ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 07.02.2025

3ra-404/23 — contestarea actului administrativ

HOTĂRÂRE
07.02.2025
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
contestarea actului administrativ
Temei legal
Instanta de apel nu a furnizat o motivare adecvată si clară la toate argumentele si circumstantele invocate
Citează această cauză
3ra-404/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

cu privire la admiterea recursului declarat de Serviciul Vamal,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Golban Dumitru împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova

privind contestarea actelor administrative, restabilirea la locul de muncă și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-404/23)

NR. PIGD (2-21124449-01-3ra-11042023)

Art. 20 alin. (8) Cod vamal (în vigoare la momentul producerii evenimentelor). Anul de fabricație se stabilește

în baza datelor ce se conțin în certificatul de înmatriculare (pașaportul tehnic) și în codul VIN (numărul de

identificare al vehiculului). În cazul necorespunderii datelor din documentele de înmatriculare cu cele din

codul VIN, drept bază se iau datele uzinei producătoare a vehiculului sau informația obținută de la dealerii

autorizați ai producătorilor de mașini. În cazul în care o persoană prezintă copii ale actelor de înmatriculare,

eliberate anterior de țara exportatoare a vehiculului, și există suspiciuni privind anul de fabricație indicat în

aceste copii, anul de fabricație se stabilește în baza datelor uzinei producătoare sau în baza informației obținute

de la dealerii autorizați ai producătorilor de mașini.

Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: V. Ciumac,

Instanța de apel : A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc

7 februarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul depus de Serviciul Vamal,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

Vamal. privind anularea ordinului Serviciului Vamal nr. 866-p din 29 iulie 2021 cu

privire la destituirea din funcție a dlui Dumitru Golban, Biroul Vamal Centru,

restabilirea în funcție și achitarea tuturor plăților salariale cuvenite, repararea

prejudiciului moral în mărime de 30 000,00 lei și compensarea cheltuielilor de

judecată.

ordinul Serviciului Vamal nr. 866-p din 29 iulie 2021 cu privire la destituirea din

funcție a lui Golban Dumitru, conform căruia, i-a fost aplicată sancțiunea

disciplinară sub formă de „destituire din funcție”, în temeiul art. 52 lit. h) din Legea

cu privire la Serviciul Vamal.

neîntemeiat și ilegal, menționând că, la 31 mai 2021, activând în cadrul postului

vamal intern Industrială, i-a fost repartizată informatic pe culoar roșu de vămuire

declarație vamală, conform căreia agentul economic S.R.L. „Tolpav Comerț”, a

solicitat plasarea în regim vamal de import definitiv mărfuri „minitractoare agricole

uzate”.

inițiat controlul vamal al declarației vamale repartizate, prin verificarea documentară

a datelor din declarație și a actelor de însoțire. Totodată, a vizualizat actul de

inspecție creat conform declarației vamale anterioare, pentru a lua cunoștință cu

acțiunile întreprinse de colegul de serviciu aflat la acea etapă, în concediu anual.

efectuat controlul fizic al mărfii, pentru ca ulterior, în baza interpelării nr. 6591 din

17 mai 2021, inspectorul vamal să solicite asistența specialiștilor laboratorului vamal

pentru a identifica marfa și pentru a confirma/infirma anul de fabricație a

minitractoarelor.

mai 2021, specialiștii au indicat asupra imposibilității identificării anului de

fabricare în baza controlului fizic al mărfii, la fel, fiind indicat asupra unei surse de

1

internet, potrivit căreia, minitractoare analogice se prezumă a fi produse într-o

anumită perioadă, iar la unele articole nu s-a stabilit nici o perioadă.

conformității datelor din declarația vamală respectivă sau asupra eventualelor

neconformități. Suplimentar la cele relatate, în setul actelor de însoțire, a fost inclus

la 28 mai 2021, raportul de expertiză al Biroului Asociat de Experți judiciari

„CEXIN”, potrivit căruia se confirmă poziția Laboratorului vamal referitor la

imposibilitatea stabilirii anului fabricației în urma controlului fizic. Totodată,

experții au apreciat veridicitatea invoice-ului anexat la declarația vamală, stabilind

autenticitatea și originalitatea acestuia, inclusiv a datelor cuprinse în el, în special

cele vizând anul de fabricare. În același act, experții au concluzionat că anul de

fabricare putea fi stabilit conform metodei documentare și anume în baza

informațiilor cuprinse în invoice și alte acte de însoțire.

cazului, precum și lipsa unor informații ce ar confirma aspectul declarării eronate al

anului fabricație, conducându-se de prevederile art. 61 Codul Vamal, a întocmit și

prezentat spre coordonare șefului de post și ulterior spre aprobare conducerii biroului

vamal raportul nr. 3608 din 11 iunie 2021.

Industrială și de către conducerea Biroului Vamal, fiind aplicate semnăturile

respective și viza de întreprins acțiunile legale care se impun corespunzător

propunerilor din raport. În raport a indicat asupra circumstanțelor cazului supus

vămuirii; epuizării tuturor formelor de control vamal disponibile în procesul de

vămuire conform art. 185 Codul Vamal, concluzionând că datele din declarația

vamală și actele de însoțire corespund, iar în lipsa unor informații ce ar confirma

expres un alt an de fabricare, sub sancțiunea art. 61 Codul Vamal, a validat declarația

vamală; propunerea către conducere/administrație în vederea dispunerii și remiterii

ulterioare a cazului dat spre verificare ulterioară, secției control ulterior a Biroului

Vamal Centru și întreprinderea acțiunilor legale ce se impun.

vamală respectivă, doar după aprobarea propunerilor indicate în raport, făcând în așa

mod posibilă executarea raportului în partea ce ține de remiterea spre verificare

ulterioară Secției control ulterior a cazului dat.

procesului de vămuire, a considerat că unica soluție legală a fost și este doar aceea

de a valida declarația vamală indicată, cu remiterea cazului spre verificare ulterioară

secției controlului ulterior, care de altfel era și este în drept să acționeze o perioadă

mai lungă decât cele 5 zile calendaristice reglementate de art. 199 Codul Vamal,

inclusiv având și mai multe instrumente legale posibil de a fi aplicate cazului dat.

2

stabili că Serviciul Vamal a calificat eronat fapta sa manifestată prin ignorarea

avizului Laboratorului vamal, or, după cum s-a indicat, anume informațiile generale

de pe sursa de internet indicată în avizul respectiv, a determinat întocmirea raportului

nr. 3608/11 iunie 2021, cu propunerea de a remite Secției control ulterior spre

verificare ulterioară a cazului dat. Mai mult, a susținut, că avizul Laboratorului

vamal i-a forma unui act juridic consultativ, nefiind un raport de expertiză și/sau de

constatare tehnică care ar confirma expres o circumstanță faptică.

doar la o posibilă perioadă de fabricare pentru minitractoare analogice celor supuse

vămuirii, circumstanță care prin prisma aceluiași art. 61 Codul Vamal, face

imposibilă deciderea asupra neconformității datelor declarate și dispunerea

modificării informației din declarația vamală, cu încasarea plăților vamale relevante.

Exact aceeași logică juridică se relevă și în acțiunile precedentului inspector indicate

în actul de inspecție, care de altfel nu a constatat anul de fabricare corect / greșitși

nici nu a dispus modificarea datelor din declarația vamală cu indicarea expresă a

anului de fabricare necesar a fi ajustat, precum și nici nu a întocmit eventual proces-

verbal cu privire la constatarea unei infracțiuni.

vamal pentru modificarea declarației vamale, nu este clar ce urma să întreprindă vis-

a-vis de acele minitractoare care, conform acelui aviz, nu este cunoscut anul de

fabricare, or, se impune situația incorectă privind acceptarea parțială a unor date din

invoice și o parte din avizul Laboratorului vamal, nefiind clar anul de fabricare în

concret.

dispus regularizarea cazului prin modificarea anului de fabricare în baza avizului

Laboratorului vamal, cu încasarea diferențelor plăților vamale posibil rezultate în

baza unei decizii de regularizare, întocmite în urma unui control ulterior prin

reverificare, așa cum, conform scrisorii Biroului Vamal Centru și inclusiv în baza

raportului reclamantului, s-a solicitat interpelarea autorităților vamale japoneze și a

dealerilor autorizați ai țărilor limitrofe Ucraina și România, în vederea stabilirii cu

exactitate a anului de fabricare a minitractoarelor.

din considerentul existenței unor semne de uzură fizică și ștersături pe suprafața

jantelor sau ale altor accesorii, reclamantul a invocat că acestea nu puteau determina

stabilirea anului de fabricare a minitractoarelor, ci posibil doar anul de fabricare a

însăși jantelor respective.

întocmit de CEXIN și concluziile experților nu pot fi luate în considerație, fiind în

3

contradicție cu Codul Vamal, a reiterat că nu ține de competența funcțională și

materială a organului de anchetă de a da apreciere expertizei efectuate și acceptate

în procesul de vămuire drept mijloc de probă a anului de fabricare indicat în

declarația vamală, cu atât mai mult, că până la etapa emiterii ordinului de

sancționare, acesta nu a fost contestat și anulat, iar până la proba contrarie se

prezumă a fi legal și întemeiat.

sarcina probațiunii anului de fabricație al minitractoarelor ar reveni agentului

economic importator, deoarece, anume așa și a fost în procesul de vămuire, doar că

dubiile apărute organului vamal asupra corectitudinii declarării anului de fabricație

urmează a fi înlăturate doar de către organul vamal, într-o manieră absolut legală,

bazată pe probe și transparent, în caz contrar, intervenind sancțiunea legală stabilită

la art. 61 Codul Vamal și, analogic, cea din art. 11 Codul fiscal.

vamală și sesizarea organului de urmărire penală conform art. 249 Codul Penal, așa

cum, decizia de sesizare a organului de urmărire penală, în lipsa unor probe

concludente, reale și pertinente, care ar confirma expres anul de fabricare

corect/greșit, era imposibilă de a fi adoptată în procesul de vămuire.

soluție eronată a organului de anchetă de a sesiza organul de urmărire penală, or,

invalidarea declarației vamale ar fi dus la anularea actului de voință al agentului

economic de a plasa în import marfa dată și care în ipoteza bizară a presupusei

existențe a componenței infracțiunii de eschivare de la plăți vamale, declarația

vamală respectivă cu actele de însoțire ar fi format un corp delict, care s-ar fi anexat

la materialele anchetei penale și nicidecum anulat/invalidat.

ignorat circumstanțele de fapt și de drept, inclusiv prevederile art. 206 alin. (5) Codul

Vamal și cele ale art. 57 alin. (3) din Legea nr. 302/2017.

nr. 866-p din 29 iulie 2021 cu privire la destituirea din funcție a dlui Dumitru

Golban, Biroul Vamal Centru, restabilirea în funcție și achitarea tuturor plăților

salariale cuvenite, repararea prejudiciului moral în mărime de 30 000,00 lei și

compensarea cheltuielilor de judecată.

s-a declarat inadmisibilă acțiunea lui Golban Dumitru în partea ce ține de pretențiile

privind repararea prejudiciului moral.

s-a admis parțial acțiunea depusă de Golban Dumitru.

4

S-a anulat ordinul Serviciului Vamal al Republicii Moldova nr. 866-p din 29

iulie 2021 cu privire la destituirea din funcție a dlui Dumitru Golban, Biroul Vamal

Centru.

S-a restabilit Golban Dumitru în funcția deținută anterior și s-a încasat din

contul Serviciului Vamal în beneficiul lui Golban Dumitru salariul mediu lunar

pentru toată perioada absenței forțate de la muncă, începând cu 29 iulie 2021 până

la 2 decembrie 2021, cu reținerea sumelor obligatorii ce urmează a fi vărsate în

bugetul public și bugetul asigurărilor sociale.

S-a încasat din contul Serviciului Vamal în beneficiul lui Golban Dumitru

suma de 3 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În rest, pretențiile lui

Golban Dumitru privind compensarea cheltuielilor de judecată au fost respinse ca

fiind neîntemeiate.

lui Golban Dumitru în funcția deținută anterior și achitării unui salariu mediu lunar.

Serviciul Vamal a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani din 2 decembrie 2021, solicitând casarea hotărârii instanței de fond, cu

emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă integral acțiunea depusă de

Golban Dumitru ca neîntemeiată și nefondată.

apelul declarat de Serviciul Vamal și s-a menținut hotărârea din 2 decembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

deciziei din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând deciziei instanței

de apel și a hotărârii primei instanțe, cu adoptarea unei noi decizii de respingere a

acțiunii.

recursului a susținut că, soluția instanței de apel este eronată. Instanța nu a constatat

și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei și nu a

examinat toate probele prezentate de Serviciul Vamal.

speței, fapt ce a succedat emiterea unei soluții greșite și neîntemeiate.

neelucidării tuturor circumstanțelor importante speței și aplicarea eronată a normelor

relevante speței.

Vamal a respectat prevederile art. 120 din Codul administrativ, precum și

prevederile Legii nr.302/2017 cu privire la Serviciul Vamal.

5

acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție ):

”Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei

legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului”.

Codul de procedura civilă:

”Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

(3) Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile

procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni

procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactive”.

prevede:

„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel”

”(3) Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile

de recurs în complete din 3 judecători.

(31) În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide,

prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători,

iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să

fie examinat de un complet din 9 judecători.”

”Anul de fabricație se stabilește în baza datelor ce se conțin în certificatul de înmatriculare

(pașaportul tehnic) și în codul VIN (numărul de identificare al vehiculului). În cazul

necorespunderii datelor din documentele de înmatriculare cu cele din codul VIN, drept bază se iau

datele uzinei producătoare a vehiculului sau informația obținută de la dealerii autorizați ai

producătorilor de mașini. În cazul în care o persoană prezintă copii ale actelor de înmatriculare,

6

eliberate anterior de țara exportatoare a vehiculului, și există suspiciuni privind anul de fabricație

indicat în aceste copii, anul de fabricație se stabilește în baza datelor uzinei producătoare sau în

baza informației obținute de la dealerii autorizați ai producătorilor de mașini.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la

proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.2451 alin.(1) lit. b) și d). Completul

poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la

recursul considerat admisibil.”.

„Examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii:

casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor

stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz”.

„Decizia instanței de apel trebuie să conțină motivele concluziilor instanței de apel și

referirea la legea guvernantă; concluziile instanței de apel în urma examinării apelului”.

”Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor

probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a

probelor înaintate de participanți”.

funcționarul vamal este obligat:

”a) să respecte și să asigure respectarea Constituției Republicii Moldova, a legilor și a altor

acte normative, a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului;

b) să respecte jurămîntul depus, să cunoască și să respecte regulamentele de ordine interioară

și Codul de etică și conduită al funcționarului vamal, precum și cerințele fișei postului;

c) să fie disciplinat și vigilent, să manifeste inițiativă și perseverență, să îndeplinească

conștiincios îndatoririle de serviciu prevăzute de lege; ...

g) să informeze, în mod corect și în limitele responsabilităților profesionale, persoanele

fizice și juridice interesate.”

”Pentru neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu, pentru încălcarea normelor de etică și

conduită, pentru pagubele materiale pricinuite, pentru contravențiile sau infracțiunile săvîrșite în

timpul ori în legătură cu îndeplinirea obligațiilor de serviciu, funcționarul vamal poartă răspundere

disciplinară, civilă, contravențională sau penală, după caz. Răspunderea disciplinară reprezintă un

ansamblu de norme care reglementează actele și faptele săvârșite de către funcționarul vamal în

exercitarea atribuțiilor sale, considerate a fi abateri disciplinare, precum și de sancțiuni care se

aplică în mod corespunzător.”

7

”Constituie abateri disciplinare:

”f) acțiunile care aduc atingere prestigiului Serviciului Vamal;

g) încălcarea normelor de etică și conduită a funcționarului vamal;

i) încălcarea prevederilor referitoare la obligațiile sale, conflictul de interese și restricțiile

stabilite prin lege;

Constituie abateri disciplinare grave, ce conduc la destituirea din funcție, următoarele acțiuni

comise intenționat sau din imprudență:

”a) acțiunile care contribuie la trecerea bunurilor peste frontiera vamală cu încălcarea

legislației vamale, dacă aceste acțiuni nu atrag răspunderea penală;”

”Pentru comiterea abaterilor disciplinare, funcționarului vamal i se pot aplica următoarele

sancțiuni disciplinare:

h) destituire din funcție.”

și (2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la operarea

modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 1 septembrie

2023)), Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, Curtea de Apel

Chișinău a pronunțat decizia la 22 februarie 2023.

deciziei la 28 februarie 2023, iar decizia motivată la 20 martie 2023, fapt ce se

confirmă prin extrasele din poșta electronică anexate la dosar (f.d.171;172).

depunerea recursului, recurentul a respectat termenele prevăzute la art. 245 alin. (1)

și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursurilor).

controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs, pe baza materialelor

din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile, Completul de judecată

consideră că acesta este admisibil și urmează a fi admis, casată integral decizia

instanței de apel cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din

următoarele considerente.

Vamal nr. 866-p din 29 iulie 2021 cu privire la destituirea din funcție a lui Golban

Dumitru, Biroul Vamal Centru, restabilirea în funcție și achitarea tuturor plăților

salariale.

8

nemotivarea actului, menționând că la baza sancționării reclamantului au fost puse

doar presupuneri.

primei instanțe, prin care a admis acțiunea depusă de Golban Dumitru constatând

unele omisiuni care au afectat în fond și după procedură ordinul de eliberare adoptat.

disciplinară, luând ca bază raportul de expertiză judiciară nr.061 din 28.05.2021,

întocmit de către Biroul Asociat de Expertiză Judiciară ”Cexin”.

de aplicare a sancțiunii disciplinare, în special, a omis să își argumenteze soluția de

aplicare a sancțiunii disciplinare sub formă de destituire din funcție, adică, este un

act administrativ nemotivat, motivarea sa neputând fi limitată la considerente legate

de competența emitentului ori la temeiul de drept al acestuia, ci trebuind să conțină

și elementele de fapt care să permită pe de o parte destinatarului să cunoască și să

evalueze temeiurile deciziei adoptate iar, pe de altă parte, să facă posibilă exercitarea

controlului de legalitate.

reprezintă o cerință esențială în dreptul administrativ, care impune autorităților

publice să explice rațiunile și temeiurile juridice sau factuale pe care se bazează

actului. Asigură transparența în procesul decizional, permițând persoanei să

înțeleagă cum și de ce s-a luat o anumită decizie, care sunt măsurile dispuse prin

acesta precum și care au fost considerentele esențiale de fapt și de drept care au stat

la baza luării respectivelor măsuri.

în motivare. Conform prevederilor art. 239 din Codul procedură civilă, hotărârea

judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea

numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în

ședință de judecată.

că instanța de apel incorect a constatat și elucidat circumstanțele cauzei și probele

prezentate în cest sens, limitându-se doar la aspectele constatate de către instanța de

fond. Or, în conformitate cu art. 373 alin.(5) din Codul de procedură civilă, instanța

de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

ordinului Serviciului Vamal nr. 866-p din 29 iulie 2021 cu privire la destituirea din

funcție a lui Golban Dumitru, inspector, Post Vamal Tudora, Biroul Vamal Centru

și atenționarea conducerii Biroului Vamal Centru din funcție a dlui Dumitru Golban,

Biroul Vamal Centru, prin prisma motivelor de nelegalitate invocate de reclamantul

9

și prin prisma prevederilor Codului administrativ, Completul de judecată conchide

că, decizia instanței de apel este rezultatul unei interpretări și aplicări eronate a

dispozițiilor legale.

funcționarul vamal Golban Dumitru, fiind în exercițiul funcției, nu și-a exercitat

corespunzător atribuțiile de serviciu manifestate prin validarea declarației vamale cu

încălcarea legislației în vigoare, încălcând astfel prevederile art. 20 alin. (8) din

Codul Vamal, art. 3 alin. (1), art. 13 alin. (2) lit. a), b), c), g) din Legea cu privire la

Serviciul Vamal, art. 4 lit. b), art. 5 pct. 1) lit. a), d), j), k) din Codul de etică și

conduită a funcționarului vamal. Astfel, organul vamal a conchis că, prin acțiunile

inacțiunile sale, Golban Dumitru a admis comiterea unei abateri disciplinare

prevăzute la art. 51 alin. (1) lit. f), g), i) și alin. (2) lit. a) din Legea cu privire la

Serviciul Vamal.

suficientă în ceea ce vizează alegațiile intimatului precum că Ordinul Serviciului

Vamal nr. 866-p din 29 iulie 2021 conține elementele esențiale ale motivării și

anume, baza juridică, faptele relevante, raționamentul logic, proporționalitatea și

echitatea. Or, acest ordin conține o motivare foarte vastă, inclusiv fiind descrisă

pretinsa faptă, arătate normele legale care au fost încălcate. Iar eventualul dezacord

cu concluziile din ordin poate justifica doar aprecierea acestuia ca fiind neîntemeiat

și nicidecum ca nemotivat.

instanța de apel a conchis asupra temeiniciei pretenției reclamantului Golban

Dumitru și a anulat Ordinul Serviciului Vamal nr. 866-p din 29 iulie 2021 cu privire

la destituirea din funcție a dlui Dumitru Golban, Biroul Vamal Centru.

importante pentru soluționarea cauzei. Nu a examinat toate probele prezentate de

Serviciul Vamal, nu a dat un răspuns cu referire la argumentele privind

aplicabilitatea în cauză a prevederilor art. 120 din Codul administrativ și a

prevederilor Legii nr.302/2017 cu privire la Serviciul vamal, în special nu a oferit o

apreciere asupra caracterului încălcărilor comise în activitatea intimatului la

validarea declarației vamale și gravitatea urmărilor.

de apel a desconsiderat complet prevederile art.20 alin.(8) din Codul vamal care

arată modalitățile de stabilire a perioadei de exploatare a unui vehicul la introducerea

pe teritoriul vamal al Republicii Moldova. A acordat valență unui raport de expertiză

extrajudiciară, fără să arate în ce măsură concluziile din acesta sunt relevante. Or,

potrivit acelui raport, nu a fost putut de stabilit fizic care este anul de producere a

minitractoarelor, iar invoce-urile anexate la declarația vamală nu ar fi contrafăcute.

10

Însă un invoice nu e prevăzut ca document justificator pentru stabilirea anului de

fabricare, iar faptul că e menționat într-un raport extrajudiciar nu îi oferă o valență

superioară prevederilor art.20 alin.(8) din Codul vamal.

instanței de apel creează o impresie rezonabilă de superficialitate.

circumstanțele care au stat la baza aplicării ordinului sancționare a lui Golban

Dumitru.

raționamentul instanței și modul în care a fost aplicată legea în acest caz.

că soluția adoptată de către instanța de apel nu este suficient de motivată.

obligatoriu își expune concluziile formulate în privința cauzei deferite spre

soluționare. Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri

motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil

și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri

asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți

întru admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărârea

din 21 ianuarie 1999).

drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și

expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce, în speță, lipsește.

justițiabilul având posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să

adopte una sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de atac

împotriva acestei hotărâri, lipsa motivării unei decizii judiciare, pune în pericol

dreptul la un proces echitabil (cauza Kaufman vs. Belgia, 1986).

concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru

rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. În cazul în care

instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai

importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă

acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o

încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).

Convenție este, inter alia, de a plasa un „tribunal” sub o obligație de a efectua o 12

examinare adecvată a declarațiilor, argumentelor și probelor, fără a prejudicia

11

evaluarea acestora sau a faptului dacă ele sunt relevante pentru decizia sa. Corelând

prevederile legale procedurale naționale cu jurisprudența CtEDO referitor la

obligația instanțelor naționale de a-și motiva soluțiile, instanța de recurs conchide că

circumstanțele expuse anterior denotă că instanța de apel nu și-a îndeplinit

obligațiile. Iar aceasta nu poate echivala decât cu încălcarea dreptului la un proces

echitabil al recurentei, inclusiv dreptul de acces liber la justiție în raport cu obligația

instanței de „a auzi” justițiabilii, garantat de art. 20 din Constituție și art. 6 § 1 din

Convenție.

soluție legală și rezonabilă este casarea integrală a deciziei și trimiterea spre

rejudecare a cauzei.

invocate în recurs, aceste aspecte urmând a fi apreciate de instanța de apel la

examinarea cauzei în fond.

verifice circumstanțele importante și probele administrate și, reexaminând cauza, să

emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al participanților la

proces la un proces echitabil.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

Admite recursul depus de Serviciul Vamal.

Casează decizia din 22 februarie 2023, adoptată, în cauza de contencios

administrativ depusă de Golban Dumitru împotriva Serviciului Vamal al Republicii

Moldova privind contestarea actelor administrative, restabilirea la locul de muncă și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Restituie cauza spre rejudecare, la Curtea de Apel Centru, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

12

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2025-05-14
0,94
3ra-436/24 — contestarea actelor administrative
ÎNCHEIERE cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Serviciul Vamal, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Camera de Comerț și Industrie împotriva Serviciului Vamal privind cont
CSJ 2025-07-02
0,94
3r-156/25 — anularea actului administrativ
D E C I Z I E cu privire la respingerea recursului declarat de Serviciul Vamal, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Rusu Ștefan împotriva Serviciului Vamal privind anularea actului admi
CSJ 2024-06-19
0,94
3ra-840/23 — anularea actelor administrative
Dosarul nr.3ra-840/23 2-22026954-01-3ra-10082023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: Gr. Cazacu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: G. Mîra, E. Palanciuc, I. Dutca) Î N C H E I E R E 19 iunie 2024 mun. C
CSJ 2024-05-29
0,94
3ra-433/23 — anularea actului administrativ, s.a.
Dosarul nr. 3ra-433/23 2-18204366-01-3ra-13042023 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – I. Barbacaru instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc ÎNCHEIERE 29 mai 2024 mun. Chișinău CURTEA
CSJ 2024-10-02
0,94
3ra-378/24 — contestarea actului administrativ
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Cojocaru Carolina, reprezentată de avocatul Furtuna Vitalii, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Cojocaru Carolina
Sursă