3r-370/21 — constatarea nulitatii actelor administrative, obligarea emiteii actului administrativ

3r-370/21 — constatarea nulitatii actelor administrative, obligarea emiteii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3r-370/21

Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni (jud. D. Corlăteanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Clima, E. Palanciuc)

DECIZIE

15 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de către Ochsner Nadejda,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Ochsner Nadejda

împotriva Primăriei s. Suruceni și Primarului s. Suruceni privind constatarea nulității

actelor administrative individuale defavorabile, obligarea emiterii actului administrativ

favorabil, repararea prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost declarat inadmisibil apelul depus de Ochsner Nadejda împotriva hotărârii din 2 august

2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni

c o n s t a t ă:

La data de 31 octombrie 2017, Ochsner Nadejda s-a adresat în instanța de judecată

cu acțiune în contencios administrativ împotriva Primăriei s. Suruceni, r-nul Ialoveni

privind obligarea eliberării autorizației de construire pentru Sala de festivități D+Parter+E

în satul Suruceni, r-nul Ialoveni pe terenul cu nr. cadastral xxxxxxxxxxxx, în baza

documentației de proiect nr. 13/15 elaborate de Societatea cu Răspundere Limitată

,,Presarhi - Grup” (f.d. 3-4, 28-29, dosarul nr. 3-59/17, vol.I).

La 14 iunie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Ochsner Nadejda a depus la

Judecătoria Hîncești o acțiune în contencios administrativ împotriva Primarului s.

Suruceni, Blanița Vasile și Primăriei s. Suruceni, r-nul Ialoveni cu privire la recunoașterea

ilegalității acțiunilor Primăriei s. Suruceni și Primarului s. Suruceni, Blanița Vasile,

referitor la emiterea răspunsului nr. 78 din 7 mai 2019, anularea integrală și recunoașterea

nulității răspunsului nr. 78 din 7 mai 2019, obligarea Primăriei s. Suruceni și Primarului

s. Suruceni, Blanița Vasile de a înlătura încălcările admise, prin refuzul exprimat de a

elibera autorizația de construire, obligarea pârâților de a elibera autorizația de construire

pentru bunul imobil cu destinația ,,Sală de festivități”, situat în s. Suruceni, r-nul Ialoveni

și repararea prejudiciului moral în mărime de 200 000 de lei, cu încasarea în mod solidar

a acestuia de la pârâți, precum și compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 150

de lei, cu titlu de taxă de stat impusă de legislație, pentru examinarea cauzei. (f.d. 3-7,

dosarul nr. 3-47/19, vol. II).

1

Prin încheierea din 18 decembrie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni a fost

dispusă conexarea cauzei nr. 3-47/19 cu nr. 3-59/17, atribuindu-i-se nr. 3-59/17. (f.d. 89-

90)

La data de 20 februarie 2020, Ochsner Nadejda a depus la Judecătoria Hîncești,

sediul Ialoveni o acțiune în contencios administrativ împotriva Primăriei s. Suruceni, r-

nul Ialoveni și Primarului s. Suruceni, Gorceac Sergiu cu privire la recunoașterea

ilegalității acțiunilor întreprinse de Primăria s. Suruceni și Primarul s. Suruceni, Gorceac

Sergiu referitor la emiterea răspunsului nr. 10 din 21 ianuarie 2020, constatarea nulității și

anularea răspunsului nr. 10 din 21 ianuarie 2020, obligarea înlăturării încălcărilor admise

și eliberarea autorizației de construire a bunului imobil nr. cadastral xxxxxxxxxxxx, situat

în s. Suruceni, r. Ialoveni, cu destinație ,,Sală de festivități”, repararea prejudiciului moral

în mărime de 200 000 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 150 de

lei, cu titlu de taxă de stat. (f.d. 2-7, dosarul nr. 3-34/21, vol. III)

La 27 februarie 2020, în cadrul ședinței de judecată, Ochsner Nadejda a depus o

cerere suplimentară de concretizare a cerințelor și pretențiilor împotriva Primăriei și

Primarului s. Suruceni, prin care a solicitat recunoașterea ilegalității acțiunilor Primăriei

s. Suruceni referitor la emiterea răspunsurilor din 7 mai 2019 și din 14 iunie 2019,

declararea și constatarea nulității răspunsurilor din 7 mai 2019 și din 14 iunie 2019,

obligarea Primăriei s. Suruceni de a înlătura încălcările admise, prin refuzul exprimat de

a elibera autorizația de construire, obligarea Primăriei s. Suruceni de a elibera autorizația

de construire pentru bunul imobil cu destinația ,,Sală de festivități”, cu nr. cadastral

xxxxxxxxxxxx, situat în s. Suruceni, r. Ialoveni, repararea prejudiciului moral în mărime

de 200 000 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 150 de lei, cu titlu

de taxă de stat (f.d. 91-100, vol. I).

Prin încheierea din 17 mai 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni a fost dispusă

conexarea dosarului nr. 3-34/21 cu nr. 3-59/17, atribuindu-i-se nr. 3-59/17. (f.d. 169-172,

vol. I).

La 24 mai 2021, Ochsner Nadejda a depus cerere suplimentară, prin care a solicitat

recunoașterea ilegalității acțiunilor pârâților, constatarea nulității și anularea

răspunsurilor, recunoașterea faptului că acțiunile pârâților sunt ilegale, obligarea pârâților

de a elibera autorizația de construire a bunului imobil, repararea prejudiciului moral în

mărime de 200 000 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 150 de

lei, cu titlu de taxă de stat (f.d. 174-177, vol. I)

Prin hotărârea din 2 august 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, s-a respins

acțiunea înaintată de Ochsner Nadejda împotriva Primăriei s. Suruceni și Primarului s.

Suruceni privind recunoașterea ilegalității acțiunilor, constatarea și declararea nulității

răspunsurilor, obligarea înlăturării încălcărilor, eliberarea autorizației de construire,

repararea prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de judecată.

La data de 16 august 2021 (f.d. 188-189, 191) și la 19 august 2021 (f.d.192-193) a

fost înregistrată cererea de apel nemotivată depusă de Ochsner Nadejda.

Prin încheierea din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarat

inadmisibil apelul pe motiv că apelantul nu a prezentat apelul motivat în termenul de 30

de zile de la recepționarea hotărârii motivate.

Pe 13 octombrie 2021, Ochsner Nadejda a înregistrat la Curtea de Apel Chișinău apel

suplimentar motivat împotriva hotărîrii din 2 august 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul

Ialoveni.

La 8 noiembrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a înregistrat recursul depus de

Ochsner Nadejda împotriva încheierii din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului, recurenta a indicat că ar fi luat cunoștință de conținutul

hotărîrii motivate a instanței de fond abia la data de 15 septembrie 2021, atunci cînd i-a

2

fost înmînată scrisoarea recomandată ce conținea hotărîrea de către colega sa de serviciu

Boța Lidia. Astfel, consideră că a depus apelul motivat în termen,

De asemenea, comunică instanței că ar fi aflat despre existența încheierii de

inadmisibilitate din 29 septembrie 2021 pe data de 4 noiembrie 2021, atunci cînd s-a

prezentat la Curtea de Apel Chișinău și a luat cunoștință de materialele cauzei. Tot atunci

a văzut pentru prima dată semnătura colegei sale Boța Lidia de pe avizul poștal de recepție

ce însoțea hotărîrea primei instanțe, datată cu 25 august 2021.

Precizează că în perioada 24 august 2021 – 10 septembrie 2021, recurenta a absentat

de la locul de muncă, prezentînd și un certificat în acest sens.

Solicită recurenta admiterea recursului, casarea integrală a încheierii din 29

septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și remiterea dosarului Curții de Apel Chișinău

pentru examinare în ordine de apel.

În corespundere cu articolul 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei

instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile

prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești

se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de

15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai

mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul

împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să

soluționeze recursul.

Încheierea Curții de Apel Chișinău a fost emisă la data de 29 septembrie 2021 și

notificată recurentei la data de 4 noiembrie 2021 (f.d. 254, vol. I).

Recurenta s-a conformat prevederilor legale și, în termen, la data de 8 noiembrie

2021, a depus recurs împotriva încheierii din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează

recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

În speță, completul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a se

pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece, în cererea de recurs,

argumentele au fost expuse cu suficientă claritate.

Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul, din următoarele

considerente.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând recursul împotriva

încheierii judecătorești, instanța adoptă o decizie de respingere a recursului.

În conformitate cu art. 232 alin. (1) Cod administrativ, apelul se depune la instanța

de judecată care a emis hotărârea contestată, în termen de 30 de zile de la pronunțarea

dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată

care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul, împreună cu dosarul judiciar,

după motivarea hotărârii, instanței de apel. (2) Motivarea apelului se prezintă la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune

împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis

hotărârea contestată.

În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca

atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când

3

motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut

la art. 232 alin. (2).

Conform art. 96 alin. (1) Cod administrativ, notificările și comunicările către

participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare

adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace

electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de

participantul la procedură.

Din coroborarea art. 191 alin. (1), art. 226 Cod administrativ rezultă nenechivoc că,

după examinarea acțiunii în contencios administrativ, instanța de fond adoptă hotărârea în

formă de dispozitiv, adică componenta structurală a hotărârii instanței de fond căreia i se

dă citire la pronunțare și nu reprezintă altceva decât reproducerea integrală și întocmai a

soluției adoptate în urma deliberării, calea și termenul de atac. Iar motivarea, în scris, a

hotărârii adoptate are loc în termenul specificat la art. 226 alin. (2) Cod administrativ.

Asta, deoarece motivarea apelului se depune doar după notificarea hotărârii motivate

a instanței de fond, întrucât, numai după acest moment, partea interesată ia cunoștință nu

numai de soluția materializată prin dispozitivul hotărârii instanței de fond, dar și, în mod

efectiv, de considerentele cuprinse în hotărâre.

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea apelului

separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de prezentare a

motivării recursului curg din momente diferite (dies a quo), și anume:

- în temeiul art. 232 alin. (1) Cod administrativ, de la notificarea dispozitivului

hotărârii instanței de fond, sub sancțiunea art. 236 alin. (2) lit. d) Cod administrativ –

apelul se declară inadmisibil, în special, când apelul a fost depus după expirarea

termenului stabilit la art. 232 alin. (1).

Notificarea se dispune de instanța de judecată, prin alegerea unei modalități stabilite

de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3) Cod administrativ, prin urmare, termenul de depunere

a recursului începe să curgă imediat din ziua următoare a aducerii la cunoștință a

dispozitivului hotărârii curții de apel, ca instanță de fond, sau deciziei instanței de apel.

Iar în temeiul art. 232 alin. (2) Cod administrativ, de la notificarea hotărârii motivate

a instanței de apel, sub sancțiunea art. 236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ – recursul se

declară inadmisibil, în special, când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost

depusă, după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

Respectiv, notificarea hotărârii instanței de fond participanților la proces are drept

scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor textului

cuprins în actul de procedură. Iar întru confirmarea aducerii la cunoștință a actului de

procedură participanților la proces, este necesar a fi anexată dovada recepționării acestuia

la materialele cauzei. Totodată, instanța supremă accentuează că comunicarea actelor de

procedură prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură (a se vedea Stichting Landgoed

Steenbergen și alții vs Olanda, nr. 19732/17, § 52-53, 16 februarie 2021).

Considerentele invocate supra sunt susținute și de faptul că depunerea apelului sau a

motivării acestuia după notificarea hotărârii motivate a instanței de apel peste termenul de

30 de zile reglementat la art. 232 alin. (1) și (2) Cod administrativ ar contura o putere

discreționară a părții interesate să aleagă momentul curgerii termenului de atac, ceea ce

este contrar principiului securității raporturilor juridice.

Astfel, din actele cauzei rezultă că, prin hotărîrea din 2 august 2021 a Judecătoriei

Hîncești, sediul Ialoveni, s-a respins acțiunea înaintată de Ochsner Nadejda împotriva

Primăriei s. Suruceni și Primarului s. Suruceni privind recunoașterea ilegalității acțiunilor,

constatarea și declararea nulității răspunsurilor, obligarea înlăturării încălcărilor,

4

eliberarea autorizației de construire, repararea prejudiciului moral, compensarea

cheltuielilor de judecată.

La data de 16 august 2021 și 19 august 2021 (f.d. 188-189, 191), Ochsner Nadejda a

declarat apel nemotivat împotriva hotărîrii.

Prin încheierea din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarat

inadmisibil apelul pe motiv că apelantul nu a prezentat apelul motivat în termenul de 30

de zile de la recepționarea hotărârii motivate.

Ulterior, la 13 octombrie 2021, Ochsner Nadejda a prezentat la Curtea de Apel

Chișinău motivarea apelului împotriva hotărîrii din 2 august 2021 a Judecătoriei Hîncești,

sediul Ialoveni.

La data de 25 august 2021, Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni a notificat apelantei

Ochsner Nadejda, prin intermediul oficiului poștal, la adresa poștală indicată de apelanta-

reclamantă în cererea sa de chemare în contencios administrativ (f.d. 3, vol. I), copia

hotărârii motivate, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.

218, vol. I).

Sub acest aspect, instanța de recurs reține că apelanta Ochsner Nadejda a recepționat

hotărârea motivată la 25 august 2021.

Astfel, apelanta/recurentă, în conformitate cu art. 232 alin. (2) din Codul

administrativ, urma să depună motivarea apelului până la data de 24 septembrie 2021,

inclusiv, condiție ce nu se atestă la caz, or motivarea apelului a fost depusă la 13 octombrie

2021, cu încălcarea termenului de depunere.

Respectiv, instanța de apel corect, în conformitate cu art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul

administrativ, a declarat apelul inadmisibil.

Reieșind din circumstanțele de fapt stabilite și conform normelor de drept

menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ consideră că Ochsner Nadejda, fiind conștientă că a depus la 16 august 2021

și la 19 august 2021 (f.d.192-193) doar cerere de apel nemotivată, avea obligația de a

întreprinde toate măsurile necesare pentru a proteja drepturile sale de acces la instanță și

de a îndeplini cerințele legale de prezentare a apelului motivat, fapt care nu a fost realizat.

La aspectul dat, Colegiul notează că certitudinea legală impusă regulilor procedurii

de contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil,

vizează atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului, astfel instanța de judecată nefiind

în drept de a substitui voința legislatorului materializată în conținutul normelor de

procedură, în vederea exonerării litiganților de sancțiunile procedurale din motivul

înțelegerii greșite de către aceștia a efectelor legale.

Imperioasă speței este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a

apreciat că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate

pentru exercitarea unei căi de atac urmărește să asigure o bună administrare a justiției și,

în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați

trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. S-a subliniat că

aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume, să garanteze securitatea

juridică, fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de

plângeri introduse foarte târziu, care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice

nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură

cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora

nu li s-ar mai putea acorda încredere și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs

(cauza Brumărescu c. României, cauza Marckx c. Belgiei).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în cauza Ponomaryov c. Ucrainei

că, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și

irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe

5

nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp

prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea

acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă

o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod

similar cu o cale extraordinară de atac.

Continuând șirul logic al dezideratelor expuse mai sus, Colegiul apreciază ca neviabil

argumentul invocat de recurentă precum că ar fi luat cunoștință de conținutul hotărîrii

motivate a instanței de fond abia la data de 15 septembrie 2021, atunci cînd i-a fost

înmînată de către colega sa de serviciu Boța Lidia și din acest motiv apelul motivat din 13

octombrie 2021 a fost depus în termen. Or, potrivit dispozițiilor art. 103 lit. b) Cod

administrativ dacă persoana care urmează a fi notificată nu este găsită în locuința sa, în

spațiile sale de activitate sau într-o instituție comunitară în care locuiește, înscrisul poate

fi notificat în spațiile de activitate ale acesteia – unei persoane angajate acolo. Astfel, din

moment ce recurenta/reclamantă a indicat în cererea de chemare în judecată drept adresă

de corespondeță s. Suruceni, str. Balcani 17, iar aceasta reprezintă adresa sa de serviciu,

înseamnă că recurenta urma să întreprindă toate măsurile necesare pentru ca

corespondența să ajungă și să fie recepționată la timp de către aceasta. Iar faptul că ea ar

fi lipsit o perioadă de la serviciu sau că colega sa ar fi uitat să îi înmîneze la timp

corespondența recepționată nu poate servi drept temei pentru a modifica modalitatea de

calculare a termenelor de procedură instituită prin lege.

Recurenta avea de asemenea posibilitatea să notifice instanței faptul că va lipsi o

perioadă de la serviciu sau să indice o altă adresă pentru corespondență.

În plus, chiar și de la data indicată de recurentă la care pretinde aceasta că i s-ar fi

înmînat hotărîrea motivată a instanței de fond – 15 septembrie 2021 –

reclamanta/recurentă mai avea 9 zile pînă la expirarea termenului de procedură instituit

prin art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, adică pînă la adata de 24 septembrie 2021.

Însă recurenta nu a comunicat instanței motivele pentru care a omis să depună totuși apelul

motivat în termen și nici nu a solicitat repunerea în acest termen, nici instanței de apel,

nici instanței de recurs.

În urma celor constatate, Colegiul menționează că neexercitarea oricărei căi de atac

și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept,

cu excepția cazului când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost

împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Mai mult, conform art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și

să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale

altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de

lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu,

astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita

această cale de atac.

În aceste circumstanțe, Colegiul conchide că instanța de apel corect a declarat

inadmisibil apelul depus de către Ochsner Nadejda, deoarece aceasta nu a prezentat

cererea de apel motivată în modul stabilit de art. 232 alin. (2) Cod administrativ.

Instanța de recurs consideră necesar de a menționa și faptul că Ochsner Nadejda,

fiind conștientă că a depus încă la 16 august 2021 cererea de apel nemotivată, avea

obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența

CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja

drepturile sale de acces la instanță și de a îndeplini cerințele legale, fapt, însă, ignorat de

aceasta.

6

Astfel, dat fiind că apelanta/recurenta nu a prezentat apelul motivat în termen de 30

de zile de la data notificării hotărârii motivate, instanța de apel corect a declarat

inadmisibilă cererea de apel.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate în cererea de recurs indică

direct la nerespectarea de către apelantă/recurentă a drepturilor sale procedurale și

eschivarea de la îndeplinirea actelor de procedură, în măsura stabilită de normele de drept

procedural, și nu pot fi acceptate de către instanța de recurs în vederea casării actului

judecătoresc contestat.

Astfel, din considerentele enunțate și având în vedere faptul că încheierea privind

inadmisibilitatea apelului depus de către Ochsner Nadejda la 16 august 2021 împotriva

hotărârii din 2 august 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni este întemeiată și

adoptată cu respectarea cadrului legal, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de către Ochsner Nadejda.

Se menține încheierea din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău în cauza de

contencios administrativ înaintată de Ochsner Nadejda împotriva Primăriei s. Suruceni și

Primarului s. Suruceni privind constatarea nulității actelor administrative individuale

defavorabile, obligarea emiterii actului administrativ favorabil, repararea prejudiciului

moral, compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

7