3ra-1192/23 — Anularea actului administrativ individual defavorabil

3ra-1192/23 — Anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Oficiul

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare

în judecată depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat împotriva Consiliului s. Costești, r. Ialoveni, terț Consiliul r.

Ialoveni, cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil,

împotriva deciziei din 21 iunie 2023 a Curții de Apel

Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-1192/23

NR. PIGD 2-22092260-01-3ra-30112023)

Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.246 (în

vigoare până la 1 septembrie 2023) Cod administrativ. Dezacordul

recurentei cu aprecierea de drept a instanței de apel nu constituie un

temei de casare a deciziei contestate.

Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni (jud. D. Corlăteanu)

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc

02 octombrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

a adresat în instanța de judecată cu cererea de chemare în judecată împotriva

Consiliului s. Costești, r. Ialoveni, terț Consiliul r. Ialoveni, privind anularea

deciziei nr. 2/10 din 12 aprilie 2022 ,,Cu privire la consultarea cetățenilor

privind transferarea localității Costești în componența municipiului

Chișinău”.

privind administrația publică locală, a efectuat controlul asupra deciziei nr.

2/10 din 12 aprilie 2022 ,,Cu privire la consultarea cetățenilor privind

transferarea localității Costești în componența municipiului Chișinău”, și

consideră că, aceasta a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legislației.

Motiv din care, prin notificarea nr. 1304/OT4-539 din 28 aprilie 2022, a

solicitat Consiliului s. Costești abrogarea deciziei contestate, pe motiv că a

fost emisă contrar legii, și anume art. 4 alin. (2), art. 21, 22 ale Legii nr. 212

din 24.06.2004, art. 2 din Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24.02.2022

privind declararea stării de urgență, ulterior prelungită prin Hotărârea

Parlamentului nr. 105 din 21 aprilie 2022 privind prelungirea stării de

urgență, care prevede că, în perioada stării de urgență, de asediu sau de

război, instituite pe întreg teritoriul țării, nu se admite modificarea

Constituției, precum și desfășurarea alegerilor autorităților publice centrale

și locale și a referendumurilor republicane și locale.

februarie 2022 privind declararea stării de urgență, dispozițiile Comisiei

Situații Excepționale sunt obligatorii și executorii pentru conducătorii

autorităților administrației publice centrale și locale, or, nerespectarea

prevederilor stabilite de Comisia Situații Excepționale va servi temei de

tragere la răspundere contravențională și/sau penală a persoanelor vinovate.

1

subordonării administrative a unei localități trebuie luată de Parlament, fapt

confirmat prin dispozițiile art. 17 al Legii nr. 764-XV din 27 decembrie 2001

privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, care

indică că formarea, desființarea și schimbarea statutului unității

administrativ – teritoriale se efectuează de Parlament după consultarea

cetățenilor.

de soluționare a chestiunilor organizării administrativ-teritoriale a Republicii

Moldova aprobat prin Legea nr. 741-XIII din 20 februarie 1996, transferarea

comunelor și satelor dintr-un raion sau municipiu în alt raion sau municipiu

se hotărăsc de Parlament la propunerea consiliilor comunale și sătești și ale

consiliilor raionale și municipale respective după consultarea cetățenilor. Or,

până la expirarea termenului prevăzut de lege, Consiliul s. Costești, nu a

examinat notificarea înaintată de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat.

de Stat a solicitat anularea deciziei Consiliului s. Costești, r-nul Ialoveni nr.

2/10 din 12 aprilie 2022 ,,Cu privire la consultarea cetățenilor privind

transferarea localității Costești în componența municipiului Chișinău”.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Ialoveni, acțiunea înaintată de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat împotriva Consiliului s. Costești, r. Ialoveni, terț Consiliul r. Ialoveni,

cu privire la anularea deciziei nr. 2/10 din 12 aprilie 2022 ,,Cu privire la

consultarea cetățenilor privind transferarea localității Costești în componența

municipiului Chișinău”, a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d.100, 107-117).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a declarat apel nemotivat, iar la 30

ianuarie 2023, la fel prin intermediul poștei terestre, a depus apel motivat

împotriva hotărârii din 06 decembrie 2022 a Judecătoriei Hâncești, sediul

Ialoveni, solicitând casarea hotărârii contestate și emiterea unei decizii noi

privind admiterea acțiunii.

2

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

întemeiat a stabilit că, nu pot fi reținute prevederile invocate de către

reclamant, în susținerea poziției sale, și anume, prevederile art. 4 alin. (2),

art. 21, 22 ale Legii nr. 212, art. 2 din Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24

februarie 2022 privind declararea stării de urgență, ulterior prelungită prin

Hotărârea Parlamentului nr. 105 din 21 aprilie 2022 privind prelungirea stării

de urgență, pct. 3 din Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 41 din

24 februarie 2022 privind declararea stării de urgență, întrucât, în speță, prin

decizia adoptată nu s-a decis modificarea Constituției, precum și

desfășurarea alegerilor autorităților publice centrale și locale și a

referendumurilor republicane și locale. Or, art. 188 lit. i) Cod electoral,

indică că, modificarea subordonării administrativ-teritoriale a localităților nu

poate fi supusă referendumului local, respectiv consultarea cetățenilor pe

subiectul transferului localității poate avea loc doar în cadrul adunării

generale a satului, dar nu prin referendum local, după cum susține Oficiul

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

apelantului, Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, deoarece

acesta interpretează eronat normele de drept și situația de fapt, iar prin

urmare soluția primei instanțe este una justă, cu aprecierea corectă a

normelor de drept material cu aprecierea juridică cuvenită a probelor.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

a depus recurs împotriva deciziei din 21 iunie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, iar la 07 decembrie 2023 a depus motivarea, solicitând casarea

deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii privind admiterea

acțiunii.

SOLICITAREA RECURENTULUI

motivare propriu zisă, fiind citate normele legale și fără a fi indicată

incidența acestor norme. În acest sens, decizia instanței de apel nu

3

corespunde normelor de drept, nu este clară și nu răspunde la obiecțiile

formulate.

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele cauzei.

TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI

2023) relevă că:

„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.”

2023 și la 27 iunie 2023, Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat,

a depus recursul nemotivat. Decizia motivată a fost notificată părților la 26

noiembrie 2023, iar motivarea recursului a fost depusă la 07 decembrie 2023.

În condițiile enunțate, instanța de recurs conchide că recursul a fost depus cu

respectarea termenelor prevăzuți de art. 245 din Codul administrativ.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

septembrie 2023) prevede următoarele:

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

septembrie 2023) prevede:

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special când:

a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;

b) recursul este depus în mod repetat;

c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;

d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1);

e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului

prevăzut la art. 245 alin. (2);

4

f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin.

(1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit

de Curtea Supremă de Justiție.”

2023), a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție, inclusiv Cartea a treia „Procedura contenciosului administrativ” din

Codul administrativ, în special prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse

la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi

vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de

procedură civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă,

cu excepția art. 169-171. Legea procedurală civilă care impune obligații noi

anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces,

limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi

sau suplimentare nu are putere retroactivă.

examinarea admisibilității temeiurilor recursului, va aplica prevederile

Codului administrativ în redacția în vigoare la data declarării recursului

MOTIVAREA INSTANȚEI

în vigoare la data declarării recursului), Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu

alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil

în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar

la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat

pe temeiuri concludente și serioase.

5

„în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate

și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea

cererii în completul de 5 judecători.

Justiție retine că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data

declarării recursului). În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea

cauzelor de contencios administrativ.

trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

6

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a

articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor

ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

până la 1 septembrie 2023) din Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Oficiului Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

7