2ac-498/24 — accesul la informatie
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- accesul la informatie
- Temei legal
- procedura de soluţionare a cererii de recuzare; propunerea de recuzare se examineaza de instanta sesizata cu acţiunea.
2ac-498/24 — accesul la informatie (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E cu privire la respingerea demersului al Președintelui interimar al Curții de Apel Comrat (în prezent Curtea de Apel Sud, sediul secundar Comrat), Andrei Mironov cu privire la soluționarea de către Curtea Supremă de Justiție a cererii de recuzare, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Smochin Marcel împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Castmer Agro” cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului moral, (Dosarul nr.2ac-498/24 NR. PIGD 2-23072451-01-2ac-20122024) Dispozițiile articolului 53 aliniatul (1) din Codul de procedură civilă reglementează expres procedura de soluționare a cererii de recuzare.
Potrivit legii procesual-civile Curtea Supremă de Justiție nu este învestită cu competența de a examina cererile de recuzare înaintate judecătorilor curților de apel. 29 ianuarie 2025 Textul corespunde originalului Examinând, în lipsa părților, demersul al Președintelui interimar al Curții de Apel Comrat (în prezent Curtea de Apel Sud, sediul secundar Comrat), Andrei Mironov cu privire la soluționarea de către Curtea Supremă de Justiție a cererii de recuzare, Curtea Supremă de Justiție, în completul de judecată compus din: Stela Procopciuc, Președinte, Diana Stănilă, Oxana Parfeni, Judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 19 mai 2023, Smochin Marcel a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Castmer Agro”, solicitând constatarea încălcării dreptului la acces la informație prin refuzul de a soluționa cererea din 27 aprilie 2023, obligarea eliberării informației la cererea din 27 aprilie 2023, repararea prejudiciului moral în mărime de 3000 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată.
La 06 octombrie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Smochin Marcel a depus cerere, prin care a concretizat temeiul și cerințele din acțiune, solicitând constatarea încălcării dreptului la accesul la informație de către SRL „Castmer Agro”, obligarea pârâtei să-i prezinte informația pentru perioada 2019 – 2022 că a prelucrat terenul agricol și a recoltat roadă pe terenul agricol cu suprafața de XXXX, precum și încasarea sumei de 3000 de lei cu titlu de prejudiciu moral (f.d.38-39).
Prin hotărârea din 11 iunie 2024 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central a fost respinsă acțiunea depusă de Smochin Marcel ca neîntemeiată. S-a încasat din contul lui Smochin Marcel în beneficiul SRL „Castmer Agro” suma de 4000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.
La 14 iunie 2024, prin intermediul oficiului poștal, Smochin Marcel a declarat apel împotriva hotărârii din 11 iunie 2024 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central (f.d.131).
Potrivit fișei de distribuire a dosarului, la 06 august 2024 prezenta cauză civilă a fost repartizată aleatoriu prin Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre examinare în ordine de apel, judecătorului raportor din cadrul Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov, care făcea parte din completul de judecată în următoarea componență: Andrei Mironov (președinte), Dmitrii Fujenco și Ștefan Starciuc (judecători) (f.d.144).
Totodată, potrivit fișei de repartizare repetată a dosarului, la 11 decembrie 2024 prezenta cauză civilă a fost redistribuită repetat prin Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre examinare în ordine de apel, judecătorului raportor din cadrul Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov, care face parte din completul de judecată în următoarea componență: Andrei Mironov (președinte), Dmitrii Fujenco și Grigori Colev (judecători) (f.d.177). 1
La 12 decembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Marcel Smochin a înaintat recuzare judecătorilor Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov, Dmitri Fujenco și Colev Grigori. Cererea de recuzare a fost întemeiată pe prevederile art.52 alin.(1) lit.d) și e) din Codul de procedură civilă, și anume că respectivii magistrați au participat la examinarea a unui șir de cauze civile, intentate la acțiunea sa împotriva SRL „Castmer Agro”, precum și alte litigii, unde în toate aceste cauze soluțiile au fost în defavoarea sa, neprimind răspuns la chestiunile ridicate în fața instanței judecătorești. În viziunea apelantului, judecătorii recuzați și-au format o preconcepție cu tendință de respingere a oricăror solicitare pe care le înaintează, fără a intra în esența problemelor, iar în asemenea circumstanțe îi trezește o bănuială rezonabilă că judecătorii din cadrul Curții de Apel Comrat nu vor fi obiectivi la judecarea cauzei respective, drept consecință condiționează neîncrederea față de întreg completul de judecători (f.d.178-179)
La 17 decembrie 2024, Președintele interimar al Curții de Apel Comrat (în prezent Curtea de Apel Sud, sediul secundar Comrat), Andrei Mironov a înaintat demers Curții Supreme de Justiție, prin care a solicitat soluționarea de către Curtea Supremă de Justiție a cererii de recuzare înaintată de Marcel Smochin completului de judecată al Curții de Apel Comrat, în componența: Andrei Mironov, Fujenco Dmitrii și Colev Grigori, de la judecarea prezentei cauze în ordine de apel, având în vedere că în cadrul Curții de Apel Comrat activează doar 3 judecători și nu este posibil de a constitui complete de judecată pentru examinarea cererii de recuzare, iar în cazul admiterii cererii de recuzare dosarul să fie strămutat la o altă instanță de judecată egală în grad pentru examinarea cauzei în ordine de apel, or, substituirea judecătorilor în cadrul Curții de Apel Comrat devine imposibilă din lipsa de cadre (f.d.183).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
9. În conformitate cu art.32 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Nimeni nu poate fi lipsit, fără consimțământul său, de dreptul la judecarea cauzei sale de către o instanță sau de judecătorii în a căror competență cauza respectivă este dată prin lege, cu excepția cazurilor expres stabilite de prezentul cod. (2) Instanța ierarhic superioară nu are dreptul să strămute, din oficiu, o cauză de la instanța ierarhic inferioară la alta ori să o preia pentru judecare, cu excepția cazului în care completul de judecată în instanța respectivă nu poate fi legal constituit.”
Conform art.43 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „ (1) Cauza pe care instanța a reținut-o spre judecare, cu respectarea normelor de competență, se soluționează de aceasta în fond, inclusiv în cazul devenirii ei ulterioare de competența unei alte instanțe.”
Conform art.43 alin.(2) lit.d) din Codul de procedură civilă: „ (2) Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă: d) din motivul recuzării (abținerii de la judecată) unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor săi devine imposibilă.” 2
În conformitate cu art.43 alin.(2) lit.f) din Codul de procedură civilă: „ (2) Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă: f) există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.”
Potrivit art.43 alin.(4) din Codul de procedură civilă: „(4) Strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin.(2) lit.d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.”
Conform art.46 alin.(2) din Codul de procedură civilă: „(2) În instanță de apel, cauzele se judecă de un complet compus dintr-un judecător (președinte al ședinței) și alți doi judecători.”
Reieșind din prevederile art.53 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „(1) Propunerea de recuzare se examinează de instanța sesizată cu acțiunea.”
Ține de menționat că la 13.06.2024, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr.135 pentru modificarea unor acte normative (revizuirea hărții judiciare), publicată în Monitorul Oficial al RM nr.271-274 din 27 iunie 2024, în vigoare din 27 decembrie 2024, au fost operate modificări la Legea nr.514 din 06 iulie 1995 privind organizarea judecătorească și la Legea nr.76 din 21 aprilie 2016 cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești.
Potrivit art.III alin.(2) pct.3) din Legea nr.135/2024: „ (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi: 3) Curtea de Apel Comrat fuzionează cu Curtea de Apel Cahul, formând Curtea de Apel Sud.”
Conform art.III alin.(3) din Legea nr.135/2024: „(3) Judecătorii curților de apel fuzionate conform alin.(2) pct.3) se consideră judecători ai Curții de Apel Sud.”
Reieșind din prevederile art.III alin.(10) din Legea nr.135/2024: „(10) Cererile pe cauzele penale, contravenționale, civile și de contencios administrativ, depuse la instanțele judecătorești reorganizate conform alin.(2) pct.3) din prezentul articol și art.II pct.1 și repartizate spre examinare judecătorilor care activează în sediile vizate, vor fi examinate, în condițiile legii, de către judecătorii cărora acestea le-au fost repartizate până la data intrării în vigoare a prezentei legi.”
Astfel, legiuitorul a stabilit condițiile de examinare a cauzelor repartizate judecătorilor din sediile arondate la alte judecătorii și judecătorilor Curții de Apel Comrat și Curții de Apel Cahul, până la intrarea în vigoare a Legii nr.135/2024, chiar dacă sediul a fost arondat către o altă judecătorie.
Potrivit Anexei nr.3 la Legea pentru modificarea unor acte normative (revizuirea hărții judiciare) nr.135 din 13.06.2024 (în vigoare 27.12.2024), Curtea de Apel Sud are 2 sedii: sediul central Cahul și sediul secundar Comrat.
MOTIVAREA INSTANȚEI
22. Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele enunțate în demersul al Președintelui interimar al Curții de Apel Comrat (în prezent Curtea de Apel Sud, sediul secundar Comrat), Andrei Mironov cu privire la examinarea de către Curtea Supremă de Justiție a cererii de recuzare, Completul de judecată 3 al Curții Supreme de Justiție consideră demersul neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Sud, din următoarele motive.
Din materialele dosarului rezultă că la 14 iunie 2024, prin intermediul oficiului poștal, Smochin Marcel a declarat apel împotriva hotărârii din 11 iunie 2024 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central (f.d.131).
Potrivit fișei de distribuire a dosarului, la 06 august 2024 prezenta cauză civilă a fost repartizată aleatoriu prin Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre examinare în ordine de apel, judecătorului raportor din cadrul Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov, care făcea parte din completul de judecată în următoarea componență: Andrei Mironov (președinte), Dmitrii Fujenco și Ștefan Starciuc (judecători) (f.d.144).
Ține de menționat că prin Hotărârea nr.694/42 din 10 decembrie 2024 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a fost admisă cererea de demisie a judecătorului Ștefan Starciuc de la Curtea de Apel Comrat (în prezent Curtea de Apel Sud, sediul secundar Comrat) și eliberat Ștefan Starciuc din funcția de judecător de la Curtea de Apel Comrat în baza art.25 alin.(1) lit.a) și art.26 din Legea cu privire la statutul judecătorului din data de 10 decembrie 2024.
Totodată, potrivit fișei de repartizare repetată a dosarului, la 11 decembrie 2024 prezenta cauză civilă a fost redistribuită repetat prin Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre examinare în ordine de apel, judecătorului raportor din cadrul Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov, care face parte din completul de judecată în următoarea componență: Andrei Mironov (președinte), Dmitrii Fujenco și Grigori Colev (judecători) (f.d.177).
La 12 decembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Marcel Smochin a înaintat recuzare judecătorilor Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov, Dmitri Fujenco și Colev Grigori. Cererea de recuzare a fost întemeiată pe prevederile art.52 alin.(1) lit.d) și e) din Codul de procedură civilă, și anume că respectivii magistrați au participat la examinarea a unui șir de cauze civile, intentate la acțiunea sa împotriva SRL „Castmer Agro”, precum și alte litigii, unde în toate aceste cauze soluțiile au fost în defavoarea sa, neprimind răspuns la chestiunile ridicate în fața instanței judecătorești. În viziunea apelantului, judecătorii recuzați și-au format o preconcepție cu tendință de respingere a oricăror solicitare pe care le înaintează, fără a intra în esența problemelor, iar în asemenea circumstanțe îi trezește o bănuială rezonabilă că judecătorii din cadrul Curții de Apel Comrat nu vor fi obiectivi la judecarea cauzei respective, drept consecință condiționează neîncrederea față de întreg complet de judecători (f.d.178-179)
La 17 decembrie 2024, Președintele interimar al Curții de Apel Comrat (în prezent Curtea de Apel Sud, sediul secundar Comrat), Andrei Mironov a înaintat demers Curții Supreme de Justiție, prin care a solicitat soluționarea de către Curtea Supremă de Justiție a cererii de recuzare înaintată de Marcel Smochin completului de judecată al Curții de Apel Comrat, în componența: Andrei Mironov, Fujenco Dmitrii și Colev Grigori, de la judecarea prezentei cauze în 4 ordine de apel, având în vedere că în cadrul Curții de Apel Comrat activează doar 3 judecători și nu este posibil de a constitui complete de judecată pentru examinarea cererii de recuzare, iar în cazul admiterii cererii de recuzare dosarul să fie strămutată la o altă instanță de judecată egală în grad pentru examinarea cauzei în ordine de apel, or, substituirea judecătorilor în cadrul Curții de Apel Comrat devine imposibilă din lipsa de cadre (f.d.183).
În contextul enunțat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiat demersul al Președintelui interimar al Curții de Apel Comrat (în prezent Curtea de Apel Sud, sediul secundar Comrat), Andrei Mironov cu privire la soluționarea de către Curtea Supremă de Justiție a cererii de recuzare înaintată de Marcel Smochin completului de judecată al Curții de Apel Comrat, în componența: Andrei Mironov, Fujenco Dmitrii și Colev Grigori, de la judecarea prezentei cauze în ordine de apel, întrucât Curtea Supremă de Justiție, ca instanță ierarhic superioară, nu este învestită prin lege cu competența de a soluționa propunerile de recuzare înaintate judecătorilor din cadrul curților de apel, acest drept este strict reglementat la art.53 alin.(1) CPC, or, propunerea de recuzare se examinează de instanța sesizată cu acțiunea, la caz, de către Curtea de Apel Sud în procedura căreia se află spre examinare cauza respectivă în ordine de apel.
Pe lângă acestea, după cum s-a menționat la §16-21 ale prezentei încheieri, prin Legea nr.135 din 13.06.2024 pentru modificarea unor acte normative (revizuirea hărții judecătorești), publicată în Monitorul Oficial al R. Moldova nr.271-274 din 27.06.2024, în vigoare de la 27 decembrie 2024 (în continuare Legea nr.135/2024), au fost operate modificări la Legea nr. 514/1995 privind organizarea judecătorească și la Legea nr.76/2016 cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești.
În contextul adoptării Legii nr.135/2024, Consiliul Superior al Magistraturii la 10 decembrie 2024 a emis Hotărârea nr.707/42 „Cu privire la unele aspecte ce țin de punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 135 din 13.06.2024 pentru modificarea unor acte normative (revizuirea hărții judecătorești)”.
Potrivit pct.6 din Hotărârea nr.707/42 din 10 decembrie 2024 a Consiliului Superior al Magistraturii, cu referire la curțile de apel care fuzionează, este de menționat că conform art. III alin. (2) pct. 3) din Legea nr. 135/2024, Curtea de Apel Comrat fuzionează cu Curtea de Apel Cahul, formând Curtea de Apel Sud. Deci, s-a format o entitate nouă – Curtea de Apel Sud, care necesită a fi înregistrată legal.
Din pct.8 a Hotărârii nr.707/42 din 10 decembrie 2024 a Consiliului Superior al Magistraturii rezultă că, potrivit prevederilor art. III alin. (3) al Legii nr. 135/2024, judecătorii curților de apel fuzionate conform alin. (2) pct. 3) se consideră judecători ai Curții de Apel Sud.
Din cele enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă la moment Curtea de Apel Sud își realizează activitatea conform 5 competenței jurisdicționale în 2 sedii: în sediul central Cahul și în sediul secundar Comrat.
Prin Hotărârea nr.718/44 din 23 decembrie 2024 „Cu privire la aprobarea modului de repartizare a judecătorilor la sediile instanțelor judecătorești reorganizate, în vederea realizării prevederilor Legii nr.135 din 13 iunie 2024”, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat modul de repartizare a judecătorilor pentru instanțele reorganizate conform anexei la prezenta hotărâre.
Astfel, potrivit pct.1 din Anexa la Hotărârea CSM nr.718/44 din 23 decembrie 2024, judecătorii care activează în sediile judecătoriilor și curților de apel nou create, se consideră judecători ai acestor instanțe prin efectul Legii nr.135/2024 își continuă activitatea în funcția și în pozițiile stabilite anterior.
Reieșind din prevederile pct.2 și pct.2.1 din Anexa la Hotărârea CSM nr.718/44 din 23 decembrie 2024, în contextul reorganizării curților de apel conform Legii nr. 135/2024, devin judecători ai curților de apel, începând cu 27 decembrie 2024, după cum urmează: La Curtea de Apel Sud: sediul Cahul: BONDARENCO Natalia, MOVILĂ Vitalie, PILIPENCO Serghei; sediul Comrat: COLEV Grigori, FUJENCO Dmitrii, MIRONOV Andrei.
Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.728/45 din 30 decembrie 2024, pentru a asigura buna funcționare a instanțelor judecătorești și a examina cauzele cu celeritate, au fost transferați temporar, începând cu 13.01.2025, până la ocuparea a 9 posturi vacante de judecător în cadrul Curții de Apel Sud, a următorilor judecători: BANCOV Evgheni, judecător din cadrul Judecătoriei Cahul, la Curtea de Apel Sud, sediul central Cahul; GORLENCO Inga, judecător din cadrul Judecătoriei Cahul, la Curtea de Apel Sud, sediul central Cahul și HUDOBA Valeri, judecător din cadrul Judecătoriei Comrat, la Curtea de Apel Sud, sediul secundar Comrat.
În circumstanțele descrise, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că la moment Curtea de Apel Sud (sediul central Cahul și sediul secundar Comrat) este funcțională și în cadrul acestei instanțe de judecată pot fi constituite complete de judecată întru soluționarea cererii de recuzare și respectiv pentru judecarea prezentei cauze în ordine de apel.
Din considerentele menționate, și având în vedere că Curtea Supremă de Justiție, ca instanță ierarhic superioară, nu este competentă prin lege de a se expune pe marginea cererii de recuzare înaintată de apelantul Marcel Smochin completului de judecată din cadrul Curții de Apel Comrat (în prezent Curtea de Apel Sud, sediul secundar Comrat) în componența: Andrei Mironov, Fujenco Dmitrii și Colev Grigori, de la judecarea prezentei cauze în ordine de apel, întrucât această prerogativă prin lege conform competenței jurisdicționale materiale și procesuale, revine nemijlocit Curții de Apel Sud (ca fiind instanță sesizată cu cerere de apel), Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a respinge demersul Președintelui interimar al Curții de Apel Comrat (în prezent Curtea de Apel Sud, sediul secundar Comrat), Andrei Mironov cu privire la soluționarea de către Curtea Supremă de Justiție a cererii de recuzare 6 depusă de apelantul Marcel Smochin, cu restituirea cauzei pentru soluționare Curții de Apel Sud.
În conformitate cu art.43 alin.(2) lit.d) și alin.(4), art.46 alin.(2), art.53 alin.(1) și art.269-270 din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Respinge demersul al Președintelui interimar al Curții de Apel Comrat (în prezent Curtea de Apel Sud, sediul secundar Comrat), Andrei Mironov cu privire la soluționarea cererii de recuzare de către Curtea Supremă de Justiție. Cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Smochin Marcel împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Castmer Agro” cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului moral, se restituie pentru soluționare Curții de Apel Sud. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 7
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.