3ra-81/24 — contestarea actului administrativ

3ra-81/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

împotriva Consiliului local Oxentea, r-l Dubăsari, terț Primăria s. Oxentea și

Asociația de Economii și Împrumut „Oxentea” cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 04 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-81/24 )

NR. PIGD 2-20102496-01-3ra-22012024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.

Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel nu constituie un temei

de casare a deciziei contestate.

Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: A. Motricală,

Instanța de apel : V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc

15 ianuarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliul sătesc Oxentea, r-l

Dubăsari privind anularea deciziei nr.3/2 din 12.06.2020.

Dubăsari la data de 12.06.2020 a adoptat decizia nr.3/2 „Cu privire la

instituirea comisiei de licitație”.

art.64 din Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația

publică locală a efectuat controlul sub aspectul legal a deciziei menționate și

consideră că aceasta a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legislației în

vigoare.

notificarea nr.1304/OT4-496 din 19.06.2020, Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat a solicitat Consiliului sătesc Oxentea, r-nul Dubăsari

abrogarea deciziei menționate, ca fiind adoptată contrar legislației.

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, în termen de 30 de

zile de la data primirii notificării, autoritatea locală emitentă trebuie să

modifice sau să abroge actul contestat. În cazul în care, autoritatea locală

emitentă și-a menținut poziția sau nu a reexaminat actul contestat, Oficiul

teritorial al Cancelariei de Stat poate sesiza instanța de contencios

administrativ în termen de 30 de zile de la data primirii notificării refuzului

de a modifica sau de a abroga actul contestat sau în cazul tăcerii autorității

locale emitente în termen de 60 de zile de la data notificării cererii de

modificare sau de abrogare a actului în cauză.

aprobarea Regulamentului privind licitațiile cu strigare și cu reducere, „În

cazurile de expunere la vânzare a bunurilor proprietate a unităților

administrativ-teritoriale supuse privatizării, autoritatea administrației

publice locale, prin decizie, instituie Comisia de licitație din reprezentanți ai

consiliului și primăriei unității administrativ-teritoriale, precum și ai

subdiviziunilor abilitate ale acestora, reprezentanți ai consiliului

1

raional/municipal, specialiști în domeniul privatizării din cadrul aparatului

președintelui raionului, ai Serviciului Fiscal de Stat, iar pe teritoriul UTA

Găgăuzia - din reprezentanți ai organului abilitat de Comitetul Executiv. În

cazurile de expunere la licitație a bunurilor de importanță deosebită pentru

unitatea administrativ-teritorială, pot fi antrenați, cu vot consultativ,

reprezentanți ai Ministerului Administrației Publice Locale, subdiviziunilor

competente a Agenției Servicii Publice, precum și experți independenți”.

instituirea comisiei de licitație” prin care se decide crearea comisiei de lucru

privind darea în locațiune, contravine prevederilor legale și nu întrunește

cadrul legal sus-menționat.

Central, au fost atrași în proces terții Primăria s. Oxentea, r-l Dubăsari și

Asociația de Economii și Împrumut „Oxentea” (f.d.65 verso).

cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat împotriva Consiliului local Oxentea, r-l Dubăsari, terț

Primăria s. Oxentea și Asociația de Economii și Împrumut „Oxentea” cu

privire la anularea deciziei nr.3/2 din 12.06.2020 a fost respinsă ca

neîntemeiată.

intermediul poștei terestre, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat,

a declarat apel nemotivat, iar la 04 iulie 2022, apel motivat împotriva

hotărârii din 18 mai 2022 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, solicitând

casarea hotărârii, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea acțiunii,

invocând argumentele menționate întru susținerea acțiunii.

casată integral hotărârea din 18 mai 2022 a Judecătoriei Criuleni, sediul

Central, emisă în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de

către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului

local Oxentea, r-l. Dubăsari, terți Primăria s. Oxentea, r-l. Dubăsari și

Asociația de Economii și Împrumut ,,Oxentea” privind anularea actului

administrativ individual defavorabil și s-a emis o decizie nouă cu privire la

declararea acțiunii depuse de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat împotriva Consiliului local Oxentea, r. Dubăsari, terț Primăria s.

Oxentea, r. Dubăsari și Asociația de Economii și Împrumut ,,Oxentea”,

privind anularea actului administrativ individual defavorabil, ca

inadmisibilă.

nu a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei și anume n-a stabilit existența unui act administrativ

defavorabil prin emiterea de către Consiliul local Oxentea, r-nul Dubăsari a

deciziei nr.3/2 din 12.06.2020, cu privire la instituirea comisiei de licitație,

care reprezintă operațiune administrativă.

2

art. art. 3, art. 5, art. 6, art. 10 alin. (1), art. 11 alin. (1), art. 15, art. 17, art.

39 alin. (2), art. 189 alin. (1) și (2), art. 194 alin.(1), art. 207 alin. (1), alin.

(2) lit. e) și alin. (3), art. 219 din Codul administrativ și reieșind din

circumstanțele cauzei, completul specializat atestă că, în cazul dat instanța

de fond neîntemeiat a examinat legalitatea acțiunilor Consiliul local Oxentea,

r-l Dubăsari, cu privire la anularea deciziei nr.3/2 din 12.06.2020 prin care a

decis crearea comisiei de lucru privind darea în locațiune a 30 m3 din spațiile

primăriei cu următorii membrii: Rusu Valeriu – primar, Socolovschi Cristina

– secretar, Portărescu Rodica – contabil-șef, Rusu Pavel – consilier local,

Burghila Galina – consilier local, apreciind-o ca activitate administrativă, ce

urmează a fi verificată de către instanța de contencios administrativ.

Devreme ce, decizia nr.3/2 din 12.06.2020, prin care s-a decis crearea

comisiei de lucru privind darea în locațiune a 30 m3 din spațiile primăriei,

constituie o operațiune administrativă și nu constituie act administrativ,

nefiind o manifestare juridică unilaterală de voință cu caracter normativ sau

individual, din partea unei autorități publice în vederea organizării executării

sau executării în concret a legii, deoarece prin actul respectiv nu s-au aplicat

careva sancțiuni. Or, decizia contestată reprezintă operațiune administrativă,

ce poate fi contestate doar concomitent cu actul administrativ care va fi emis

la finalizarea procedurii administrative. Întrucât, acest act nu produc efecte

juridice de sine stătător și nu pot fi contestat cu acțiune în contencios

administrativ separate. Or, actele pregătitoare sau operațiunile administrative

și tehnico-materiale (care au stat la baza emiterii actului administrativ), nu

pot constitui de sine stătător obiect al contenciosului administrativ, deoarece

nu produc efecte juridice prin ele însele.

neîntemeiat a purces la examinarea și soluționarea acțiunii, din motiv că,

decizia Consiliul local Oxentea r-nul Dubăsari nr.3/2 din 12.06.2020 „Cu

privire la instituirea comisiei de licitație”, nu dispune dispoziții, decizii sau

sancțiuni, iar astfel, acesta nu poate fi calificat și ridicat la rang de act

administrativ, deoarece reprezintă o operațiune administrativă.

nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în

sensul art. 17 din Codul administrativ, devreme ce actele contestate

constituie o operațiune administrativă și nu constituie act administrativ. Or,

actul contestat la caz reprezintă o operațiune administrativă și aceasta poate

fi contestată în instanța de contencios administrativ, însă, concomitent cu

decizia autorității publice, și nu inițial emiterii deciziei.

unei analize minuțioase și nu a verificat circumstanțele menționate, care,

însă, necesitau a fi examinate, prin prisma cadrului legal aplicabil la caz,

întru clarificarea tuturor aspectelor importante pentru soluționarea cazului

dat. Iar argumentele reclamantului, Oficiului Teritorial Chișinău al

3

Cancelariei de Stat, nu pot fi reținute la caz deoarece interpretează eronat

normele de drept și situația de fapt.

Chișinău al Cancelariei de Stat, a depus recurs împotriva deciziei din 04

octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei

decizii noi de admitere integrală a acțiunii.

decizia instanței de apel sunt arbitrare și se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor invocate pe parcursul examinării

cauzei și interpretarea eronată a legii.

neîntemeiată, în situația în care ultima a interpretat și aplicat în mod eronat

legea.

Consiliul local Oxentea r-nul Dubăsari nr.3/2 din 12.06.2020 „Cu privire la

instituirea comisiei de licitație”, nu poate fi calificată și ridicată la rang de

act administrativ, nu pot fi reținute la caz deoarece reprezintă interpretarea

eronată a normelor legale.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

4

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.

(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil

în special când recursul este vădit neîntemeiat.

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a

fost notificată recurentului, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat,

la data de 14 ianuarie 2024, prin intermediul poștei electronice, fapt ce se

confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f.d. 190-191).

recursul motivat la 30 ianuarie 2024. Astfel, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție, consideră că recursul este depus cu respectarea

prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile

Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate

veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne

devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă

5

la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel

Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, conține

obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în

judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind

apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei

încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu

privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat

de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

6

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

7