2ac-485/24 — cu privire la apărarea onoarei, demnitătii, reputatiei profesionale, repararea prejudiciului moral

La 02 mai 2017, SRL „Gagauz-Gaz” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ivan Terzi, intervenienți accesorii Compania Publică „GRT”, Agenția pentru Protecția Consumatorilor a RM cu privire la apărarea onoarei, demnității, reputației profesionale, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 09 august 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, s-a admis integral acțiunea înaintată de SRL ,,Gagauz Gaz”. S-a recunoscut afirmația că „Personalul de deservirea gazelor nu funcționează corect, ei intră în curți și în gospodăriile fără proprietar și scot sigiliile de la contoarele de gaz, iar apoi peste câteva zile, vin și înregistrează ca abatere. Ei vin și sub pretextul că este o încălcare la contorul de gaz, îl demontează, îl împachetează într-o pungă și îl sigilează cu un sigiliu numerotat, iau contorul de gaz, deschid punga, fac ce vor și îl sigilează înapoi cu același număr de sigiliu. Și toate sunt efectuate pentru a percepe amenzi și a face bani din aceasta. De asemenea, la demontarea contoarelor de gaz, personalul de deservirea gazelor nu informează consumatorul cu privire la dreptul de a fi examinat contorul de gaz” ca fiind falsă, care lezează reputația comercială a SRL „Gagauz-Gaz”. S-a obligat pârâtul Ivan Terzi să dezmintă afirmațiile „Personalul de deservirea gazelor nu funcționează corect, ei intră în curți și în gospodăriile fără proprietar și scot sigiliile de la contoarele de gaz, iar apoi peste câteva zile, vin și înregistrează ca abatere. Ei vin și sub pretextul că este o încălcare la contorul de gaz, îl demontează, îl împachetează într-o pungă și îl sigilează cu un sigiliu numerotat, iau contorul de gaz, deschid punga, fac ce vor și îl sigilează înapoi cu același număr de sigiliu. Și toate sunt efectuate pentru a percepe amenzi și a face bani din aceasta. De asemenea, la demontarea contoarelor de gaz, personalul de deservirea gazelor nu informează consumatorul cu privire la dreptul de a fi examinat contorul de gaz” fiind falsă, care lezează reputația comercială a SRL „Gagauz-Gaz”, în emisiunea companiei publice de televiziune și radio GRT Găgăuzia este obligată să acorde termen la emisiunea „Gagauzia gun gundan”, pentru dezmințirea informației. S-a încasat de la Ivan Terzi în beneficiul SRL „Gagauz-Gaz”, suma de 10 000,00 de lei, cu titlu de 1 prejudiciul moral și 300,00 de lei cu titlu de cheltuieli pentru achitarea taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată (f.d. 151/152, 164/174, vol. I).

La 08 septembrie 2022, prin intermediul poștei electronice și prin intermediul oficiului poștal, Ivan Terzi a declarat apel împotriva hotărârii din 09 august 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe ca neîntemeiată (f. d. 159-163, vol. I).

Potrivit fișei de repartizare a dosarului, la 18 aprilie 2023, cauza a fost repartizată în mod automat-aleatoriu spre examinare judecătorului-raportor Grigori Colev, care face parte din completul de judecători în următoarea componență: Grigori Colev (președintele completului), Ștefan Starciuc, Dmitrii Fujenco, (judecători), (f. d. 186, vol. I).

La 14 noiembrie 2024, Ivan Terzi în cadrul ședinței de judecată a înaintat cerere de recuzare completului de judecată, în temeiul art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, indicând că judecătorii Curții de Apel Comrat, Grigori Colev, Ștefan Starciuc și Dmitrii Fujenco, au interes direct sau indirect la soluționarea litigiului în defavoarea sa.

Art. 52 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: (1) dacă există temeiurile specificate la art.50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sînt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către instanță. (2) Propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată pînă la începerea dezbaterii cauzei în fond. Cererea de recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate mai tîrziu doar dacă autorul lor a aflat de existența temeiului recuzării sau abținerii după ce a început judecarea cauzei în fond.

Art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă: (1) Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă: e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

Ab initio, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a remarca faptul că, potrivit informației privind judecătorii în funcție din cadrul sistemului judiciar al Republici Moldova, publicată pe portalul oficial al Curții de Apel Sud, sediul secundar Comrat (https://cacc.instante.justice.md), actualizată la 15 ianuarie 2025, în cadrul Curții de Apel Sud, sediul secundar Comrat activează 3 judecători: Dmitrii Fujenco, Grigori Colev, Andrei Mironov (președinte interimar).

Prin urmare, faptul că, în prezent, la Curtea de Apel Sud, sediul secundar Comrat activează doar 3 judecători, constituie un impediment pentru formarea unui complet de judecată în vederea examinării cererii de recuzare depusă de Ivan Terzi judecătorilor Curții de Apel Sud, sediul secundar Comrat, Ștefan Starciuc Grigori, Colev și Dmitrii Fujenco.

Corespunzător prezenta cerere de recuzare urmează a fi examinată de Curtea Supremă de Justiție, în conformitate cu art.53 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Din analiza împrejurărilor invocate de Ivan Terzi în cererea de recuzare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate încadra cele expuse în temeiul de recuzare a judecătorului prevăzut de art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă. Or, cererea de recuzare nu conține circumstanțele de fapt care să confirme temeinicia acesteia.

Argumentul indicat în cererea de recuzare precum că completul de judecată al instanței de apel constituit de judecătorii Ștefan Starciuc Grigori, Colev și Dmitrii Fujenco au respins demersul apelantului Ivan Terzi, privind recuzarea interpretului și au dorit în continuare ca acesta să traducă în mod necalitativ din limba găgăuză, ceea ce contravine cerințelor Constituției RM, și Codului de procedură civilă al RM, nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că ține de competența completului de judecată învestit cu examinarea cauzei în ordine de apel, căruia i-a fost repartizată cererea de apel și care soluționează cauza în fond, de a se expune asupra temeiniciei demersurilor și cererilor înaintate de părți, la caz, asupra demersului de amânare a ședinței de judecată și judecării cauzei în ordine de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, alegațiile invocate de către Ivan Terzi la 14 noiembrie 2024, în cadrul ședinței de judecată întru argumentarea cererii de recuzare a completului de judecată, nu sunt justificate și comportă un conținut declarativ, or, acestea nu se referă la circumstanțe care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor respectivi la judecarea cauzei, după cum reglementează dispozițiile art. 50 din Codul de procedură civilă. 3

Mai mult ca atât, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în conformitate cu art. 15 alin. (1) lit. a) și b) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii sunt obligați să fie imparțiali și să asigure apărarea drepturilor și libertăților persoanelor, onoarei și demnității acestora.

În context, Curtea Europeană a Drepturile Omului, în jurisprudența sa constantă, a relevat că în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de natură de a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea acestuia (cauza Wettstein v. Elveția, 21 decembrie 2000).

Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că schimbarea la nesfârșit a completului de judecători ar fi de natură să încetinească înfăptuirea actului de justiție, obligând un număr mai mare de judecători să studieze același dosar, ceea ce ar fi de natură să influențeze și asupra principiului respectării „termenului rezonabil” în care trebuie judecată o cauză (cauza Thomann v. Elveția, 02 martie 1995).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a învedera că, conform art. III alin.(1) – (2), pct.1) din Legea Nr. 135 din 13 iunie 2024 pentru modificarea unor acte normative (revizuirea hărții judiciare), publicată 27 iunie 2024 în Monitorul Oficial Nr. 271-274: (1) legea nominalizată a intra în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția prevederilor art. I care vizează anexa nr. 3 în partea ce se referă la arondarea judecătoriilor Ungheni și Orhei la circumscripția Curții de Apel Nord, care intră in vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova; (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi: 3) Curtea de Apel Comrat se fuzionează cu Curtea de Apel Cahul, formând Curtea de Apel Sud.

În atare circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de Ivan Terzi cu privire la recuzarea judecătorilor Dmitrii Fujenco, Grigori Colev și Ștefan Straciuc de la judecarea cauzei în ordine de apel.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul articolelor 50, 53, 269- 270 din Codul de procedură civilă,