2ac-505/24 — privind anularea actului administrativ defavorabil si obligarea de a emite act administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind anularea actului administrativ defavorabil si obligarea de a emite act administrativ individual favorabil
- Temei legal
- temeiurile de strămutare a cauzei
2ac-505/24 — privind anularea actului administrativ defavorabil si obligarea de a emite act administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea cererii depuse de Soloviov Mykyta privind
strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru (anterior Curtea de Apel
Chișinău) la o altă instanță de judecată egală în grad,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Soloviov Mykyta împotriva Inspectoratului General Pentru
Migrație, Direcția Azil și Apatridie cu privire la anularea actului administrativ
individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ favorabil,
(Dosarul nr. 2ac-505/24
NR. PIGD 2-23127326-01-2ac-26122024)
Lipsa temeiurilor de strămutare a cauzei în sensul prevăzut la art. 43 alin. (2) lit.
f) din Codul de procedură civilă.
05 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, cererea depusă de Soloviov Mykyta
privind strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă
instanță de judecată egală în grad,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 04 septembrie 2023, Soloviov Mykyta s-a adresat în instanța de
judecată împotriva Inspectoratului General pentru Migrațiune, Direcția Azil și
Apatridie cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și
obligarea emiterii actului administrativ favorabil.
Prin hotărârea din 05 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
cererea de chemare în judecată depusă de Soloviov Mykyta împotriva
Inspectoratului General pentru Migrațiune, Direcția Azil și Apatridie cu privire
la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii
actului administrativ favorabil, s-a respins ca neîntemeiată.
La 17 iulie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.d.76/77),
avocatul Alexei Tighinean, acționînd în numele și interesele lui Soloviov
Mykyta, a declarat apel nemotivat (f.d.78), iar la 19 august 2024, a depus
motivarea cererii de apel împotriva hotărârii din 05 iunie 2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru (f.d.81/24).
La 01 octombrie 2024, prezenta cauză a parvenit după competență la
Curtea de Apel Chișinău, pentru examinare în ordine de apel. Iar, potrivit fișei
de repartizare a dosarului, cauza civilă nominalizată a fost repartizată în mod
aleatoriu spre examinare judecătorului-raportor Grigore Dașchevici.
La 16 decembrie 2024, Soloviov Mykyta a depus cerere de strămutare a
cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de judecată egală în
grad, în temeiul prevederilor art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură
civilă.
În argumentarea cererii de strămutare, a indicat că este necesară
strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad deoarece instanțele din
municipiul Chișinău tind să favorizeze autoritățile statului în cauze similare, în
special atunci când sunt implicate instituții guvernamentale precum
Inspectoratul General pentru Migrație sau Ministerul Afacerilor Interne. Or,
această practică defavorabilă ridică dubii rezonabile privind imparțialitatea
instanței care examinează dosarul, întrucât cazul de față implică o analiză
critică a actelor administrative emise de aceste instituții.
A mai invocat că, posibila influență a conflictului dintre autoritățile
centrale și locale asupra instanțelor din Chișinău, în municipiul Chișinău există
tensiuni evidente între autoritățile publice locale și Guvernul Republicii
1
Moldova, care ar putea afecta obiectivitatea soluționării cauzelor ce implică
autorități guvernamentale. În cazul specific al apelantului Mykyta Soloviov,
litigiul privește o decizie administrativă emisă de Direcția Azil și Integrare a
Inspectoratului General pentru Migrațiune, drept urmare există riscul ca
instanța să fie influențată, chiar și indirect, de acest climat de tensiune, ridică
suspiciunii rezonabile privind imparțialitatea asupra instanțelor de judecată în
vederea adoptării hotărârilor, fapt ce justifică strămutarea cauzei în
conformitate cu prevederile art.43 alin.(2) lit.f) și alin.(4) din Codul de
procedură civilă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă:
„Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă: f) există bănuieli că nepărtinirea
judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la
proces”.
Art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă:
„Strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de
către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac”.
Art. 37 din Codul administrativ:
„La înfăptuirea controlului judecătoresc asupra activității administrative, instanțele de
judecată competente și judecătorii competenți sânt independenți și se supun numai legii.
Orice imixtiune în activitatea de judecată este inadmisibilă și atrage răspunderea prevăzută
de lege.”
Art. 191 alin. (4) din Codul administrativ:
„Curțile de apel soluționează și cererile de apel împotriva hotărârilor și recursurile
împotriva încheierilor emise de judecătorii.”
Art. 193 alin. (2) din Codul administrativ:
„Curțile de apel, atât ca instanță de fond, cât și ca instanță de apel sau recurs, soluționează
acțiunile în contencios administrativ în complete formate din 3 judecători.”
Art. 198 alin. (3) din Codul administrativ:
„Instanța ierarhic superioară decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs,
strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța
competentă nu poate adopta o hotărâre: a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau
mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine
imposibilă; b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o
perioadă îndelungată.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție consideră necesar de a respinge cererea depusă de Soloviov Mykyta
privind strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru (anterior Curtea de
Apel Chișinău) la o altă instanță de judecată egală în grad, din motivele ce
succed.
Conform art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, strămutarea
unei cauze poate avea loc doar în situația în care există temeiuri clare și
2
obiective ce ridică bănuieli rezonabile cu privire la imparțialitatea
judecătorilor. Simplul fapt că o parte percepe o predispoziție a instanței pentru
respingerea unor tipuri de acțiuni similare nu constituie, prin sine, un motiv
întemeiat pentru a justifica strămutarea cauzei.
Apelantul Soloviov Mykyta nu a prezentat dovezi concrete care să
susțină acuzațiile de părtinire sau lipsă de imparțialitate a judecătorilor
completului de la Curtea de Apel Chișinău. Acuzațiile generale și nedovedite,
bazate pe percepții subiective, nu pot constitui temeiuri pentru admiterea
cererii de strămutare.
În temeiul art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă, decizia de
strămutare poate fi luată doar de instanța ierarhic superioară, iar această măsură
trebuie să fie justificată de împrejurări excepționale sau de imposibilitatea
obiectivă a instanței de a soluționa cauza. În speță, nu au fost invocate sau
demonstrate astfel de împrejurări excepționale.
Principiul independenței judecătorilor, consfințit de art. 37 din Codul
administrativ, obligă instanțele să judece exclusiv în baza legii și a probelor
administrate, fără imixtiuni sau influențe externe. Orice cerere de strămutare
trebuie examinată cu rigurozitate pentru a evita utilizarea abuzivă a acestui
mecanism procedural.
De asemenea, Completul de judecată constată că art. 198 alin. (3) din
Codul administrativ prevede limitativ cazurile în care strămutarea este posibilă
în contenciosul administrativ, iar niciuna dintre condițiile enunțate de acest
articol nu este aplicabilă în prezenta cauză. Nu s-a dovedit existența unui motiv
întemeiat care să împiedice Curtea de Apel Chișinău să își îndeplinească
atribuțiile.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, prin
prisma art. 15 alin. (1) lit. a) și b) din Legea cu privire la statutul judecătorului
nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii sunt obligați să fie imparțiali și să asigure
apărarea drepturilor și libertăților persoanelor, onoarei și demnității acestora.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în fiecare
caz concret se cere să se stabilească dacă există fapte dovedite de natură a ridica
îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea judecătorilor, or, simpla invocare că
sunt bănuieli de nepărtinire a judecătorilor ce ar putea fi știrbită de
circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces, nu poate
constitui temei de admitere a cererii de strămutare.
În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reamintește că existența imparțialității, în sensul conferit de art. 6 § 1 CEDO,
se determină prin aplicarea unui test subiectiv, constatând în examinarea
convingerilor personale ale unui judecător anume într-o cauză dată și, în
același timp, pe baza unui test obiectiv, al cărui scop este de a stabili dacă
judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a elimina orice dubiu legitim în
cauză respectivă.
În Recomandarea sa nr. R(94)12 privind independența, eficiența și rolul
judecătorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștrii al Consiliului Europei a
3
stabilit că judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a lua hotărârile
imparțial, în conformitate cu conștiința lor și cu interpretarea pe care o dau
faptelor, respectând regulile relevante stabilite de lege.
În concluzie, având în vedere lipsa unor probe care să ateste
imparțialitatea judecătorilor și inexistența unor circumstanțe excepționale sau
obiective care să justifice strămutarea, cererea depusă de Soloviov Mykyta este
nefondată.
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră oportun de a învedera că, conform art. III alin.(1) – (2), pct.1) din
Legea Nr. 135 din 13 iunie 2024 pentru modificarea unor acte normative
(revizuirea hărții judiciare), publicată 27 iunie 2024 în Monitorul Oficial Nr.
271-274: (1) legea nominalizată a intra în vigoare la expirarea a 6 luni de la
data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția
prevederilor art. I care vizează anexa nr. 3 în partea ce se referă la arondarea
judecătoriilor Ungheni și Orhei la circumscripția Curții de Apel Nord, care
intră in vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova;
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi: 2) Curtea de Apel Chișinău se
redenumește în Curtea de Apel Centru.
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție va respinge cererea de strămutare a cauzei, depusă de Soloviov
Mykyta, cu remiterea cauzei la Curtea de Apel Centru, pentru judecare în
ordine de apel.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f), alin.
(4), art. 269-270 din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea depusă de Soloviov Mykyta privind strămutarea cauzei de
la Curtea de Apel Centru (anterior Curtea de Apel Chișinău) la o altă instanță
de judecată egală în grad.
Cauza contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Soloviov Mykyta împotriva Inspectoratului General Pentru
Migrație, Direcția Azil și Apatridie cu privire la anularea actului administrativ
individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ favorabil, se
remite la Curtea de Apel Centru, pentru judecare în ordine de apel.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
4