3ra-613/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-613/23 2-19050511-01-3ra-08062023 Prima instanță: Judecătoria Hâncești, sediul Ialoveni (jud.: D. Corlăteanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 07 august 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc judecători Mariana Ursachi Ion Malanciuc examinând admisibilitatea recursului depus de Plămădeală Vasile, Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion, reprezentați de avocatul Bagrin Aurelia, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Plămădeală Vasile, Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion împotriva Consiliului sătesc Suruceni, r-nul Ialoveni, Furnei Nicolae, terți Chirilov Oleg, Chirilov Elena, Șevcenco Maria și Șevcenco Serghei cu privire la anularea actelor administrative, împotriva deciziei din 08 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul depus de Plămădeală Vasile, Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion împotriva hotărârii din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni, c o n s t a t ă : La 11 aprilie 2017, Plămădeală Vasile a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului sat.

Suruceni, Blanița Vasile și Furnei Nicolae, solicitând declararea nulității dispoziției din 06 ianuarie 2017 a Primarului sat. Suruceni, Blanița Vasile, prin care a fost autorizată instalarea unui gard de către Furnei Nicolae; obligarea lui Furnei Nicolae să demoleze gardul ce împiedică folosirea de către Plămădeală Victor, Plămădeală Vladimir și Plămădeală Vasile a imobilului cu nr. cadastral 5530201134 din r-nul Ialoveni, satul Suruceni și terenului aferent acestuia; încasarea în mod solidar din contul Primarului sa-t Suruceni, r-nul Ialoveni, Blanița Vasile și Furnei Nicolae în beneficiul său sumei de 15000 lei cu titlu de prejudiciul moral, 10000 lei cheltuieli de asistență juridică și 100 de lei taxa de stat (f.d.

2-4, vol.I). În motivarea acțiunii înaintate, reclamantul, Vasile Plămădeală a relatat că, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 0 6 mai 2015, Furnei Nicolae a fost obligat să demoleze gardul, ce împiedică folosirea și posesia de către Plămădeală Victor, Plămădeală Vladimir și Plămădeală Vasile a imobilului cu nr. cadastral 5530201134, 1 din r-nul Ialoveni, s. Suruceni și a terenului aferent, dintre care 12 % aparține administrației publice locale.

A menționat că, Primarul s. Suruceni ignorând decizia Curții de Apel Chișinău, precum și art. 29 al Legii privind administrația publică locală din 28 decembrie 2006, art. 14 și 22 ale Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție din 9 iulie 2010, la 06 ianuarie 2017 a emis dispoziția nr.3, prin care a permis lui Furnei Nicolae instalarea gardului pe perimetrul bunului imobil cu nr. cadastral XXX, care de asemenea ca și gardul inițial, atentează la dreptul de folosință al reclamanților asupra bunului imobil cu nr. cadastral XXX. Reclamantul a menționat că și-a exprimat dezacordul cu dispoziția nr. 3 din 6 ianuarie 2017, fapt ce a condiționat depunerea cererii prealabile la 27 februarie 2017 în adresa Primăriei s. Suruceni, prin care a solicitat anularea actului administrativ.

Prin răspunsul Primăriei s. Suruceni nr. 44 din 07 martie 2017, cererea prealabilă a fost respinsă, menționându-se că actul emis de Primarul localității este legal. Reclamantul consideră că, dispoziția Primarului s. Suruceni este ilegală și urmează a fi declarată nulă, din motiv că în urma eliberării autorizației de construire a gardului, Furnei Nicolae a edificat un gard care lezează dreptul reclamanților la folosința bunului imobil cu nr. cadastral XXX, prin limitarea căii de acces către bunul său imobil. Prin încheierea din 06 august 2018 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii, Chirilov Oleg și Chirilov Elena (f.d.97, vol.I).

La 04 martie 2019, Plămădeală Vasile a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sat. Suruceni, r-nul Ialoveni, solicitând anularea deciziei nr.4/11 din 10 octombrie 2018 a Consiliului sătesc Suruceni, r-nul Ialoveni „Cu privire la cererea cetățeanului Furnei Nicolae” (f.d.2-4, vol. II).

Pledând pentru admiterea acțiunii în sensul formulat, reclamantul a menționat că în cadrul examinării cauzei inițiate la acțiunea depusă de Plămădeală Vasile împotriva Primarului s. Suruceni și lui Furnei Nicolae cu privire la declararea nulității dispoziției Primarului s. Suruceni nr. 3 din 6 ianuarie 2017, obligarea lui Furnei Nicolae să demoleze gardul ce împiedică folosirea imobilului nr. cadastral 5530201134 din r. Ialoveni, s. Suruceni și terenului aferent acestuia, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, Primarul a prezentat în cadrul ședinței de judecată decizia Consiliului sătesc Suruceni nr.4/11 din 10 octombrie 2018 ,,Cu privire la cererea cetățeanului Furnei Nicolae” Reclamantul considerând că decizia contestată este ilegală, în data de 02 ianuarie 2019 a depus în adresa Consiliului s. Suruceni cerere prealabilă privind anularea deciziei Consiliului sătesc Suruceni nr.4/11 din 10 octombrie 2018 ,,Cu privire la cererea cetățeanului Furnei Nicolae”.

Astfel, a notat că prin răspunsul Primăriei s. Suruceni din 28 ianuarie 2019, i-a fost adus la cunoștință că, Consiliul local Suruceni a amânat examinarea cererii pentru o dată ulterioară și a fost împuternicit Primarul localității să înainteze un demers OT Chișinău al Cancelariei de Sat cu scopul de a verifica legalitatea deciziei menționate. Totodată, reclamantul a susținut că decizia Curții de Apel Chișinău din 06 mai 2015 a fost executată, iar familia Plămădeală a primit acces la bunul său imobil, iar prin hotărârea Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 16 februarie 2017 a fost 2 stabilită legalitatea privatizării de către familia Plămădeală a imobilului cu nr. cadastral 5530201134.01.002.

Suplimentar, reclamantul a invocat că contrar deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 mai 2015, prin dispoziția nr.3 din 06 ianuarie 2017, Primarul s. Suruceni a permis lui Furnei Nicoale construcția unui alt gard, care la fel creează obstacole în folosirea și posesia bunului imobil ce aparține cu drept de proprietate familiei Plămădeală. Prin încheierea judecătorului Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 31 iulie 2019, a fost atras în proces, terțul Furnei Nicolae (f.d. 28-29, vol. II). Prin încheierea din 08 august 2019 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni s-au conexat într-o singură procedură, cauza nr.3-13/2019, intentată la acțiunea depusă de Plămădeală Vasile împotriva Consiliului sat.

Suruceni, r-nul Ialoveni cu privire la anularea actului administrativ, cu cauza nr.3-38/2019, intentată la acțiunea depusă de Plămădeală Vasile împotriva Primarului sat. Suruceni, r-nul Ialoveni, Blanița Vasile și Furnei Nicolae, terți Chirilov Oleg și Chirilov Elena cu privire la anularea actului administrativ, înlăturarea obstacolelor la folosirea bunului imobil și repararea prejudiciului cauzat (f.d.139-140, vol.I; f.d.30-32, vol. II). Prin încheierea protocolară din 20 februarie 2020 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni au fost atrași în proces în calitate de terți, Șevcenco Serghei, Șevcenco Maria (f.d. 60, vol.II). La 02 februarie 2021, Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion au depus cerere cu privire la intervenirea în proces în calitate de coreclamanți (f.d.107-108, vol.II).

La 02 februarie 2021, Plămădeală Vasile, reprezentat de avocatul stagiar Aurelia Balmuș, a depus cerere, prin care a solicitat în temeiul art.148 CPC, numirea expertizei judiciare în construcții (f.d.109-111, vol.II). Prin încheierea protocolară din 02 februarie 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni a fost admisă cererea depusă de Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion, cu dispunerea intervenirii acestora în proces în calitate de coreclamanți (f.d.113, vol.II). Prin încheierea din 03 februarie 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni s-a respins cererea depusă de Plămădeală Vasile privind numirea expertizei judiciare în construcții (f.d.115-118, vol.II). Prin încheierea din 03 februarie 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni s-au separat pretențiile ce țin de obligarea demolării gardului ce împiedică folosirea imobilului cu nr. cadastral 5530201134 și a terenului aferent din r-nul Ialoveni sat.

Suruceni, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată de pretențiile privind anularea dispoziției nr.3 din 06 ianuarie 2017 a Primarului satului Suruceni, r-nul Ialoveni și deciziei nr.4/11 din 10 octombrie 2018 a Consiliului satului Suruceni, r-nul Ialoveni „Cu privire la cererea cetățeanului Furnei Nicolae”, înaintată prin acțiunea înaintată de Plămădeală Vasile, Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion împotriva Primarului și Consiliului sat. Suruceni, r-nul Ialoveni, Furnei Nicolae, terți Chirilov Oleg, Chirilov Elena, Șevcenco Maria și Șevcenco Serghei cu privire la anularea actelor administrative, obligarea demolării gardului, repararea prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de judecată, cu declinarea competenței în favoarea completului specializat în materie de drept civil din cadrul Judecătoriei Hâncești.

S-a remis cauza intentă la acțiunea lui Plămădeală Vasile, Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion împotriva Primarului și Consiliului sat. Suruceni, r-nul Ialoveni, Furnei Nicolae, terți Chirilov Oleg, Chirilov Elena, Șevcenco Maria și Șevcenco Serghei cu 3 privire la obligarea demolării gardului ce împiedică folosirea imobilului cu nr.cadastral 5530201134 și a terenului aferent din r-nul Ialoveni, sat. Suruceni, repararea prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de judecată, președintelui Judecătoriei Hâncești, spre redistribuire aleatorie (f.d.119-123, vol.II). Prin hotărârea din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Plămădeală Vasile, Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion împotriva Primarului și Consiliului sat.

Suruceni, r-nul Ialoveni, Furnei Nicolae, terți Chirilov Oleg, Chirilov Elena, Șevcenco Maria și Șevcenco Serghei cu privire la anularea actelor administrative. S-a admis parțial cererea depusă de Furnei Nicolae, reprezentat de avocatul Chirilenco Svetlana cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată. S-a încasat în mod solidar din contul lui Plămădeală Vasile, Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion în beneficiul lui Furnei Nicolae suma de 3000 de lei cheltuieli de judecată (f.d.189-190, 197-218, vol.II). La 10 ianuarie 2022, Plămădeală, Vasile, Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion, reprezentanți de avocatul Aurelia Bagrin, au depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni, iar la 14 februarie 2022, prin intermediul poștei electronice, au prezentat motivarea apelului, solicitând casarea integrală a hotărârii din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni (f.d.194-195, vol.II; f.d.

4-10, vol.III). Prin decizia din 08 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de Plămădeală Vasile, Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion, reprezentanți de avocatul Aurelia Bagrin și menținută hotărârea din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni (f.d.45, 46-66, vol. III). Pentru a decide astfel, instanța de apel a relevat că prima instanță întemeiat a ajuns la concluzia cu privire la lipsa temeiurilor privind anularea a răspunsului (dispoziției) Primarului s. Suruceni, r-nul Ialoveni nr. 3 din 06 ianuarie 2017 și deciziei Consiliului s. Suruceni, r-nul Ialoveni nr. 4/11 din 10 octombrie 2018 ,,Cu privire la cererea cetățeanului Furnei Nicolae”, respingând pretențiile formulate în acest sens ca neîntemeiate.

În susținerea concluziei enunțate, instanța de apel a notat că instanța de fond just a reținut că, autoritatea publică locală – Primăria s. Suruceni cu 12% și Furnei Nicolae cu 88%, pe care în prezent le deține Șevcenco Serghei și Mariei Șevcenco, sunt proprietarii terenului cu nr. cadastral 5530201.134, iar familiei Plămădeală îi aparține doar încăperea cu nr. cadastral 5530201.134.01.002 de pe terenul vizat.

Or, reclamanții/apelanți și-au valorificat dreptul de proprietate, prin înregistrarea acestuia la organul cadastral, în data de 20 ianuarie 2015, ulterior înregistrării dreptului de către APL (26 octombrie 2004) și Furnei Nicolae (30 decembrie 2004), iar construcția – casa de locuit individuală, a fost înregistrată de Furnei Nicolae în data de 07 iulie 2007, astfel cu certitudine la momentul procurării încăperii de locuit, reclamanții/apelanți cunoșteau că bunul imobil se află pe terenul autorității publice locale, care și gestionează bunurile în limitele competenței sale, ținând cont de interesele locuitorilor de pe acesta.

Totodată a precizat că, autoritatea publică locală, fiind proprietarul terenului de rând cu familia Șevcenco, nu au sesizat instanța de contencios administrativ privind apărarea unui drept al său, vătămat de un terț, prin instalarea unui gard, astfel se deduce că gardul ușor demontabil corespunde criteriilor stabilite în răspunsul (dispoziția) 4 contestată. Or, art. 29 alin. (1) lit. t) al Legii nr. 436, indică că, dacă primarul constată încălcările legislației în vigoare comise de persoanele fizice și juridice în teritoriul administrat, ia măsuri pentru înlăturarea sau curmarea acestora și, după caz, sesizează organele de drept, acestea fiind obligate să reacționeze cu promptitudine, în condițiile legii, la solicitările primarului.

Prin decizia nr.1/4 din 21 ianuarie 2019 ,,Cu privire la cererea Vladimir Plămădeală, Vasile Plămădeală și Ion Plămădeală”, Consiliul sătesc Suruceni a decis ca specialistul pentru reglementarea regimului funciar să conlucreze cu SCT Ialoveni pentru a stabili hotarele terenului proprietate publică APL – 12 % împreună cu proprietarul terenului – 88 % (f.d. 129, vol. I), ceea ce odată în plus atestă că autoritatea publică locală nu a lezat prin activitatea administrativă un drept al reclamanților/apelanți, dar a soluționat probleme de interes local. La fel, instanța de apel a apreciat critic și argumentul apelanților precum că, prin instalarea gardului ușor demontabil pe porțiunea de drum, apelanții au fost limitați de calea de acces și le-a fost încălcat dreptul de folosință și posesie asupra bunului ce-i aparțin cu drept de proprietate.

Or, vizualizând planșele fotografice anexate la materialul probator al cauzei, reiese cu certitudine că reclamanții dispun de acces la imobilul său, neavând impedimente în acest sens. La 10 martie 2023, Plămădeală Vasile, Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion, reprezentanți de avocatul Aurelia Bagrin au depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 19 iunie 2023 au prezentat motivarea recursului, solicitând integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii lor (f.d.72-74, 77-84, vol. III).

În motivarea recursului, suplimentar celor indicate în cererea de chemare în judecată a menționat că instanța de apel nu a motivat și nu a ținut cont de circumstanțele care demonstrează comportamentul ilegal și de rea-credință al Primarului s. Suruceni, r-l Ialoveni și al Consiliului sătesc Suruceni, care au ignorat decizia Curții de Apel Chișinău din 06 mai 2015 și au permis lui Furnei Nicolae instalarea unui gard nou, în schimbul celui vechi, care a fost demolat și care a creat obstacole de folosire și posesie a bunului imobil ce aparține familiei Plămădeală.

Recurentul a notat că instanța de apel nu și-a motivat soluția sa cu referire la argumentele ce țin de încălcarea dreptului vătămat al reclamanților/recurenților prin activitatea administrativă, judecând formal cauza și interpretând eronat normele de drept material, fără a examina multiaspectual cauza și fără a da o apreciere corectă raporturilor juridico-publice litigioase, prin prisma unei interpretări incorecte a legii aplicabile speței.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor 5 în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Respectiv, recursul declarat de Plămădeală Vasile, Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion, reprezentați de avocatul Bagrin Aurelia, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de 08 februarie 2023, dar a fost notificat recurenților și reprezentantului acestora la data de 16 februarie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d. 68, vol. III). La 10 martie 2023, prin intermediul poștei electronice, Plămădeală Vasile, Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion, reprezentanți de avocatul Aurelia Bagrin, au depus recurs împotriva deciziei din 08 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d.72- 74, vol. III). Alineatul (2) al art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei motivate a instanței de apel a fost notificată recurenților și reprezentantului acestora la data de 19 mai 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d. 77, vol. III). La 19 iunie 2023, Plămădeală Vasile, Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion, reprezentanți de avocatul Aurelia Bagrin au depus recurs motivat împotriva deciziei din 08 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 77-84, vol. III). Astfel, recursul depus de Plămădeală Vasile, Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion, reprezentanți de avocatul Aurelia Bagrin, împotriva deciziei din 08 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău este în termen. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Plămădeală Vasile, Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion, reprezentanți de avocatul Aurelia Bagrin, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.

Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a) - f). 6 Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii. În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). 7 În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Plămădeală Vasile, Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion, reprezentanți de avocatul Aurelia Bagrin. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Plămădeală Vasile, Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion, reprezentanți de avocatul Aurelia Bagrin, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc judecători Mariana Ursachi Ion Malanciuc 8