3ra-840/23 — anularea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actelor administrative
- Temei legal
- temeiurile recursului
3ra-840/23 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr.3ra-840/23
2-22026954-01-3ra-10082023
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: Gr. Cazacu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: G. Mîra, E. Palanciuc, I. Dutca)
Î N C H E I E R E
19 iunie 2024 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Stela Procopciuc
judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere
Limitată „Trans Ager”,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Trans Ager împotriva
Serviciului Vamal, Biroul Vamal Centru, terț SRL „Autoforța” cu privire la anularea
actelor administrative,
împotriva deciziei din 16 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a
respins apelul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Trans Ager împotriva
hotărârii din 23 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
c o n s t a t ă:
La data de 24 februarie 2022, SRL „Trans Ager” s-a adresat a depus acțiune în
contencios administrativ împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Biroul
Vamal Centru privind contestarea actelor administrative.
În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că, la 09.11.2021, Biroul Vamal
Centru a întocmit în privința sa procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale
nr. 129.21/2-R, prin care a constatat neregularitatea atribuirii poziției tarifare a unor
mărfuri, precum și că, pentru autotractoarele rutiere pentru semiremorci folosite, de
marca MAN TGX, importate din Republica Polonia în baza declarațiilor vamale
nr.2070196302 și nr. 2070196384 din 17.10.2019, tratamentul tarifar preferențial nu
poate fi acordat, deoarece nu s-au confirmat dovezile de origine prezentate la
momentul perfectării declarațiilor vamale.
La data de 29.11.2021, Biroul Vamal Centru a emis decizia de regularizare nr.
2099, întocmită în baza procesului-verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr.
129.21/2-R din 09.11.2021, prin care i s-a calculat SRL „Trans Ager” obligația
vamală în sumă de 128 823,46 de lei.
1
Luând cunoștință cu procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr.
129.21/2-R din 09.11.2021 și de decizia de regularizare nr.2099 din 29.11.2021,
reclamanta și-a exprimat dezacordul cu actele în cauză și considerându-le ilegale și
nefondate, a depus o cererea prealabilă/contestație împotriva deciziei organului
vamal.
Astfel, la data de 08.02.2022 Serviciul Vamal prin scrisoarea nr.28/11-18190 a
informat că se prelungește termenul de examinare a cererii prealabile cu încă 30 zile
calendaristice, iar la data de 14.02.2022 SRL „Trans Ager” a recepționat Decizia
Serviciului Vamal al RM nr. 28/11-1861 din 08.02.2022 cu privire la cererea
prealabilă, prin care cererea prealabilă a fost respinsă ca neîntemeiată. Consideră că,
procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr. 129.21/2-R din 09.11.2021,
Decizia de regularizare nr.2099 din 29.11.2021 și Decizia Serviciului Vamal nr.
28/11-1861 din 08.02.2022 cu privire la respingerea cererii prealabile, poartă un
caracter nefondat și ilegal.
A susținut reclamanta că, poziția Biroului Vamal Centru cu privire la faptul că,
autotractoarele rutiere pentru semiremorci importate de către SRL „Trans Ager” nu
provin din spațiul Uniunii Europene, se bazează exclusiv pe răspunsurile Autorității
vamale ale Poloniei nr.2601-IOA.4331.51.2019 și nr.260 I-10A.4331.50.20I9,
această poziție fiind una formalistă, și nu corespunde adevărului, or, există
declarația din 24.09.2019 a reprezentantului producătorului de camioane MAN în
Polonia - MAN Truck & Bus Polska Sp.zo.o., prin care se confirmă că, locul de
origine a autotractoarelor de Marca MAN TGX nr.de identificare a șasiului vin WIV
A06XZZ5GP068047 și WMA06XZZ7FP066539, este Uniunea Europeană. În
răspunsurile date de Autoritățile vamale ale Poloniei nr.2601-IOA.4331.51.2019 și
nr. 2601-10A.433 1.50.2019 poate fi o eroare, fapt pentru care se impune o
solicitare repetată de verificare prin prisma actelor atașate la cererea prealabilă, însă
Serviciul Vamal al RM a ignorat această solicitare din partea reclamantei.
A relatat că, la momentul procurării acestor 2 autotractoare, SRL „Trans Ager”
s-a adresat reprezentantului oficial în Republica Moldova a producătorului de
camioane MAN, pentru eliberarea certificatului de conformitate necesar pentru
circulația și pentru obținerea autorizațiilor CEMT, iar după verificări în baza de date
a producătorului, s-a confirmat că ambele tractoare rutiere pentru semiremorci sunt
produse în Germania de MAN Truck & Bus Dachauerstraße 667, 80995 München,
în acest sens fiind eliberate în limba română 2 certificate DE298045 pentru
autotractorul rutier pentru semiremorci cu nr. de identificare (VIN)
WMA06XZZ7FP066539 și DE298043 pentru autotractorul rutier pentru
semiremorci cu nr. de identificare (VIN) WMA06XZZ5GP068047.
A notata că, în conformitate cu art.19 alin. (1) al Legii cu privire la tariful
vamal, drept țară de origine a mărfii se consideră țara în care ea a fost obținută
integral sau a fost supusă unei prelucrări suficiente conform criteriilor stabilite de
prezenta lege și de acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte.
Astfel, agentul economic poartă responsabilitate deplină pentru informația
prezentată, însă dacă la momentul verificării, autoritatea vamală permite importul
2
fără a mai solicita careva acte suplimentare, se prezumă din partea acesteia un acord
tacit.
Prin urmare, se constată o interpretare formală a legislației din partea organului
vamal, fără a iniția o cercetare mai amplă cu dispunerea unei expertize pe care a
solicitat-o prin cererea prealabilă, inclusiv s-a declarat că cheltuielile le asumă, însă
solicitările SRL „Trans Ager” au fost ignorate de organul vamal. Încadrarea juridică
a faptei colaboratorului vamal este contrară și principiului prevăzut la art. 61 a
Codului vamal conform căruia, toate îndoielile apărute la aplicarea legislației
vamale se vor interpreta în favoarea plătitorului vamal.
A remarcat că, litigiul în cauză este obiectul controlului judiciar în contenciosul
administrativ, așa cum decizia de regularizare nr. 2099 din 29.11.2021 emisă de
Biroul Vamal Centru constituie act administrativ cu caracter individual, emis de
autoritate publică, SRL „Trans Ager” invocând constatarea lipsei dovezilor de
origine și nemijlocit impunerea spre achitare a obligației vamale. Refuzul
Serviciului Vamal nr. 28/11-1861 din 08.02.2022 cu privire la cererea prealabilă
este unul formal și nemotivat, neavând nici o justificare obiectivă și rezonabilă a
acțiunilor Biroului Vamal Centru, or, prin prisma art. 118 alin. (3) Cod
Administrativ motivarea completă a actului administrativ este obligatorie și
condiționează legalitatea acestuia.
A indicat reclamanta că, există declarația din 24.09.2019 a reprezentantului
producătorului de camioane MAN în Polonia - MAN Truck & Bus Polska Sp.z o.o.,
prin care se confirmă că, locul de origine a autotractoarelor de Marca MAN TGX nr.
de identificare a șasiului vin WMA06XZZ5GP068047 și WMA06XZZ7FP066539
este Uniunea Europeană, există 2 certificate DE298045 și DE298043 eliberate de
reprezentantului oficial în Republica Moldova a producătorului de camioane MAN,
fapt ce denotă cu certitudine că ambele autotractoare rutiere pentru semiremorci sunt
produse în Germania.
Menționează că, în conformitate cu art.16 alin. (1) și (2) din Codul
administrativ, (1) Dreptul discreționar al autorității publice reprezintă posibilitatea
acesteia de a opta între mai multe soluții posibile corespunzătoare scopului legii
atunci cînd aplică o dispoziție legală. (2) Exercitarea dreptului discreționar nu
permite desfășurarea unei activități administrative arbitrare.
La data de 29 martie 2022, reclamanta a depus o cerere de concretizare a
cerințelor, prin care a susținut motivele de fapt și de drept invocate în acțiunea
inițială și a specificat că, își întemeiază pretențiile pe dispozițiile art. 3, 16, 20, 189,
196, 206 alin. (1) lit. a), b) 209 alin. (1) lit. a), 211, 212 Cod Administrativ al RM
nr. 116 din 19.07.2018, indicând totodată în calitate de terț SRL ”Autoforță”.
A solicitat SRL „Trans Ager” anularea parțială a procesului-verbal de
reverificare a declarațiilor vamale nr.129.21/2-R din 09.11.2021 în partea ce ține de
constatarea neconfirmării caracterului original al autotractoarelor rutiere pentru
semiremorci cu nr. de identificare (VIN) WMA06XZZ7FP066539 și (VIN)
WMA06XZZ5GP068047, anularea integrală a Deciziei de regularizare nr. 2099 din
29.11.2021 emisă în temeiul procesului-verbal de reverificare a declarațiilor vamale
3
nr. 129.21/2-R din 09.11.2021 și anularea Deciziei Serviciului Vamal nr.28/11-1861
din 08.02.2022 cu privire la respingerea cererii prealabile.
Prin hotărârea din 23 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani),
s-a respins acțiunea înaintată de SRL „Trans Ager” împotriva Serviciului Vamal al
R. Moldova, Biroul Vamal Centru, terț SRL ”Autoforță” privind anularea actelor
administrative, ca fiind neîntemeiată.
La data de 28 noiembrie 2022, în interiorul termenului de atac, SRL „Trans
Ager” a depus apel nemotivat, iar la data de 07 februarie 2023, a fost depus apelul
motivat, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe,
rejudecarea cauzei și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă
integral.
Prin decizia din 16 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul
depus de SRL „Trans Ager împotriva hotărârii din 23 noiembrie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani.
Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că, este întemeiată concluzia
primei instanțe, potrivit căreia, în temeiul art.12711 alin.(1) lit. a), art.12713 Cod
Vamal, Biroul Vamal Centru al Serviciului Vamal al Republicii Moldova, corect a
constatat faptul apariției obligației vamale în mărime de 128 823,46 de lei, conform
deciziei de regularizare nr. 2099, emise în baza procesului-verbal de reverificare a
declarațiilor vamale nr. 129.21/2-R din 09.11.2021.
Argumentele invocate de către SRL „Trans Ager” în susținerea poziției sale, nu
sunt susceptibile să determine constatarea nulității și anularea parțială a procesului-
verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr. 129.21/2-R din 09.11.2021 în partea
ce ține de constatarea neconformării caracterului original al autotractoarelor rutiere
pentru semiremorci cu nr. de identificare (VIN) WMA06XZZ7FP066539 și (VIN)
WMA06XZZ5GPO68047, anularea deciziei de regularizare nr.2099 din 29.11.2021
și anularea deciziei Serviciului Vamal al Republicii Moldova nr. 28/11-1861 din
08.02.2022 cu privire la respingerea cererii prealabile.
Instanța de apel a constatat că, autoritatea pârâtă la emiterea actelor contestate
a respectat cu strictețe normele legii materiale aplicabile, ne fiind stabilite careva
abateri la emiterea acestora. Argumentele apelantei că, instanța de fond nu a luat în
considerație scrisoarea din 18.10.2022 a reprezentantului producătorului de
camioane MAN Truck & Bus Polska Sp. z o. o., care confirmă că autocamioanele
sânt de origine din Comunitatea Europeană (Polonia) și îndeplinesc regulile de
origine care reglementează comerțul preferențial cu Republica Moldova și nu a luat
în considerație nici scrisoarea nr. 41-2020 din 01.04.2022 din partea SRL
”Autoforța” care este dealer oficial al MAN Truck & Bus în Republica Moldova și
care confirmă că ambele autotractoare rutiere sânt produse la uzina MAN din
Polonia care face parte din concernul MAN Truck & Bus SE, urmează a fi respinse
ca fiind neîntemeiate, or, acestea nu au fost susținute prin careva probe
suplimentare.
A menționat Curtea de apel Chișinău că, faptele constatate de organul vamal,
au avut loc urmare verificărilor efectuate, în corelație cu reglementările legale în
4
vigoare, luându-se în considerație inclusiv răspunsul Autorității vamale a Poloniei
nr.2601- IOA. 4331.51.2019 și răspunsul Autorității vamale a Poloniei nr. 2601-
IOA.4331.50.2019), potrivit cărora mărfurile importate de agentul economic „Trans
Ager” SRL în baza declarațiilor vamale în detaliu nr.2070196302 și nr.2070196384
din 17.10.2019, se califică ca având origine nedeterminată, tratamentul preferențial
ne putând fi aplicat în sensul prevederilor Acordului de Asociere între Republica
Moldova și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și
statele membre ale acestora.
Instanța de apel a respins ca neîntemeiate și argumentele apelantului precum că
hotărârea primei instanțe este una neîntemeiată, întrucât, analizând conținutul
hotărârii contestate, se atestă că hotărârea primei instanțe este una legală, motivată și
bine argumentată, făcându-se referire la normele de drept material și procedural,
fiind apreciate probele prezentate de către părți, determinând circumstanțele care au
importanță pentru soluționarea cauzei, fiind apreciat corect caracterul raportului
juridic dintre părți, aplicându-se legea raportată la soluționării cauzei și
admisibilitatea acțiunii.
A concluzionat, instanța de apel că prima instanța a examinat cauza sub toate
aspectele, stabilind cu certitudine raportul juridic litigios, circumstanțele de fapt,
caracteristice raportului juridic litigios, legea materială ce guvernează raportul
juridic, creând participanților la proces, condiții obiective și echitabile, pentru
exercitarea drepturilor și obligațiunilor procedurale.
Drept urmare, soluția emisă pe marginea prezentei cauze civile este una justă și
întemeiată, ne fiind stabilite careva temeiuri legale pentru anularea hotărârii primei
instanțe, la caz fiind stabilite toate circumstanțele și raporturile juridice care au
importanță pentru soluționarea justă a cauzei, prin aprecierea corectă a probelor din
dosar prezentate de participanții la proces și prin aplicarea corectă a legii materiale
și procedurale, astfel constatându-se legalitatea hotărârii primei instanțe în întregul
ei.
La 22 mai 2023, SRL „Trans Ager” a depus recurs nemotivat, iar la data de 01
august 2023 a depus cerere de recurs motivată împotriva deciziei instanței de apel,
prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de
fond, cu pronunțarea unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii.
În susținerea recursului recurenta a invocat dezacordul cu hotărârile instanțelor
inferioare și suplimentar a menționat că concluziile acestora, expuse în hotărârile
contestate, sânt în contradicție cu circumstanțele cauzei și anume poziția Biroului
Vamal Centru cu privire la faptul că autotractoarele rutiere pentru semiremorci
importate de către SRL „Trans Ager” nu provin din spațiul Uniunii Europene se
bazează exclusiv pe răspunsul The Tax Administration Chamber in Kielce a
Poloniei nr. 2601 -IOA.4331.51.2019 și nr. 2601-IOA.4331.50.2019, însă susține că
această poziție este una formalistă, și contravine cu declarațiile din 18.10.2022 a
reprezentantului producătorului de camioane MAN în Polonia - MAN Truck & Bus
Polska Sp. Z.o.o. prin care se confirmă că autocamioanele sunt de origine din
5
Comunitatea Europeană (Polonia) și îndeplinesc regulile de origine care
reglementează comerțul preferențial cu Republica Moldova.
A mai relatat recurentul că, se atestă o interpretare formală a legislației din
partea instanței de judecată, or prin cererea prealabilă am solicitat din partea
serviciului vamal inițierea unei cercetări mai ample cu expedierea unei noi scrisori
în adresa autorității vamale a țării exportatoare și nemijlocit dispunerea unei
expertize, inclusiv am declarat că cheltuielile pentru petrecerea expertizei le
asumăm, însă solicitările SRL „Trans Ager” au fost ignorate atît de organul vamal,
cît și de instanța de judecată. Astfel, încadrarea juridică a faptelor efectuată de
colaboratorul vamal este contrară principiului din art. 61 a Codului vamal care
prevede că, toate îndoielile apărute la aplicarea legislației vamale se vor interpreta în
favoarea plătitorului vamal.
Consideră recurenta că procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale
nr. 129.21/2-R din 09.11.2021 și Decizia de regularizare nr. 2099 din 29.11.2021
emise de Biroul Vamal Centru sunt ilegale și urmează a fi anulate, iar soluția dată de
prima instanță și instanța de apel sunt eronate, iar hotărârile judecătorești contestate
urmează a fi casate integral.
De asemenea, a mai indicat că la emiterea hotărârilor, instanțele inferioare nu
s-au bazat pe o cercetare multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a
tuturor probelor din dosar în ansamblu și interconexiunea lor.
Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării
în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16
și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.
Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare
a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția
temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de
Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de
SRL „Trans Ager”, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei
Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza
temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții
de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu
recurs.
Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii
recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la
notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
6
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul
deciziei instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data
de 16 mai 2023. Astfel, la data de 22 mai 2023 recurentul a depus cerere de recurs
nemotivată.
Alineatul (2) al art. 245 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii
recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție
în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune
împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei
motivate a instanței de apel a fost notificată recurentului la data de 21 iulie 2023
(f.d. 198).
La data de 01 august 2023, SRL „Trans Ager”, a depus recursul motivat
împotriva deciziei din 16 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 194).
Astfel, recursul depus de SRL „Trans Ager”, împotriva deciziei din 16 mai
2023 a Curții de Apel Chișinău, este în termen.
La data de 06 septembrie 2023 Serviciul Vamal, a depus referință la cererea de
recurs declarată de SRL „Trans Ager”, prin care a solicitat declararea recursului
inadmisibil.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de SRL „Trans Ager”, în
raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl
consideră inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă
de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este
inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea
privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și
temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se comunică părților.
Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii
recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele
a) - f).
Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează
doar la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează
să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control
de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de
principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al
temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței
de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de
serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din
examinarea cererii.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului,
7
dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și
esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile
instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță
într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument
rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul
administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)
din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate,
motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care
trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul
depus de SRL „Trans Ager”, conține obiecții de fapt și de drept similare celor
expuse în cadrul examinării cauzei și cererea de apel, care au fost analizate de către
prima instanță și Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate corespunzător.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind
necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se
bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar
exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o
hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de
lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o
minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe
care se bazează aceste critici.
Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau
aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins
argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui
autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează
că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a
instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea
uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,
motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
8
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de
aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu
privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se
vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de SRL „Trans
Ager”.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Trans Ager”, se declară
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
9