3ra-716/25 — anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea autoritătii publice de a emite act administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea autoritătii publice de a emite act administrativ individual favorabil
- Temei legal
- Drepturile procedurale ale partilor. Renuntul reclamantului la actiune si încetarea procesului
3ra-716/25 — anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea autoritătii publice de a emite act administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de către Alexei Gorșcov, casarea
deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu încetarea procesului,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de către Alexei Gorșcov împotriva Inspectoratului General pentru
Migrație cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și
obligarea autorității publice de a emite act administrativ individual favorabil,
împotriva deciziei din 20 mai 2025 a Curții de Apel Centru,
(Dosarul nr. 3ra-716/25
nr. PIGD 2-23111276-01-3ra-07102025)
Drepturile procedurale ale părților. Renunțul reclamantului la
acțiune și încetarea procesului
Judecătoria Chișinău, sediul Centru – jud. V. Sîrbu
Curtea de Apel Centru – jud. Gh. Mîra, V. Sîrbu, A. Bostan
06 februarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Alexei Gorșcov,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 02 august 2023, Alexei Gorșcov, a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Inspectoratului General pentru Migrație cu privire la anularea actului
administrativ individual defavorabil și obligarea autorității publice de a emite act
administrativ individual favorabil (f. d. 5-9).
În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că, prin
Decizia nr. 3593/23/DAA din 03 iulie 2023 a Direcției Azil și Apatridie a
Inspectoratului General pentru Migrație al MAI, i-a fost respinsă cererea de azil.
Decizia i-a fost comunicată la 10 iulie 2023.
Astfel, reclamantul nu este de acord cu această decizie, o consideră ilegală
și pasibilă anulării din următoarele considerente.
Reclamantul a relatat că este cetățean a Federației Ruse cu permis de
ședere temporar în Ucraina, de religie creștin. A venit în Republica Moldova în
septembrie 2022. Este căsătorit din 08 august 2017 cu cetățeanca Ucrainei, Olena
Vasyl Osmonova. A plecat din Federația Rusă în anul 2014. A locuit pe teritoriul
Ukrainei pînă în anul 2022 cu viza de domiciliu în Ucraina și prelungind periodic
permisul de ședere. Ultima dată a fost în Federația Rusă în anul 2019 la
înmormântarea mamei,
Astfel, reclamantul a notat că după începerea războiului Ruso-Ucrainean
din februarie 2022 autoritățile Ucrainei nu mai prelungeau viza de ședere
cetățenilor Rusiei, motiv pentru care a venit în Republica Moldova pentru a cere
azil.
Reclamantul a comunicat că nu dorește să se întoarcă în țara de origine
Federația Rusă din considerentul că riscă să fie mobilizat. Indică că, este căsătorit
cu cetățean a Ucrainei.
1
A afirmat că emiterea Deciziei de refuz a protecției pe teritoriul Republicii
Moldova este inadmisibilă, or întoarcerea sa în țara de origine este exclusă, având
în vedere faptul că nu se simte în siguranță pe teritoriul acestei țări.
Prin urmare, reclamantul își bazează argumentele expuse pe prevederile
art. 17 alin. (1), art. 42 alin. (2), art. 48 alin. (1) din Legea nr. 270/2008.
Reclamantul a menționat că, în Decizia contestată lipsește atât „cercetarea
tuturor aspectelor relevante ale cererii de azil”, prevăzută de art. 42 al Legii
menționate, cât și întemeierea autorităților competente „pe evenimente care au avut
loc anterior părăsirii țării de origine, cât și pe cele care s-au desfășurat ulterior
părăsirii țării sale de origine”, care este obligatorie în virtutea prevederilor art. 48
al aceleiași Legi.
În drept, Alexei Gorșcov și-a întemeiat pretențiile în baza prevederilor art.
3, 5, 6, 7, 10, 17, 20, 21, 36, 39 alin. (2), 189 alin. (l), 206 din Codul administrativ,
art. 12 alin. (1) al Codului de procedură civilă, art.17 alin. (1), art. 11, art. 19, art.
51 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 270/2008 privind azilul, art.6 alin. (1) lit. a)-c),
art.56 lit. a-f) din Legea nr.200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în
Republica Moldova.
Reclamantul Alexei Gorșcov a solicitat anularea Deciziei Direcției azil și
apatridie a Inspectoratului General pentru Migrație nr. 3593/23/DAA din 03 iulie
2023 cu privire la respingerea cererii de azil și obligarea Direcției azil și apatridie
a Inspectoratului General pentru Migrație de a acorda reclamantului azil pe
teritoriul Republicii Moldova.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 17 decembrie 2024, a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Gorșcov,
ca neîntemeiată (f. d. 52, 63-73).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 19 decembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Alexei
Gorșcov, reprezentat de avocata Natalia Găină, a depus cerere de apel nemotivată
împotriva hotărârii din 17 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
(f. d. 55-59), iar la 24 decembrie 2024 a depus cererea de apel motivată, solicitând
2
admiterea acesteia, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii
prin car să fie admisă cererea de chemare în judecată (f. d. 60-62).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 20 mai 2025 a Curții de Apel Centru, s-a respins apelul
declarat de Alexei Gorșcov și s-a menținut hotărârea din 17 decembrie 2024 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 101, 102-117).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 12 iunie 2025, prin intermediul poștei electronice, Alexei Gorșcov,
reprezentat de avocata Natalia Găină, a declarat recurs împotriva deciziei din 20
mai 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei
instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi, prin care
cererea de chemare în judecată să fie admisă ( f. d. 122-124-verso).
POZIȚIA INTIMATULUI
Prin referința depusă la 20 octombrie 2025, prin intermediul poștei
electronice, intimatul Inspectoratului General pentru Migrație a solicitat
respingerea recursului ca fiind nefondat (f. d. 134-139).
ASPECTE DE PROCEDURĂ
La 18 septembrie 2025, recurentul-reclamant Alexei Gorșcov a depus
cerere cu privire la renunțarea la acțiune, în temeiul art. 212 din Codul de procedură
civilă.
În motivarea cererii de renunț la acțiune, Alexei Gorșcov a invocat că, a
decis să retragă acțiunea din inițiativa proprie, consecințele retragerii cererii le
cunoaște.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 din Codul administrativ:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot
fi contestate cu recurs.
(2) Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia,
dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”
3
Art. 245 din Codul administrativ (în vigoare din 01 septembrie 2023):
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 248 din Codul administrativ:
„(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre
următoarele decizii: b) admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia
și adoptă o nouă decizie”.
Art. 195 din Codul administrativ:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor
prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura
civilă, cu excepția art.169–171.”
Art. 27 din Codul de procedură civilă:
„(1) Disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în
primul rând a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul
legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege
modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.”
Art. 75 din Codul de procedură civilă:
„(4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt
obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea
însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.”
Art. 60 din Codul de procedură civilă:
„(2) Pe tot parcursul examinării cauzei, reclamantul este în drept să renunțe la acțiune,
pârâtul este în drept să recunoască acțiunea, iar părțile pot înceta procesul prin tranzacție
de împăcare.”
Art. 212 din Codul de procedură civilă.
„(3) Dacă renunțarea reclamantului la acțiune, recunoașterea acțiunii de către pârât sau
tranzacția părților sunt exprimate în cereri scrise, adresate instanței, ele se anexează la
dosar, fapt menționat în procesul-verbal al ședinței de judecată.
(5) În cazul admiterii renunțării reclamantului la acțiune sau confirmării tranzacției,
instanța judecătorească pronunță o încheiere, prin care dispune încetarea procesului.
Încheierea trebuie să conțină condițiile tranzacției, confirmate de instanță. În cazul
recunoașterii acțiunii de către pârât și admiterii ei de către instanță, se pronunță o hotărâre
de admitere a pretențiilor reclamantului.”
Art. 445 din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: d) să admită recursul și să caseze
decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, dispunând încetarea procesului ori
scoaterea cererii de pe rol dacă există temeiurile prevăzute la art. 265 și 267.”
Art. 265 din Codul de procedură civilă:
4
„Instanța judecătorească dispune încetarea procesului în cazul în care: c) reclamantul
a renunțat la acțiune, renunțul fiind admis de instanță.”
Art. 266 din Codul de procedură civilă:
„(2) Pronunțând încheierea de încetare a procesului, instanța judecătorească
menționează că nu se admite o nouă adresare în judecată a aceleiași părți cu privire la
același obiect și pe aceleași temeiuri.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține următoare stare de fapt.
La 02 august 2023, Alexei Gorșcov, a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Inspectoratului General pentru Migrație cu privire la anularea actului
administrativ individual defavorabil și obligarea autorității publice de a emite act
administrativ individual favorabil (f. d. 5-9).
Prin hotărârea din 17 decembrie 2024, a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Gorșcov,
ca neîntemeiată (f. d. 52, 63-73).
Prin decizia din 20 mai 2025 a Curții de Apel Centru, s-a respins apelul
declarat de Alexei Gorșcov și s-a menținut hotărârea din 17 decembrie 2024 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 101, 102-117).
La 12 iunie 2025, prin intermediul poștei electronice, Alexei Gorșcov,
reprezentat de avocata Natalia Găină, a declarat recurs împotriva deciziei din 20
mai 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei
instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi, prin care
cererea de chemare în judecată să fie admisă ( f. d. 122-124-verso).
La 18 septembrie 2025, recurentul-reclamant Alexei Gorșcov a depus
cerere cu privire la renunțarea la acțiune, în temeiul art. 212 din Codul de procedură
civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, renunțarea
la acțiune este un act de dispoziție unilateral al reclamantului, care are drept scop
încetarea procesului și presupune dezicerea reclamantului de la pretențiile înaintate
fată de pârât expuse în cererea de chemare în judecată.
5
Dreptul reclamantului de a renunța la acțiune rezultă din unul din principiile
fundamentale ale procesului, și anume principiul disponibilității, în corespundere
cu care persoanele astfel introduse în cauză vor avea posibilitatea, după caz, de a
renunța la acțiune sau la dreptul pretins, de a recunoaște pretențiile ori de a pune
capăt procesului.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că, la 18
septembrie 2025, recurentul-reclamant Alexei Gorșcov a depus cerere cu privire la
renunțarea la acțiune, solicitând încetarea procesului.
Reieșind din prevederile art. 60 alin. (5) din Codul de procedură civilă,
instanța este obligată să verifice dacă actele de dispoziție ale părților (renunțarea la
judecată, la însuși dreptul subiectiv, tranzacția, recunoașterea acțiunii de către
pârât) nu urmăresc un scop ilicit, nu contravin legii ori încalcă drepturile, libertățile
și interesele legitime ale persoanei, interesele societății sau ale statului.
Astfel, pornind de la considerentele expuse, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră că, în speță, renunțarea la acțiune de către Alexei
Gorșcov nu contravine legii și nu încalcă drepturile, libertățile și interesele legitime
ale persoanei, interesele societății sau ale statului, motiv din care se impune
concluzia de a admite acest renunț de la acțiune.
Totodată, în conformitate cu art. 212 alin. (4) din Codul de procedură civilă,
instanța de recurs consideră necesar de a explica părților în proces efectele admiterii
renunțului la acțiune și încetării procesului stipulate în art. 266 alin. (2) din Codul
de procedură civilă, și anume că nu se admite o nouă adresare în judecată a aceleiași
părți cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri.
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul din alte motive, a casa integral
decizia din 20 mai 2025 a Curții de Apel Centru și a hotărârii din 17 decembrie
2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a emite o decizie nouă sub formă de
încheiere prin care admite renunțul la acțiune a lui Alexei Gorșcov și a dispune
încetarea procesului în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de către Alexei Gorșcov împotriva Inspectoratului General pentru Migrație
cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea
autorității publice de a emite act administrativ individual favorabil.
6
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b), art.195 din Codul administrativ,
art. 265 lit. c), art.445 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de Alexei Gorșcov.
Casează integral decizia din 20 mai 2025 a Curții de Apel Centru și hotărârea
din 17 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și pronunță o decizie
sub formă de încheiere, prin care:
Admite renunțul la acțiune al reclamantului Alexei Gorșcov.
Încetează procesul în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de către Alexei Gorșcov împotriva Inspectoratului General pentru Migrație
cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea
autorității publice de a emite act administrativ individual favorabil.
Explică reclamantului Alexei Gorșcov că nu se admite o nouă adresare în
judecată a aceleiași părți cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
7