2ac-506/24 — Contestarea actului administrativ

La 12 septembrie 2023, Errami Ikram a depus cerere de chemare în judecată, în contencios administrativ împotriva Inspectoratului General Pentru Migrație, Direcția Azil și Apatridie cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ favorabil.

Prin hotărârea din 18 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 22 aprilie 2024, Errami Ikram a declarat apel împotriva hotărârii din 18 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 24 octombrie 2024, avocata Natalia Gaina în interesele Errami Ikram, a înaintat cerere de recuzare judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Mîra Ghenadie, Braga Angela și Sîrbu Victoria de la examinarea cauzei în ordine de apel, în temeiul art.50 alin.(1) lit.d) din Codul de procedură civilă.

Prin încuierea din 7 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca neîntemeiată cererea de recuzare înaintată de avocata Natalia Gaina judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Ghenadie Mîra, Angela Braga și Victoria Sîrbu de la examinarea cauzei în ordine de apel.

La 18 decembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, avocata Natalia Gaina în interesele Errami Ikram a depus cerere de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de judecată egală în grad, în temeiul prevederilor art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă.

În argumentarea cererii de strămutare, a indicat că judecătorii Curții e Apel Chișinău au o predispoziție de a respinge toate acțiunile de acest tip, ceea ce este considerat un indiciu de părtinire și lipsă de imparțialitate.

Art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă: „Strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac”.

Art. 37 din Codul administrativ: „La înfăptuirea controlului judecătoresc asupra activității administrative, instanțele de judecată competente și judecătorii competenți sânt independenți și se supun numai legii. Orice imixtiune în activitatea de judecată este inadmisibilă și atrage răspunderea prevăzută de lege.”

Art. 191 alin. (4) din Codul administrativ: „Curțile de apel soluționează și cererile de apel împotriva hotărârilor și recursurile împotriva încheierilor emise de judecătorii.”

Art. 192 alin. (1) din Codul administrativ: „Pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ la curțile de apel se instituie complete de judecători.”

Art. 193 alin. (2) din Codul administrativ: „Curțile de apel, atât ca instanță de fond, cât și ca instanță de apel sau recurs, soluționează acțiunile în contencios administrativ în complete formate din 3 judecători.”

Art. 198 alin. (3) din Codul administrativ: „Instanța ierarhic superioară decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta o hotărâre: a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă; b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă îndelungată.”

Conform art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, strămutarea unei cauze poate avea loc doar în situația în care există temeiuri clare și obiective ce ridică bănuieli rezonabile cu privire la imparțialitatea judecătorilor. Simplul fapt că o parte percepe o predispoziție a instanței pentru respingerea unor tipuri de acțiuni similare nu constituie, prin sine, un motiv întemeiat pentru a justifica strămutarea cauzei. 2

Avocata Natalia Gaina nu a prezentat dovezi concrete care să susțină acuzațiile de părtinire sau lipsă de imparțialitate a judecătorilor completului de la Curtea de Apel Chișinău. Acuzațiile generale și nedovedite, bazate pe percepții subiective, nu pot constitui temeiuri pentru admiterea cererii de strămutare.

În temeiul art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă, decizia de strămutare poate fi luată doar de instanța ierarhic superioară, iar această măsură trebuie să fie justificată de împrejurări excepționale sau de imposibilitatea obiectivă a instanței de a soluționa cauza. În speță, nu au fost invocate sau demonstrate astfel de împrejurări excepționale.

Principiul independenței judecătorilor, consfințit de art. 37 din Codul administrativ, obligă instanțele să judece exclusiv în baza legii și a probelor administrate, fără imixtiuni sau influențe externe. Orice cerere de strămutare trebuie examinată cu rigurozitate pentru a evita utilizarea abuzivă a acestui mecanism procedural.

De asemenea, Completul de judecată constată că art. 198 alin. (3) din Codul administrativ prevede limitativ cazurile în care strămutarea este posibilă în contenciosul administrativ, iar niciuna dintre condițiile enunțate de acest articol nu este aplicabilă în prezenta cauză. Nu s-a dovedit existența unui motiv întemeiat care să împiedice Curtea de Apel Chișinău să își îndeplinească atribuțiile.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, prin prisma art. 15 alin. (1) lit. a) și b) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii sunt obligați să fie imparțiali și să asigure apărarea drepturilor și libertăților persoanelor, onoarei și demnității acestora.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în fiecare caz concret se cere să se stabilească dacă există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea judecătorilor, or, simpla invocare că sunt bănuieli de nepărtinire a judecătorilor ce ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces, nu poate constitui temei de admitere a cererii de strămutare.

În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reamintește că existența imparțialității, în sensul conferit de art. 6 § 1 CEDO, se determină prin aplicarea unui test subiectiv, constatând în examinarea convingerilor personale ale unui judecător anume într-o cauză dată și, în același timp, pe baza unui test obiectiv, al cărui scop este de a stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a elimina orice dubiu legitim în cauză respectivă. 3

În Recomandarea sa nr. R(94)12 privind independența, eficiența și rolul judecătorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștrii al Consiliului Europei a stabilit că judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a lua hotărârile imparțial, în conformitate cu conștiința lor și cu interpretarea pe care o dau faptelor, respectând regulile relevante stabilite de lege.

În concluzie, având în vedere lipsa unor probe care să ateste imparțialitatea judecătorilor și inexistența unor circumstanțe excepționale sau obiective care să justifice strămutarea, cererea depusă de avocata Natalia Gaina este nefondată.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f), alin. (4), art. 269-270 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de avocata Natalia Gaina în interesele Errami Ikram privind strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de judecată egală în grad. Cauza contencios administrativ intentată de avocata Natalia Gaina în interesele lui Errami Ikram împotriva Inspectoratului General Pentru Migrație, Direcția Azil și Apatridie cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ favorabil, se remite la Curtea de Apel Chișinău, pentru judecare în ordine de apel. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 4