3ra-613/23 — contestarea actului administrativ

3ra-613/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-613/23

2-19050511-01-3ra-08062023

Prima instanță: Judecătoria Hâncești, sediul Ialoveni (jud.: D. Corlăteanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

07 august 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Mariana Ursachi

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Plămădeală Vasile, Plămădeală

Vladimir și Plămădeală Ion, reprezentați de avocatul Bagrin Aurelia,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Plămădeală Vasile, Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion împotriva

Consiliului sătesc Suruceni, r-nul Ialoveni, Furnei Nicolae, terți Chirilov Oleg, Chirilov

Elena, Șevcenco Maria și Șevcenco Serghei cu privire la anularea actelor

administrative,

împotriva deciziei din 08 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de Plămădeală Vasile, Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion

împotriva hotărârii din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni,

c o n s t a t ă :

La 11 aprilie 2017, Plămădeală Vasile a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primarului sat. Suruceni, Blanița Vasile și Furnei Nicolae, solicitând

declararea nulității dispoziției din 06 ianuarie 2017 a Primarului sat. Suruceni, Blanița

Vasile, prin care a fost autorizată instalarea unui gard de către Furnei Nicolae; obligarea

lui Furnei Nicolae să demoleze gardul ce împiedică folosirea de către Plămădeală

Victor, Plămădeală Vladimir și Plămădeală Vasile a imobilului cu nr. cadastral

5530201134 din r-nul Ialoveni, satul Suruceni și terenului aferent acestuia; încasarea

în mod solidar din contul Primarului sa-t Suruceni, r-nul Ialoveni, Blanița Vasile și

Furnei Nicolae în beneficiul său sumei de 15000 lei cu titlu de prejudiciul moral, 10000

lei cheltuieli de asistență juridică și 100 de lei taxa de stat (f.d. 2-4, vol.I).

În motivarea acțiunii înaintate, reclamantul, Vasile Plămădeală a relatat că, prin

decizia Curții de Apel Chișinău din 0 6 mai 2015, Furnei Nicolae a fost obligat să

demoleze gardul, ce împiedică folosirea și posesia de către Plămădeală Victor,

Plămădeală Vladimir și Plămădeală Vasile a imobilului cu nr. cadastral 5530201134,

1

din r-nul Ialoveni, s. Suruceni și a terenului aferent, dintre care 12 % aparține

administrației publice locale.

A menționat că, Primarul s. Suruceni ignorând decizia Curții de Apel Chișinău,

precum și art. 29 al Legii privind administrația publică locală din 28 decembrie 2006,

art. 14 și 22 ale Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție din 9 iulie

2010, la 06 ianuarie 2017 a emis dispoziția nr.3, prin care a permis lui Furnei Nicolae

instalarea gardului pe perimetrul bunului imobil cu nr. cadastral XXX, care de

asemenea ca și gardul inițial, atentează la dreptul de folosință al reclamanților asupra

bunului imobil cu nr. cadastral XXX.

Reclamantul a menționat că și-a exprimat dezacordul cu dispoziția nr. 3 din 6

ianuarie 2017, fapt ce a condiționat depunerea cererii prealabile la 27 februarie 2017

în adresa Primăriei s. Suruceni, prin care a solicitat anularea actului administrativ.

Prin răspunsul Primăriei s. Suruceni nr. 44 din 07 martie 2017, cererea prealabilă

a fost respinsă, menționându-se că actul emis de Primarul localității este legal.

Reclamantul consideră că, dispoziția Primarului s. Suruceni este ilegală și

urmează a fi declarată nulă, din motiv că în urma eliberării autorizației de construire a

gardului, Furnei Nicolae a edificat un gard care lezează dreptul reclamanților la

folosința bunului imobil cu nr. cadastral XXX, prin limitarea căii de acces către bunul

său imobil.

Prin încheierea din 06 august 2018 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni au fost

atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii, Chirilov Oleg și Chirilov Elena

(f.d.97, vol.I).

La 04 martie 2019, Plămădeală Vasile a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului sat. Suruceni, r-nul Ialoveni, solicitând anularea deciziei nr.4/11

din 10 octombrie 2018 a Consiliului sătesc Suruceni, r-nul Ialoveni „Cu privire la

cererea cetățeanului Furnei Nicolae” (f.d.2-4, vol. II).

Pledând pentru admiterea acțiunii în sensul formulat, reclamantul a menționat că

în cadrul examinării cauzei inițiate la acțiunea depusă de Plămădeală Vasile împotriva

Primarului s. Suruceni și lui Furnei Nicolae cu privire la declararea nulității dispoziției

Primarului s. Suruceni nr. 3 din 6 ianuarie 2017, obligarea lui Furnei Nicolae să

demoleze gardul ce împiedică folosirea imobilului nr. cadastral 5530201134 din r.

Ialoveni, s. Suruceni și terenului aferent acestuia, repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată, Primarul a prezentat în cadrul ședinței de

judecată decizia Consiliului sătesc Suruceni nr.4/11 din 10 octombrie 2018 ,,Cu privire

la cererea cetățeanului Furnei Nicolae”

Reclamantul considerând că decizia contestată este ilegală, în data de 02 ianuarie

2019 a depus în adresa Consiliului s. Suruceni cerere prealabilă privind anularea

deciziei Consiliului sătesc Suruceni nr.4/11 din 10 octombrie 2018 ,,Cu privire la

cererea cetățeanului Furnei Nicolae”.

Astfel, a notat că prin răspunsul Primăriei s. Suruceni din 28 ianuarie 2019, i-a

fost adus la cunoștință că, Consiliul local Suruceni a amânat examinarea cererii pentru

o dată ulterioară și a fost împuternicit Primarul localității să înainteze un demers OT

Chișinău al Cancelariei de Sat cu scopul de a verifica legalitatea deciziei menționate.

Totodată, reclamantul a susținut că decizia Curții de Apel Chișinău din 06 mai

2015 a fost executată, iar familia Plămădeală a primit acces la bunul său imobil, iar

prin hotărârea Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 16 februarie 2017 a fost

2

stabilită legalitatea privatizării de către familia Plămădeală a imobilului cu nr. cadastral

5530201134.01.002.

Suplimentar, reclamantul a invocat că contrar deciziei Curții de Apel Chișinău din

06 mai 2015, prin dispoziția nr.3 din 06 ianuarie 2017, Primarul s. Suruceni a permis

lui Furnei Nicoale construcția unui alt gard, care la fel creează obstacole în folosirea și

posesia bunului imobil ce aparține cu drept de proprietate familiei Plămădeală.

Prin încheierea judecătorului Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 31 iulie

2019, a fost atras în proces, terțul Furnei Nicolae (f.d. 28-29, vol. II).

Prin încheierea din 08 august 2019 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni s-au

conexat într-o singură procedură, cauza nr.3-13/2019, intentată la acțiunea depusă de

Plămădeală Vasile împotriva Consiliului sat. Suruceni, r-nul Ialoveni cu privire la

anularea actului administrativ, cu cauza nr.3-38/2019, intentată la acțiunea depusă de

Plămădeală Vasile împotriva Primarului sat. Suruceni, r-nul Ialoveni, Blanița Vasile și

Furnei Nicolae, terți Chirilov Oleg și Chirilov Elena cu privire la anularea actului

administrativ, înlăturarea obstacolelor la folosirea bunului imobil și repararea

prejudiciului cauzat (f.d.139-140, vol.I; f.d.30-32, vol. II).

Prin încheierea protocolară din 20 februarie 2020 a Judecătoriei Hâncești, sediul

Ialoveni au fost atrași în proces în calitate de terți, Șevcenco Serghei, Șevcenco Maria

(f.d. 60, vol.II).

La 02 februarie 2021, Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion au depus cerere cu

privire la intervenirea în proces în calitate de coreclamanți (f.d.107-108, vol.II).

La 02 februarie 2021, Plămădeală Vasile, reprezentat de avocatul stagiar Aurelia

Balmuș, a depus cerere, prin care a solicitat în temeiul art.148 CPC, numirea expertizei

judiciare în construcții (f.d.109-111, vol.II).

Prin încheierea protocolară din 02 februarie 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul

Ialoveni a fost admisă cererea depusă de Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion, cu

dispunerea intervenirii acestora în proces în calitate de coreclamanți (f.d.113, vol.II).

Prin încheierea din 03 februarie 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni s-a

respins cererea depusă de Plămădeală Vasile privind numirea expertizei judiciare în

construcții (f.d.115-118, vol.II).

Prin încheierea din 03 februarie 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni s-au

separat pretențiile ce țin de obligarea demolării gardului ce împiedică folosirea

imobilului cu nr. cadastral 5530201134 și a terenului aferent din r-nul Ialoveni sat.

Suruceni, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată de

pretențiile privind anularea dispoziției nr.3 din 06 ianuarie 2017 a Primarului satului

Suruceni, r-nul Ialoveni și deciziei nr.4/11 din 10 octombrie 2018 a Consiliului satului

Suruceni, r-nul Ialoveni „Cu privire la cererea cetățeanului Furnei Nicolae”, înaintată

prin acțiunea înaintată de Plămădeală Vasile, Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion

împotriva Primarului și Consiliului sat. Suruceni, r-nul Ialoveni, Furnei Nicolae, terți

Chirilov Oleg, Chirilov Elena, Șevcenco Maria și Șevcenco Serghei cu privire la

anularea actelor administrative, obligarea demolării gardului, repararea prejudiciului

moral, compensarea cheltuielilor de judecată, cu declinarea competenței în favoarea

completului specializat în materie de drept civil din cadrul Judecătoriei Hâncești. S-a

remis cauza intentă la acțiunea lui Plămădeală Vasile, Plămădeală Vladimir și

Plămădeală Ion împotriva Primarului și Consiliului sat. Suruceni, r-nul Ialoveni, Furnei

Nicolae, terți Chirilov Oleg, Chirilov Elena, Șevcenco Maria și Șevcenco Serghei cu

3

privire la obligarea demolării gardului ce împiedică folosirea imobilului cu nr.cadastral

5530201134 și a terenului aferent din r-nul Ialoveni, sat. Suruceni, repararea

prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de judecată, președintelui Judecătoriei

Hâncești, spre redistribuire aleatorie (f.d.119-123, vol.II).

Prin hotărârea din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni s-a

respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Plămădeală Vasile, Plămădeală Vladimir și

Plămădeală Ion împotriva Primarului și Consiliului sat. Suruceni, r-nul Ialoveni, Furnei

Nicolae, terți Chirilov Oleg, Chirilov Elena, Șevcenco Maria și Șevcenco Serghei cu

privire la anularea actelor administrative. S-a admis parțial cererea depusă de Furnei

Nicolae, reprezentat de avocatul Chirilenco Svetlana cu privire la compensarea

cheltuielilor de judecată. S-a încasat în mod solidar din contul lui Plămădeală Vasile,

Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion în beneficiul lui Furnei Nicolae suma de 3000

de lei cheltuieli de judecată (f.d.189-190, 197-218, vol.II).

La 10 ianuarie 2022, Plămădeală, Vasile, Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion,

reprezentanți de avocatul Aurelia Bagrin, au depus apel nemotivat împotriva hotărârii

din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni, iar la 14 februarie

2022, prin intermediul poștei electronice, au prezentat motivarea apelului, solicitând

casarea integrală a hotărârii din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul

Ialoveni (f.d.194-195, vol.II; f.d. 4-10, vol.III).

Prin decizia din 08 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de Plămădeală Vasile, Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion, reprezentanți de

avocatul Aurelia Bagrin și menținută hotărârea din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei

Hâncești, sediul Ialoveni (f.d.45, 46-66, vol. III).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a relevat că prima instanță întemeiat a ajuns

la concluzia cu privire la lipsa temeiurilor privind anularea a răspunsului (dispoziției)

Primarului s. Suruceni, r-nul Ialoveni nr. 3 din 06 ianuarie 2017 și deciziei Consiliului

s. Suruceni, r-nul Ialoveni nr. 4/11 din 10 octombrie 2018 ,,Cu privire la cererea

cetățeanului Furnei Nicolae”, respingând pretențiile formulate în acest sens ca

neîntemeiate.

În susținerea concluziei enunțate, instanța de apel a notat că instanța de fond just

a reținut că, autoritatea publică locală – Primăria s. Suruceni cu 12% și Furnei Nicolae

cu 88%, pe care în prezent le deține Șevcenco Serghei și Mariei Șevcenco, sunt

proprietarii terenului cu nr. cadastral 5530201.134, iar familiei Plămădeală îi aparține

doar încăperea cu nr. cadastral 5530201.134.01.002 de pe terenul vizat. Or,

reclamanții/apelanți și-au valorificat dreptul de proprietate, prin înregistrarea acestuia

la organul cadastral, în data de 20 ianuarie 2015, ulterior înregistrării dreptului de către

APL (26 octombrie 2004) și Furnei Nicolae (30 decembrie 2004), iar construcția – casa

de locuit individuală, a fost înregistrată de Furnei Nicolae în data de 07 iulie 2007,

astfel cu certitudine la momentul procurării încăperii de locuit, reclamanții/apelanți

cunoșteau că bunul imobil se află pe terenul autorității publice locale, care și

gestionează bunurile în limitele competenței sale, ținând cont de interesele locuitorilor

de pe acesta.

Totodată a precizat că, autoritatea publică locală, fiind proprietarul terenului de

rând cu familia Șevcenco, nu au sesizat instanța de contencios administrativ privind

apărarea unui drept al său, vătămat de un terț, prin instalarea unui gard, astfel se deduce

că gardul ușor demontabil corespunde criteriilor stabilite în răspunsul (dispoziția)

4

contestată. Or, art. 29 alin. (1) lit. t) al Legii nr. 436, indică că, dacă primarul constată

încălcările legislației în vigoare comise de persoanele fizice și juridice în teritoriul

administrat, ia măsuri pentru înlăturarea sau curmarea acestora și, după caz, sesizează

organele de drept, acestea fiind obligate să reacționeze cu promptitudine, în condițiile

legii, la solicitările primarului.

Prin decizia nr.1/4 din 21 ianuarie 2019 ,,Cu privire la cererea Vladimir

Plămădeală, Vasile Plămădeală și Ion Plămădeală”, Consiliul sătesc Suruceni a decis

ca specialistul pentru reglementarea regimului funciar să conlucreze cu SCT Ialoveni

pentru a stabili hotarele terenului proprietate publică APL – 12 % împreună cu

proprietarul terenului – 88 % (f.d. 129, vol. I), ceea ce odată în plus atestă că autoritatea

publică locală nu a lezat prin activitatea administrativă un drept al

reclamanților/apelanți, dar a soluționat probleme de interes local.

La fel, instanța de apel a apreciat critic și argumentul apelanților precum că, prin

instalarea gardului ușor demontabil pe porțiunea de drum, apelanții au fost limitați de

calea de acces și le-a fost încălcat dreptul de folosință și posesie asupra bunului ce-i

aparțin cu drept de proprietate. Or, vizualizând planșele fotografice anexate la

materialul probator al cauzei, reiese cu certitudine că reclamanții dispun de acces la

imobilul său, neavând impedimente în acest sens.

La 10 martie 2023, Plămădeală Vasile, Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion,

reprezentanți de avocatul Aurelia Bagrin au depus recurs împotriva deciziei instanței

de apel, iar la 19 iunie 2023 au prezentat motivarea recursului, solicitând integrală a

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi de

admitere integrală a acțiunii lor (f.d.72-74, 77-84, vol. III).

În motivarea recursului, suplimentar celor indicate în cererea de chemare în

judecată a menționat că instanța de apel nu a motivat și nu a ținut cont de circumstanțele

care demonstrează comportamentul ilegal și de rea-credință al Primarului s. Suruceni,

r-l Ialoveni și al Consiliului sătesc Suruceni, care au ignorat decizia Curții de Apel

Chișinău din 06 mai 2015 și au permis lui Furnei Nicolae instalarea unui gard nou, în

schimbul celui vechi, care a fost demolat și care a creat obstacole de folosire și posesie

a bunului imobil ce aparține familiei Plămădeală.

Recurentul a notat că instanța de apel nu și-a motivat soluția sa cu referire la

argumentele ce țin de încălcarea dreptului vătămat al reclamanților/recurenților prin

activitatea administrativă, judecând formal cauza și interpretând eronat normele de

drept material, fără a examina multiaspectual cauza și fără a da o apreciere corectă

raporturilor juridico-publice litigioase, prin prisma unei interpretări incorecte a legii

aplicabile speței.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care

vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

5

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de Plămădeală

Vasile, Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion, reprezentați de avocatul Bagrin

Aurelia, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor

acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei

instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de 08

februarie 2023, dar a fost notificat recurenților și reprezentantului acestora la data de

16 februarie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d. 68, vol. III).

La 10 martie 2023, prin intermediul poștei electronice, Plămădeală Vasile,

Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion, reprezentanți de avocatul Aurelia Bagrin, au

depus recurs împotriva deciziei din 08 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d.72-

74, vol. III).

Alineatul (2) al art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data

depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei

motivate a instanței de apel a fost notificată recurenților și reprezentantului acestora la

data de 19 mai 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d. 77, vol. III).

La 19 iunie 2023, Plămădeală Vasile, Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion,

reprezentanți de avocatul Aurelia Bagrin au depus recurs motivat împotriva deciziei

din 08 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 77-84, vol. III).

Astfel, recursul depus de Plămădeală Vasile, Plămădeală Vladimir și Plămădeală

Ion, reprezentanți de avocatul Aurelia Bagrin, împotriva deciziei din 08 februarie 2023

a Curții de Apel Chișinău este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Plămădeală Vasile,

Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion, reprezentanți de avocatul Aurelia Bagrin,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție

și se comunică părților.

Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii

recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)

- f).

6

Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar

la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu

jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar

și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale

încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel

contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, în

vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea

în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

7

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Plămădeală Vasile,

Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion, reprezentanți de avocatul Aurelia Bagrin.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Plămădeală Vasile, Plămădeală Vladimir și Plămădeală Ion,

reprezentanți de avocatul Aurelia Bagrin, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Mariana Ursachi

Ion Malanciuc

8