2ra-275/24 — Constatarea faptului cu valoare juridică

La 21 septembrie 2022, Denis Izmailov, reprezentat de avocatul Angela Colțov, a depus cerere cu privire la constatarea faptului nașterii cetățeanului Denis Iurii Stepanov (Izmailov), la xxxxx, IDNP xxxxx, cetățean al Republicii Moldova, născut în or. Grigoriopol, mama Galina Stepanov, iar tatăl - Iurii Stepanov.

În motivarea cererii, petiționarul a invocat că adresarea în instanța de judecată este unica soluție care îl poate ajuta să-și continue viața și activitatea în condiții normale în statul în care s-a născut și își duce traiul, în vederea constatării identității sale și constatării faptului nașterii. Din informația pe care o cunoaște, a indicat că s-a născut la xxxxx în Republica Moldova, în regiunea orașului Grigoriopol, mama Galina Stepanov, iar tatăl Iurii Stepanov. În ce circumstanțe au decedat părinții nu ține minte și nu cunoaște, dar în anii 1974-1980 a fost dus de către mama sau bunica în Federația Rusă unde în continuare a fost educat de bunica. În perioada în care se afla în Federația Rusă, în locuință s-a produs un incendiu, în rezultatul căruia au ars toate actele ce se păstrau în casă, rămânând doar pașaportul sovietic pe care îl purta cu sine.

La începutul anilor 90, a revenit în Moldova unde s-a stabilit cu traiul și și-a găsit un loc de muncă. Având necesitatea de a perfecta buletinul/ pașaportul de tip nou, s-a adresat la secția de pașapoarte, unde a primit lista actelor necesare pentru a perfecta buletinul de tip nou.

Petiționarul a precizat că nu avea certificat de naștere și din motiv că nu dispunea de timp, dar și nici nu avea cunoștințe cum să-l obțină, s-a adresat la o persoană terță, care contra plată, în baza unei procuri eliberate cu împuterniciri speciale, a obținut de la Oficiul Stare Civilă un duplicat al certificatului de naștere. În baza acestuia, a obținut buletinul și pașaportul 1 străin. Toată perioada de timp, începând cu anul 1990 a continuat să locuiască în municipiul Chișinău.

În anul 2003, având numele Denis Stepanov, a absolvit școala auto unde i-a fost eliberat certificatul 02 AC nr. xxxxx.

Petiționarul la 23 ianuarie 2006 a înregistrat căsătoria cu Valentina Izmailova, din motive pe care le-a considerat obiective (a făcut mai multe încercări de a lucra peste hotare), schimbându-și numele în Izmailov. Oficiul Stare Civilă în constatarea acestui eveniment a eliberat certificatul de căsătorie CSV 0610904. La xxxxx, s-a născut fiica xxxxx, fiind eliberat certificatul de naștere NA-VI xxxxx, iar la rubrica tatăl copilului a fost înscris Denis Izmailov, moldovean, IDNP xxxxx.

Din 19 iulie 2021, deține codul personal al asigurării sociale CPAS xxxxx, iar din 06 august 2012 activează în cadrul I.S. Institutul de Tehnică Agricolă „Mecagro”.

Petiționarul a afirmat că în perioada 10 iulie 1998 – 4 februarie 2020 a perfectat și a primit un șir de acte de identitate de la ASP Chișinău, ultimele fiind buletinul de identitate xxxxx cu fișa de însoțire RABB xxxxx, eliberate de SEAI Ciocana mun. Chișinău și pașaportul cetățeanului Republicii Moldova xxxxx eliberat la 05 februarie 2020 de către SEAI Ciocana mun. Chișinău.

La 08 iulie 2020, Agenția Servicii Publice a emis ordinul nr.311, prin care a recunoscut nulitatea actelor de identitate, eliberate pe numele Izmailov (Stepanov de la naștere) Denis, anul nașterii xxxxx IDNP 09980907426270 și anume: buletinul de identitate A xxxx cu fișa de însoțire RAAA xxxxx, eliberate la 10 iulie 1998 de SEAI Botanica mun. Chișinău; pașaportul cetățeanului Republicii Moldova A xxxx eliberat la 27 iulie 1998 de către SEAI Botanica mun. Chișinău; pașaportul cetățeanului Republicii Moldova A xxxxx eliberat la 28 august 2001 de către SEAI Botanica mun. Chișinău; buletinul de identitate A xxxxx cu fișa de însoțire RAAF xxxxx, eliberate la 03 octombrie 2006 de SEAI Botanica mun. Chișinău; pașaportul cetățeanului Republicii Moldova AA xxxxx eliberat la 09 decembrie 2016 de către SEAI Botanica mun. Chișinău; buletinul de identitate B xxxxx cu fișa de însoțire RAAB xxxxx, eliberate la 31 mai 2018 de SEAI Botanica mun. Chișinău; buletinul de identitate B xxxxx cu fișa de însoțire RABB xxxxx, eliberate de SEAI Ciocana mun. Chișinău; pașaportul cetățeanului Republicii Moldova AB xxxxx eliberat la 05 februarie 2020 de către SEAI Ciocana mun. Chișinău. Motiv a servit rezultatul unui control efectuat de către ASP Chișinău în urma căruia a fost depistat că certificatul de naștere AM xxxxx eliberat la 9 iunie 1993 de către Arhiva ASC pe numele Denis Stepanov, născut la xxxxx, este de proveniență necunoscută, despre ce nu a cunoscut anterior. 2

În circumstanțele descrise, s-a adresat de mai multe ori către Direcția Stare Civilă, Serviciul Stare Civilă în vederea obținerii unui certificat de naștere valabil pentru a perfecta actele. Direcția Stare Civilă și Serviciul Stare Civilă au făcut mai multe investigații (fapt care se dovedește prin cererea nr. 435/27.06.2020) prin care a fost verificată perioada de timp 1971 - 1975 toată arhiva înregistrărilor nașterii ale OSC Grigoriopol. Nicio înscriere referitor faptului nașterii lui Denis Stepanov nu a fost găsită.

La 06 noiembrie 2020 a fost recunoscut în calitate de bănuit în cauza penală nr. 2020421051 pornită la 26 august 2020 de către Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Botanica, în temeiul bănuielii de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) din Codul penal, iar la 03 februarie 2021, a fost pus sub învinuire, fiindu-i incriminată comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) din Codul penal, pentru confecționarea certificatului de naștere AM xxxxx eliberat la 9 iunie 1993 de către Arhiva ASC (actul de naștere 43).

Organul de urmărire penală la rândul său a făcut un șir de investigații în vederea depistării înscrisurilor cu data nașterii petiționarului. Prin ordonanța din 17 decembrie 2021 a Procuraturii mun. Chișinău, Oficiul Botanica, a fost scos de sub urmărire penală, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de el.

Petiționarul a declarat că în vederea obținerii informațiilor suplimentare referitor la stabilirea nașterii și locului nașterii, prin intermediul reprezentantului său, a interpelat Organele de Stare Civilă ale orașelor din Transnistria, iar prin răspunsurile primite, organele abilitate au comunicat că informația în cauză nu poate fi eliberată, din motivul necesității prezentării unei procuri cu împuterniciri sau prezența personală a persoanei. Astfel se află în situația în care mandatul avocatului din Republica Moldova nu este recunoscut pe malul stâng al Nistrului, iar o procură nu poate fi perfectată, deoarece nu deține nici un act de identitate valabil și nu se poate deplasa în regiunea Transnistria pentru a căuta probe suplimentare pentru recunoașterea identității.

În circumstanțele descrise a devenit o persoană fără acte de identitate și unica posibilitate de a fi restabilit ca persoană identificată este soluționarea cazului pe cale judiciară. În calitate de persoană fără acte de identitate, este mereu discriminat și supusă pericolului. De asemenea, este în imposibilitate de a se folosi în deplină măsură de asistența medicală, nu a efectuat vaccinurile corespunzătoare în perioada de pandemie, nu poate beneficia de polița de asigurare, deși activează oficial în câmpul muncii; nu poate conduce automobilul pe care îl deține, care, la fel, nu poate fi nici înstrăinat și nici achitate plățile necesare obligatorii pentru controlul tehnic și primele de asigurare; nu poate administra conturile sale bancare și în curând îi expiră cardul bancar salarial, pe care nu l va putea prelungi, astfel fiind imposibilă achitarea și primirea salariului; nu se poate deplasa în afara țării; nu poate 3 perfecta niciun act notarial, procură și nu poate înstrăina bunuri supuse înregistrării; nu se poate folosi și de alte drepturi constituționale ale cetățeanului Republicii Moldova.

Pentru a decide astfel, instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia hotărârii instanței ierarhic inferioare în raport cu criticele formulate în cererea de apel și materialul probator, a conchis că soluția instanței de fond privind respingerea acțiunii este una corectă, rezultată din aprecierea corectă a materialului probator și interpretarea justă a normelor de drept material.

Raportând prevederile art. 5 alin. (1), art. 9 alin. (1) și (2), art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă, art. 12 alin. (1), art. 7 alin. (1), art. 20 alin. (1) lit.a),b), c), art. 59 alin.(1) lit.a),b) din Legea privind actele de stare civilă nr. 100 din 26 aprilie 2001 la caz, instanța de apel a constatat că instanța de fond just a dispus respingerea cererii, reținând că materialul probator anexat la dosar nu confirmă faptul înregistrării nașterii petiționarului la organul de stare civilă, or, la materialele cauzei nu a fost anexat cel puțin certificatul de naștere numărul și seria AM xxxxx eliberat la 9 iunie 1993 de către Arhiva ASC (actul de naștere nr. 43).

Potrivit ordinului nr. 311 eliberat la 08 iulie 2020 de Agenția Servicii Publice cu privire la anularea actelor de identitate eliberate pe numele lui Denis Izmailov și ordonanța din 17 decembrie 2021, emisă de Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Botanica, cu privire la scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului Izmailov Denis Iurii, se reține faptul că certificatul de naștere numărul și seria AM xxxxx eliberat la 09 iunie 1993 de către Arhiva ASC (actul de naștere nr. 43) pe numele Stepanov Denis, născut la xxxxx, este de proveniență necunoscută și autoritățile competente ale Republicii Moldova nu au eliberat astfel de act. 4

La fel, dispunând respingerea cererii petiționarului, instanța de fond just a reținut că potrivit ordinului nr. 311 eliberat la 08 iulie 2020 de către Agenția Servicii Publice, în procesul de examinare a cazului s-a stabilit că două persoane diferite (Izmailov Denis, născut la data de xxxxx, IDNP xxxxx și Cebotari Vasile, născut la data de xxxxx, IDNP xxxxx) au obținut acte de identitate în temeiul certificatului de naștere cu aceeași serie și număr AM xxxxx.

Prin comunicarea Direcției generale stare civilă (02-1/2-1329 din 24 februarie 2020) s-a confirmat înregistrarea actului de naștere nr. 16 la 11 martie 1994 de către Primăria Bubuieci, mun. Chișinău, pe numele Cebotari Vasile și eliberarea certificatului de naștere primar AM xxxxx, iar actul de naștere pe numele Stepanov Denis, născut la xxxxx în orașul Grigoriopol, nu a fost identificat (f.d.13-16).

Din aceste considerente, instanța de fond just a apreciat ca fiind neîntemeiată cererea petiționarului Denis Izmailov referitor la constatarea faptului nașterii cetățeanului Stepanov /Izmailov/ Denis Iurii, or, potrivit materialului probator, se constată incertitudinea certificatului de naștere numărul și seria AM xxxxx eliberat la 09 iunie 1993 de către Arhiva ASC (actul de naștere nr. 43).

La fel, în corespundere cu ordinul nr. 311 din 08 iulie 2020, eliberat de către Agenția Servicii Publice, în baza certificatului de naștere numărul și seria AM xxxxx eliberat la 09 iunie 1993, a obținut acte de identitate și o altă persoană.

În aceeași ordine de idei, instanța de fond just a apreciat ca fiind suspicioase relatările petiționarului precum că s-a adresat la o persoană terță, care contra plată, în baza unei procuri eliberate cu împuterniciri speciale s-a oferit și a obținut de la Oficiul Stare Civilă un duplicat al certificatului de naștere, nefiind prezentate probe în acest sens.

La fel, în baza certificatului de naștere menționat, petiționarul a obținut buletinul de identitate și pașaportul străin.

Respectiv, instanța de fond just a accentuat faptul că petiționarul și reprezentantul său nu au prezentat în ședința de judecată procura eliberată cu împuternicirile speciale eliberată unei persoane neidentificate și nu a prezentat certificatul de naștere în baza căruia petiționarul și-a perfectat buletinul de naștere, iar ulterior fiind perfectate toate actele enumerate în ordinul nr. 311 din 8 iulie 2020 al Agenției Servicii Publice.

Instanța de apel a punctat că la caz nu poate fi constatat faptul nașterii petiționarului, or, nu au fost prezentate dovezi concludente că acest fapt a avut loc.

La 01 martie 2024, Denis Izmailov a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 01 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând declararea recursului admisibil, casarea deciziei instanței de apel, emiterea unei noi decizii de admitere integrală a cererii înaintate.

În susținerea recursului s-a invocat că este eronată concluzia instanțelor inferioare despre lipsa de probe privind nașterea sa. Concluziile sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei. Au fost efectuate toate investigațiile posibile de către organele de drept, cât și de către el și reprezentantul acestuia în vederea găsirii unor acte și constatări pentru probarea cererii.

Cu trimitere la prevederile art. 20 alin. (1), (2) din Legea privind actele de stare civilă mr. 100 din. 26 aprilie 2001, a indicat că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel, nu a motivat explicit concluziile sale. La baza deciziei a stat doar un singur motiv, lipsa actului de naștere din arhivă. Instanța a omis să examineze cererea sub incidența prevederilor legii care urma să fie aplicată și anume art. 281 alin. (2) lit. c), art. 282 și art. 283 din Cod de procedură civilă. Instanța de apel nu a dat o apreciere corectă circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei, făcând referire la faptul că la materialele cauzei nu a fost anexat cel puțin certificatul de naștere numărul și seria AM 093761 eliberat la 09 iunie 1993 de către Arhiva ASC (actul de naștere nr. 43).

Acest act nici nu putea fi anexat, din motiv că, de fapt, nici nu-1 deține. În ordinul Agenției Servicii Publice nr. 311 din 08 iulie 2020, ordonanța din 17 decembrie 2021, emisă de Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Botanica cu privire la scoaterea de sub urmărire penală se reține faptul că certificatul de naștere numărul și seria AM xxxxx eliberat la 09 iunie 1993 de către Arhiva ASC (actul de naștere nr. 43) pe numele Stepanov Denis, născut la xxxxx, este de proveniență necunoscută și autoritățile competente ale Republicii Moldova nu au eliberat astfel de act, precum și că două persoane diferite au obținut acte de identitate în temeiul certificatului de naștere cu aceeași serie și număr. Anume aceste circumstanțe, în lipsa altei căi legale de a obține un certificat care atestă nașterea persoanei, a determinat adresarea în instanța de judecată. De altfel, neavând un act de identitate, nu poate perfecta o procură și nici nu se poate deplasa în Transnistria, iar mandatul avocatului din RM nu este recunoscut pe malul stâng al Nistrului, pentru a căuta probe suplimentare pentru ai fi recunoscută identitatea.

Referitor la argumentul instanțelor ierarhic inferioare precum că nici personal și nici prin intermediul reprezentantului, nu a prezentat în ședința de judecată procura eliberată cu împuternicirile speciale unei persoane neidentificate și nu a prezentat certificatul de naștere în baza căruia și-a perfectat buletinul de identitate și ulterior fiind perfectate toate actele enumerate în ordinul nr. 311 din 08 iulie 2020 al Agenției Servicii Publice, recurentul a menționat că din momentul eliberării procurii menționate sau 6 scurs mai mult de 30 de ani fapt care demonstrează imposibilitatea prezentării acesteia. Nu putea prevedea circumstanțele descrise supra și nici nu putea intui că certificatul de naștere se va dovedi a fi fals. La fel, nu i se poate imputa că nu a păstrat 30 de ani procura expirată care, de fapt, a fost utilizată pentru scopul scontat.

Petiționarul a epuizat toate căile legale posibile pentru a-și identifica nașterea. Fără certificatul de naștere, nu poate perfecta nici un act de identitate și respectiv nu poate beneficia de toate drepturile și garanțiile acordate cetățeanului RM, deși activează în câmpul muncii. Chiar și taxa de stat necesara pentru exercitarea căii de atac, nu a achita-o personal. La fel, nu deține cetățenia altor state, nu are niciun act de identitate precum nici nu- 1 poate perfecta, din motivul lipsei certificatului de naștere.

La 12 iunie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat persoanei interesate copiile recursului declarat și a încheierii de numire spre examinare a admisibilității acestuia, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele dosarului (f.d.131-132).

Persoana interesată nu a făcut uz de dreptul procedural și nu a depus referință la cererea de recurs.

Recursul declarat de Denis Izmailov va fi examinat prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie 2023

Art. 434 din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.” 7

Art. 440 din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Art. 433 din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1).”

Art. 432 din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de la 01 septembrie 2023).

Din analiza recursului declarat de Denis Izmailov nu se identifică expres niciun temei de drept prevăzut de art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în redacția în vigoare din 01 septembrie 2023, însă și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel, deoarece nu s-ar fi expus asupra tuturor argumentelor și că nu ar fi aplicat prevederile incidente speței, 8 făcând referire în solicitările recursului la prevederile art. 432 alin.(2) lit.a),b) din Codul de procedură civilă, aplicabile recursurilor declarate până la 01 septembrie 2023 (f.d.117).

Argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii contestate, or, motivele invocate în cererea de recurs sunt similare celor invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea repetată a situației, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

În contextul prevederilor art. 432 alin.(2) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs verifică în cazul invocării în recurs a temeiurile menționate la art. 432 alin.(1) lit.d)–f) din Codul de procedură civilă, dacă acestea au fost invocate și în apel sau dacă pretinsa încălcare a avut loc în instanța de apel, nefiind stabilite la caz anumite încălcări ce ar fi fost comise de instanța de apel.

La acest aspect, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p. 38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de Denis Izmailov nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare prin prisma art. 433 alin. (1) lit. a), urmează a fi considerat inadmisibil. 9

Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul depus de Denis Izmailov împotriva deciziei din 01 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Ion Malanciuc 10