3ra-436/24 — contestarea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor administrative
- Temei legal
- art. 246 al. 2 lit. h CA
3ra-436/24 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
ÎNCHEIERE
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Serviciul
Vamal,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Camera de Comerț și Industrie
împotriva Serviciului Vamal privind contestarea actelor
administrative și impunerea la acțiune,
împotriva deciziei din 19 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 3ra-436/24
NR. PIGD 2-22174677-01-3ra-21052024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod
administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. C. Guzun,
Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan,
14 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Serviciul
Vamal,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 29 noiembrie 2022, Camera de Comerț și Industrie a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal cu privire la anularea procesului
- verbal de reverificare a DV82.22/02-R din 20.09.2022; Deciziei Serviciului
Vamal nr. 28/1-16031 din 31.10.2022; Deciziei de regularizare nr. 1734 din
26.09.2022, ca fiind ilegale; a obliga Serviciul Vamal să restituie suma de 35 580,
90 lei, calculată în temeiul procesului - verbal de reverificare a DV82.22/02-R din
20.09.2022 și penalitățile calculate pentru fiecare zi de întârziere, în total - suma de
37 551, 51 lei; a obliga Serviciul Vamal să ajusteze declarația vamală de import
(IM4200) nr. 2021I04372 din 18.05.2022.
În motivarea acțiunii, a indicat că în baza declarației vamale de import
(IM4200) nr.2021104372 din 18.05.2022, Camera de Comerț și Industrie în calitate
de importator a solicitat aplicarea tratamentului tarifar favorabil (scutirea 002)
prevăzut de art. 34 al Codului Vamal al R. Moldova; art.4, art. 104 lit. c1), art. 124
alin. (2) lit. b) al Codului Fiscal; art.28 lit. n3), pct. 15) al Notei la Anexa nr. 2 din
„Legea cu privire la tariful vamal” nr. 1380-XIII din 20.11.1997, Hotărîrea
Guvernului nr. 246 din 08.04.2010, pe motivul destinației finale realizării
proiectelor de asistență tehnică, pentru importul unei „prese pentru fabricarea
sucului de fructe, cu accesorii” cu valoarea statistică totală de 436 405,91 lei
(valoarea facturală echivalentă de 20 253,18 euro și cheltuieli de transport- 1
550,00 euro).
A reținut că, conform pct. b1) din Anexa nr.3 a H. G. nr. 246 din 08.04.2010,
Serviciul Vamal a acordat scutirea de accize, taxa vamală și taxa pentru efectuarea
procedurilor vamale și scutirea de TVA cu drept de deducere la vămuirea
mărfurilor importate de către beneficiari, inclusiv și de către intermediari. Ulterior,
la 24.06.2022, în urma sesizării greșelii tehnice, Camera a depus cererea cu nr. de
intrare BV Centru 12408, prin care solicită modificarea valorii facturale a
declarației vamale nr. 2021104372 din 18.05.2022.
A notat că, în rezultatul analizei datelor din declarația vamală de import și a
documentelor anexate cu datele din scrisoarea eliberată de către beneficiarul
proiectului de asistență tehnică (PNUD Moldova) nr. 2022-05- 17.02/EU4MD din
1
17.05.2022, Biroul Vamal Centru a stabilit că, conform Invoice nr. 4220230 din
25.02.2022 valoarea mărfurilor importate constituie 28 933,11 euro, însă
considerând că scrisoarea eliberată de PNUD Moldova nr. 2022-05-17.02/EU4MD
din 17.05.2022, prezentată la momentul importului, este indicată valoarea
mărfurilor de 20 253,18 euro este primordială și nu a luat în calcul scrisoarea
eliberată de PNUD Moldova nr.2022-06-21.04/EU4MD din 21.06.2022 cu
solicitarea ajustării sumei în valoarea de 28 933,11 euro, prin care solicită
repunerea acordării scutirii 002 pentru diferența de 8 679,93euro.
A remarcat că, pentru diferența de 8 679,93 euro, a fost întocmită Decizia de
Regularizare, prin care Biroul Vamal a recalculat obligația vamală în sumă totală
de 35 580,90 lei.
A comunicat că, Serviciul Vamal a emis Decizia nr. 28/1-16031 din
31.10.2022 asupra contestației privind anularea deciziei de regularizare nr. 1734
din 26.09.2022 prin care a menținut decizia neschimbată și a indicat că motive
pentru satisfacerea cerințelor invocate în contextul cererii nu există. Obiectul
scutirii în cazul dat sunt mărfurile, indiferent de valoarea acestora, și respectiv
subiectul valorii nu este relevant pentru aprobarea deciziei de aplicare sau nu a
scutirii de TVA. În acest sens, a evidențiat că Serviciul Vamal nu a indicat pentru
care mărfuri au fost calculate drepturile de import diferența pentru 8 679,93 euro,
întrucât din documentația prezentată este identificat doar un singur bun unitar și
indivizibil facturat.
A concluzionat că, neacordarea scutirii contravine prevederilor Codului
fiscal în vederea realizării art. 4 alin. (3), art.54 lit. c1), art. 104 alin.(3) lit. b), art.
124 din Codul fiscal și lezează drepturile Camerei de Comerț și Industrie de a
beneficia de scutirea acordată în cadrul proiectului de asistența tehnică - c1)
importul și/sau livrarea pe teritoriul țării a mărfurilor, serviciilor destinate pentru
bunul indivizibil importat. Greșelile tehnice în declarația vamală nu constituie
temei pentru neaplicarea scutirii de drepturi de import fața de mărfurile importate,
totodată HG la care face referință organul vamal nu stipulează temei legal pentru
acordarea scutirii, dar se referă exclusiv la aspecte procedurale de perfectarea
importului.
În plus, a subliniat că organul vamal la verificarea documentelor de suport
anexate la scrisoare emisă PNUD Moldova nr. 2022-05-17.02/EU4MD urma să
constate divergențe identificând riscul de subevaluare a mărfii. Valoarea în vamă
și cantitatea mărfurilor care se indică în declarația vamală nu se iau în considerare
la aplicarea scutirii în cauză, or, legea nu limitează valoarea mărfurilor scutite de
TVA în cazul importului în cadrul proiectelor tehnice. Organul vamal nu a aplicat
prevederile Codului fiscal, fapt care a dus la emiterea unei decizii neîntemeiate.
2
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 06 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a
admis parțial acțiunea înaintată de Camera de Comerț și Industrie, s-a anulat
procesul-verbal de reverificare a DV82.22/02-R din 20.09.2022, ca fiind ilegal. S-
a anulat Decizia Serviciului Vamal nr. 28/1-16031 din 31.10.2022, ca fiind ilegală.
S-a anulat Decizia de regularizare nr. 1734 din 26.09.2022, ca fiind ilegală. S-a
obligat Serviciul Vamal să restituie suma de 35 580, 90 lei, calculată în temeiul
procesului - verbal de reverificare a DV82.22/02-R din 20.09.2022 și penalitățile
calculate pentru fiecare zi de întârziere, în total - suma de 37 551, 51 lei. În rest,
pretențiile față de Serviciul Vamal s-au respins ca fiind neîntemeiate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 14 iulie 2023, Serviciul Vamal a declarat apel împotriva hotărârii instanței
de fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani din 06 iulie 2023, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin
care cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca fiind neîntemeiată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 19 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul
declarat de Serviciul Vamal și s-a menținut hotărârea din 6 iulie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani.
În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că în baza declarației vamale
de import (IM4200) nr.2021104372 din 18.05.2022, Camera de Comerț și
Industrie, în calitate de importator, a solicitat aplicarea tratamentului tarifar
favorabil (scutirea 002) prevăzut de art. 34 al Codului Vamal al R. Moldova; art.4,
art. 104 lit. c1), art. 124 alin. (2) lit. b) al Codului Fiscal; art.28, lit. n3), pct. 15) al
Notei la Anexa nr. 2 din „Legea cu privire la tariful vamal” nr. 1380-XIII din
20.11.1997, Hotărîrea Guvernului nr. 246 din 08.04.2010, pe motivul destinației
finale realizării proiectelor de asistență tehnică, pentru importul unei „prese pentru
fabricarea sucului de fructe, cu accesorii” cu valoarea statistică totală de 436 405,91
lei (valoarea facturală echivalentă de 20 253,18 euro și cheltuieli de transport- 1
550,00 euro).
Instanța de apel a stabilit că, Serviciul Vamal a acordat scutirea de accize,
taxa vamală și taxa pentru efectuarea procedurilor vamale și scutirea de TVA cu
drept de deducere la vămuirea mărfii respective.
Instanța de apel a evidențiat că, potrivit scrisorii PNUD Moldova nr. 2022-
06-21.04/EU4MD din 21.06.2022, în completarea scrisorii nr. 2022-05-
1702/EU4MD din 17.05.2022, s-a precizat că valoarea corectă a echipamentului
livrat în cadrul proiectului „EU4Moldova: Regiuni-cheie” – linia de producere a
3
sucului de fructe de pădure – este de 28.933,11 EURO, și nu 20.253,18 EURO cum
a fost indicat anterior din eroare, fiind omisă o diferență achitată în avans de
8.679,93 EURO, iar în acest context se solicită calcularea declarației vamale pentru
întreaga sumă, cu aplicarea scutirii de taxe în conformitate cu Convenția privind
Imunitățile și Privilegiile Organizației Națiunilor Unite, Acordul-tip de asistență
tehnică între Guvernul Republicii Moldova și PNUD, precum și Hotărârea
Guvernului nr. 246 din 08.04.2010.
Instanța de apel a constatat că, Camera de Comerț și Industrie sesizând eroare
tehnică ce vizează valoarea facturală a declarației vamale nr. 2021I04372 din
18.05.2022, a înaintat în adresa organului vamal, cerere prin care a solicitat
modificarea valorii facturale a declarației vamale nr. 2021I04372 din 18.05.2022,
conform scrisorii menționate supra. Respectiv, pentru satisfacerea cererii
menționate a fost inițiată reverificarea declarației vamale nr. 2021I04372 din
18.05.2022.
Instanța de apel a mai reținut că, potrivit Procesului - verbal de reverificare
a declarațiilor vamale, nr. 82.22/02-R din 20.09.2022, în urma analizei datelor din
declarația vamală de import și a documentelor anexate, cu datele din scrisoarea
eliberată de către beneficiarul proiectului de asistență tehnică (PNUD Moldova),
nr. 2022-05- 17.02/EU4MD din 17.05.2022, autoritatea vamală a constatat că,
conform Invoice nr. 4220230 din 17.05.2022 valoarea mărfurilor importate
constituie 28 933,11 euro, însă în scrisoarea eliberată de PNUD Moldova nr. 2022-
05-17.02/EU4MD din 17.05.2022, prezentată la momentul importului, este
indicată valoarea mărfurilor de 20 253,18 euro. Ulterior, la data de 28.06.2022, de
către U.P.I. „Camera dc Comerț și Industrie a R. M” a fost prezentată scrisoarea
eliberată de PNUD Moldova nr. 2022-06-21.04/EU4MD din 21.06.2022 cu
valoarea de 28 933,11 euro, solicitînd repunerea acordării scutirii 002 pentru
diferența de 8 679,93 euro, fapt ce în opinia autorității vamale contravine
prevederilor pct. 61 din Anexa nr. 3 a Hotărîrii Guvernului nr. 246 din 08.04.2010.
Astfel, în contextul celor relatate, potrivit Procesului verbal menționat, s-a
statuat că, pentru diferența de 8 679,93 euro, urmează a fi întocmită Decizia de
Regularizare, prin care conform art. 12711 alin. (1) lit. c), art. 12713, art. 2022, art.
2023 alin. (2) lit. e), art. 2027 din Codul Vamal nr. 1149-XIV din 20.07.2000, pct.
61 din Anexa nr. 3 a H. G. nr. 246 din 08.04.2010, se vor recalcula obligații vamale
în sumă totală de 35 580,90 lei (PV = 694,94 lei și TVA = 34885,96 lei).
Suplimentar, conform art. 129 alin. (22) Cod Vamal, art. 228 Cod Fiscal va fi
recalculata majorarea de întârziere în dependență de data întocmirii Deciziei de
Regularizare. În consecință, pentru diferența de 8 679,93 euro, a fost întocmită
Decizia de Regularizare nr. 1734 din 26.09.2022, prin care Biroul Vamal Centru a
recalculat obligația vamală în sumă totală de 35 580,90 lei, pentru mărfurile
importate în cadrul proiectului de asistență tehnică “EU4Moldova: Regiuni Cheie”.
4
Instanța de apel a subliniat că, greșelile tehnice în declarația vamală nu
constituie temei pentru neaplicarea scutirii de drepturi de import fața de mărfurile
importate. Mai mult, după cum rezultă din Contractul de procurare a
echipamentului/ utilajului încheiat între Camera de Comerț si Industrie a Republicii
Moldova și Kreuzmayar Maschinebau GmbH. nr. 2220074, valoarea acestuia
constituie 28 933.11 EURO.
În același context, instanța de apel a evidențiat că și în scrisoarea eliberată
de PNUD Moldova nr. 2022- 05-17.02/EU4MD din 17.05.2022, s-a indicat că
pentru implementarea proiectului au fost procurate și au sosit în Moldova
echipamente/ Presa pentru prelucrarea fructelor (Linie de producere a sucului de
fructe de pădure), în conformitate cu următoarele documente: ,, … Contractului de
procurare a echipamentului/ utilajului dintre Camera de Comerț si Industrie a
Republicii Moldova și Kreuzmayar Maschinebau GmbH. nr. 2220074”.
Instanța de apel a reținut că, în rezultatul analizei documentelor menționate,
organul vamal urma a constata că există o diferență între valoarea bunului indicată
în contract și cea indicată în Proforma Invoice seria: nr. 4220230 din 25.02.2022.
Instanța de apel a stabilit că, neacordarea scutirii solicitate de Camera de
Comerț și Industrie, contravine prevederilor Codului fiscal în vederea realizării
art.4 alin.(3) art.54, lit.c1) art.104 lit. b), alin.(3), art.124 din Codul fiscal și lezează
drepturile Camerei de Comerț și Industrie de a beneficia de scutire acordată în
cadrul proiectului de asistență tehnică.
În contextul celor reținute, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată
soluția primei instanțe, prin care s-au anulat Procesul-verbal de reverificare a
DV82.22/02-R din 20.09.2022; Decizia Serviciului Vamal nr. 28/1-16031 din
31.10.2022 și Decizia de regularizare nr. 1734 din 26.09.2022, ca fiind ilegale și s-
a obligat Serviciul Vamal să restituie suma de 35 580, 90 lei, calculată în temeiul
Procesului-verbal de reverificare a DV82.22/02-R din 20.09.2022 și penalitățile
calculate pentru fiecare zi de întârziere, în total - suma de 37 551, 51 lei.
În final, instanța de apel a concluzionat că argumentele expuse de Serviciul
Vamal, în cererea de apel sunt lipsite de substanță obiectivă, iar prima reieșind din
cumulul probelor administrate, a soluționat cauza sub toate aspectele de fapt și de
drept, în consecință hotărârea emisă fiind legală și întemeiată, în corespundere cu
art. 130 CPC.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 22 martie 2024, Serviciul Vamal a declarat recurs nemotivat, ulterior
motivat, împotriva deciziei din 19 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea recursului, casarea integrală a hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare
5
și emiterea unei hotărâri noi prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă
integral.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, au fost invocate argumente similare celor formulate
în cererea de apel. Suplimentar, a reținut că instanța de apel nu a citat Serviciul
Vamal pentru data de 19.03.2024, ori în acest sens nu există nici o dovadă, ședința
din 19.03.2024 fiind unica ședință stabilită de către instanța de apel la care
apelantul nu a fost invitat, astfel fiind încălcat vădit dreptul apelantului la apărare.
Cu referire la constatările instanței de apel, de ce organul vamal la momentul
vămuirii nu a identificat existența actelor ce vizează două sume distincte, și doar
ca urmare a controlului ulterior sau stabilit aceste circumstanțe, a atras atenția
instanței de recurs că declarația vamală menționată se afla pe culoarul verde de
control, ceea ce potrivit prevederilor Ordinului Serviciului nr. 480 - O din
18.12.2006 pct. 1 lit. h) cu privire la aprobarea Metodologiei de prelucrare a
declarației vamale în detaliu Monitorul Oficial nr.199-202/697 din 29.12.2006,
”culoarul verde de control vamal - culoarul de control vamal care determină
acordarea liberului de vamă fără efectuarea controlului documentar și fizic”. Cu
alte cuvinte pentru declarația vamală în cauză nu a fost făcut nici un fel de control.
De asemenea, a invocat că prezentarea de către intimată ulterior momentului
vămuirii mărfii, adică pe data de 21.06.2022, pe motivul erorilor datorate exclusiv
intimatei, a facturii nr. 2022-06-21.04/EU4MD, cu suma de 28 933,11 Euro, denotă
asupra faptului că diferența de 8 679,93 Euro stabilită în baza facturii prezentate la
momentul vămuirii și facturii prezentate ulterior, nu poate să beneficieze de
scutirea (002), din simplul motiv că aceasta nu a fost prezentată la momentul
vămuirii așa după cum impune prevederile pct. 6 indice 1 din Anexa nr. 3 a
Hotărîrii Guvernului nr. 246 din 08.04.2010.
În concluzie, a menționat că atît prima instanță cît și instanța de apel, fară a
se baza pe o anumită prevedere legală, arbitrar, a stabilit că intimata ar beneficia de
scutirea 002 și pe diferența de sumă în mărime de 8 679,93 Euro, circumstanțe ce
sunt inadmisibile în ordine de drept, ori deopotrivă suma diferenței prestabilită este
pasibilă a fi impozitată cu calcularea în acest sens a obligației vamale neachitate la
momentul vămuirii.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot
fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
6
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea
hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 alin. (1) Cod administrativ prevede că:
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată
este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea
recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)
hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d)
hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu
a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței
jurisdicționale.
Art. 246 alin. (1) și (2) Cod administrativ stabilește că:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele
și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție
și se comunică părților.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: h) recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost
notificată recurentului său la 17 mai 2024, prin intermediul poștei electronice, fapt
ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f.d.146).
Cererea de recurs motivat a fost depusă la 27 mai 2024. Astfel, că recursul
este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea sau
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească, în condițiile Codului
administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare
suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,
dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și
esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile
instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă
instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii
de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
7
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu relevă
temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind interpretarea
contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau
că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a
probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurată.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul
administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind
necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se
bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar
exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat
o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică
determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare
a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste
critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins
argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui
autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că
admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale
atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea
aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios
administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în
concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate
și a avea succes.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea
hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],
2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se
bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea
CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages
Prestations Services c. Franței, 1996, §45).
Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor
proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea
hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței
8
CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele
articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h) din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Serviciul Vamal.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
9