competența de la examinarea cauzei și cauza a fost
redistribuită judecătorului specializat în examinarea acțiunilor în contencios
administrativ.
Prin încheierea din 5 februarie 2020 a Judecătoriei Hîncești, sediul
Ialoveni, a fost respinsă cererea avocatului Chirilenco Svetlana, care
acționează în interesele terțului, Furnei Nicolae, cu privire la invocarea
excepției de tardivitate.
La 20 august 2020, reprezentantul Primăriei s. Suruceni, avocatul
Frecauțan Marina, a depus cerere prin care a solicitat în temeiul art. 207 alin.
(2) lit. g) și lit. d) Cod administrativ, declararea inadmisibilității acțiunii.
Prin încheierea din 28 octombrie 2020 a Judecătoriei Hîncești, sediul
Ialoveni, s-a declinat competența de la examinarea cauzei și cauza a fost
remisă președintelui Judecătoriei Hîncești pentru redistribuirea prin
intermediul PIGD, judecătorului specializat în materie de contencios
administrativ, pentru examinare.
Prin încheierea din 2 februarie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul
Ialoveni, în temeiul art. 207 alin. (1), (2) lit. g) și 230 ale Codului
administrativ, acțiunea a fost declarată inadmisibilă.
3
Prin decizia din 22 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis
recursul declarat de Plămădeală Vladimir, Plămădeală Vasile și Plămădeală
Ion și s-a anulat încheierea din 2 februarie 2021 a Judecătoriei Hîncești,
sediul Ialoveni.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 9 august 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul
Ialoveni, s-a respins acțiunea înaintată de către Plămădeală Vladimir,
Plămădeală Vasile și Plămădeală Ion împotriva Primăriei s. Suruceni, r-nul
Ialoveni, terț Furnei Nicolae cu privire la anularea pct. 4 al procesului-verbal
nr. 2 din 11 martie 1999 emis de Primăria s. Suruceni, r-nul Ialoveni și a
titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral
xxxxx din 26 octombrie 2004, ca fiind neîntemeiată. S-a respins cererea lui
Furnei Nicolae, reprezentat de avocatul Chirilenco Svetlana cu privire la
compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 5 000 de lei, ca fiind
neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 23 august 2022, Vasile Plămădeală, Vladimir Plămădeală și Ion
Plămădeală, au declarat apel nemotivat, iar la 23 septembrie 2022 au depus
apelul motivat, solicitând casarea hotărârii, cu emiterea unei noi decizii
privind admiterea acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 4 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins apelul declarat de Vasile Plămădeală, Vladimir Plămădeală și Ion
Plămădeală împotriva hotărârii din 9 august 2022 a Judecătoriei Hîncești,
sediul Ialoveni.
În motivarea soluției, instanța de apel a constatat că hotărârea primei
instanțe este legală și întemeiată, fiind emisă cu respectarea principiilor
procesului echitabil, a normelor de drept aplicabile și a materialului probator
administrat în cauză.
A reținut că unul dintre principalele argumente invocate de apelanți a
fost pretinsa încălcare a dreptului lor de proprietate prin atribuirea terenului
în litigiu lui Nicolae Furnei. Cu toate acestea, instanța a constatat că acest
argument nu poate fi reținut, întrucât apelanții nu aveau un drept de
proprietate asupra terenului la momentul adoptării deciziei administrative
contestate. Procesul-verbal nr. 2 din 11 martie 1999, prin care s-a aprobat
cererea de privatizare a lotului de teren, a fost emis cu mult timp înainte ca
4
apelanții să devină proprietari ai imobilului situat pe acel teren, dreptul
acestora fiind dobândit abia în 2015, prin contract de vânzare-cumpărare. În
aceste condiții, apelanții nu pot invoca o atingere adusă unui drept pe care
nu îl dețineau la momentul emiterii actului administrativ contestat.
Mai mult, instanța de apel a reținut că atribuirea terenului s-a realizat
în conformitate cu prevederile Codului funciar și ale Legii administrației
publice locale, iar decizia nr. 2/2 din 11 martie 1999 a fost adoptată de
autoritatea competentă, în limitele atribuțiilor sale legale. Conform art. 10 și
11 din Codul funciar, autoritățile administrației publice locale sunt
competente să atribuie terenuri în proprietate privată, să autentifice drepturile
deținătorilor de terenuri și să elibereze titluri de proprietate. În această ordine
de idei, instanța a reținut că titlul de autentificare a dreptului deținătorului de
teren, emis în favoarea lui Nicolae Furnei la data de 26 decembrie 2004,
reprezintă un act administrativ legal, emis în conformitate cu dispozițiile în
vigoare la acel moment.
Un alt aspect reținut de instanța de apel a fost buna-credință a terțului
Nicolae Furnei în dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului.
Instanța a constatat că acesta a obținut terenul printr-o procedură legală, iar
buna-credință este prezumată până la proba contrară, în conformitate cu
principiile dreptului civil. În lipsa unor probe concludente care să ateste că
acest drept a fost dobândit în mod fraudulos, nu există temei pentru anularea
actelor administrative contestate. De asemenea, potrivit art. 320 alin. (2) din
Codul civil, dreptul de proprietate poate fi dobândit prin acte juridice, iar în
acest caz, titlul de autentificare constituie un act juridic valabil, care conferă
drept de proprietate asupra terenului. Întrucât terenul a intrat în circuitul civil
și a fost dobândit cu bună-credință, apelanții nu pot solicita anularea
dreptului dobândit de terț în baza unui act administrativ legal.
Referitor la raportul de expertiză extrajudiciară nr. 098 din 21 iunie
2022, invocat de apelanți pentru a susține că punctul 4 din procesul-verbal
din 1999 ar fi fost adăugat ulterior, instanța de apel a reținut că acest raport
nu are forță probatorie obligatorie și nu poate constitui o dovadă suficientă
pentru invalidarea actului administrativ contestat.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 30 octombrie 2023, avocatul Aurelia Bagrin, în numele și interesele
lui Vasile Plămădeală, Vladimir Plămădeală și Ion Plămădeală, a declarat
recurs împotriva deciziei din 4 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău. La
25 martie 2024, prin intermediul poștei electronice, Vasile Plămădeală a
prezentat cererea de recurs motivată, prin care a solicitat casarea integrală a
5
deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea undei
decizii noi, prin care acțiunea să fie admisă integral.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, s-a invocat că instanța de apel a emis o soluție
neîntemeiată, bazată pe o judecare formală a cauzei și pe o interpretare
eronată a normelor legii materiale, în special prin neanalizarea
corespunzătoare a probatoriului administrat și prin aplicarea unor prevederi
legale care nu sunt conforme cu realitatea faptică a speței.
S-a menționat că instanța de apel a aplicat greșit normele legale
incidente în speță, reținând în mod eronat că actele prin care Nicolae Furnei
a devenit proprietar al terenului sunt valabile, deși acestea sunt lovite de
nulitate absolută, conform art. 328 alin. (1) și (2) din Cod civil.
Potrivit art. 328 din Cod civil, nulitatea absolută a actului juridic poate
fi invocată atât pe cale de acțiune, cât și pe cale de excepție, de orice persoană
care are un interes născut și actual. Instanța de judecată este obligată să
constate nulitatea absolută din oficiu, după ce a ascultat opiniile părților.
În acest sens, subliniază că actul administrativ care a stat la baza
dobândirii dreptului de proprietate de către Nicolae Furnei este viciat de un
fals, respectiv procesul-verbal nr. 2 din 11 martie 1999 a fost modificat
ulterior prin adăugarea unor dispoziții care nu existau în forma inițială.
Această situație impune constatarea nulității absolute a actelor prin care
Nicolae Furnei a devenit proprietarul terenului, întrucât acestea se bazează
pe un act administrativ viciat.
Invocă o contradicție în argumentele reținute de instanța de apel. Pe
de o parte, instanța de apel a reținut că Primăria Suruceni avea competența
de a emite decizia de atribuire a terenului, în conformitate cu prevederile art.
11 din Codul funciar, care permite autorităților administrației publice locale
să atribuie cetățenilor terenuri fără plată. Pe de altă parte, instanța nu a
analizat faptul că, dacă decizia de atribuire nu era falsificată, Nicolae Furnei
nu ar fi putut obține 88% din teren, întrucât această suprafață depășește limita
maximă prevăzută de lege.
Conform art. 11 din Cod funciar, suprafața maximă care poate fi
atribuită în proprietate este de: 0,04 – 0,07 hectare în orașe și până la 0,12
hectare în localități rurale.
În speță, Nicolae Furnei a dobândit o suprafață de teren de două ori
mai mare decât limita legală, aspect ignorat de instanța de apel. Această
6
neconcordanță afectează legalitatea deciziei administrative, iar instanța de
apel a omis să examineze acest aspect esențial.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia
contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin
admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de
Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în
proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus
tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.
d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost
reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) Codul administrativ prevede că:
(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil
în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată constată că decizia motivată a instanței de apel
a fost comunicată avocatului Aurelia Bagrin, prin notificare electronică la 23
ianuarie 2024 (f.d.68), iar cererea de recurs motivată a fost depusă în termen
legal, la 25 martie 2024.
7
Din analiza prevederilor art. 2451 din Codul administrativ reținute
supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui
control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra
cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către
Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza
în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în
cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel
Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există
aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor
argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ.
8
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
9
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.
h) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de avocatul Aurelia Bagrin în
numele și interesele lui Vasile Plămădeală, Vladimir Plămădeală și Ion
Plămădeală.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
10