3r-286/24 — Anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ și încasarea prejudiciului moral

La 07 martie 2022, Igor Spînu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Șefului ierarhic superior în Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului și a Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Botanica, prin care a solicitat anularea scrisorii de răspuns nr. S-54/2/22 din 10 februarie 2022 la nr. S-01/8/22 din 07 februarie 2022, emisă de Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sec. Botanica ca răspuns la cererea prealabilă nr. S-01/8/22 depusă în adresa Șefului ierarhic superior al Direcției Generale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului sec. Botanica cu privire la nesoluționarea sesizării nr. S-703/7/21 din 07 decembrie 2021 și emiterea actului administrativ individual de obligare la soluționarea sesizării S-703/7/21 din 07 decembrie 2021; obligarea Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului sec. Botanica de ai oferi răspuns complet la toate solicitările sale indicate în cererea prealabilă nr. S-01/8/22 și depusă în adresa Șefului ierarhic superior al Direcției Generale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului sec. Botanica, după cum urmează: soluționarea cerințelor invocate în sesizarea nr. S-703/7/21 din 07 decembrie 2021, emiterea actului administrativ individual cu privire la constatarea încălcării termenului de soluționare a sesizării nr. S-703/7/21 din 07 decembrie 2021, anularea ca ilegală, din data emiterii, în totalitate a răspunsului superficial nr. S-703/7/21 din 28 ianuarie 2022 a Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului sec. Botanica, emiterea actului administrativ individual cu privire la sancționarea (act de obligare), a șefei Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului sec. Botanica Victoria Ioniță pentru nesoluționarea sesizării nr. S- 703/7/21 din 07 decembrie 2021, emiterea actului administrativ individual cu privire la repararea prejudiciul cauzat în legătură cu tergiversarea, nesoluționarea și refuzul de a prezenta în termen răspunsurile la solicitările din sesizarea nr. S-703/7/21 din 07 decembrie 2021, achitarea în beneficiul său a sumei de 5000 de lei cu titlu de prejudiciu moral pentru refuzul de a-i oferi răspuns la sesizarea depusă și informarea sa cu prezentarea în copii autentificate a deciziilor despre soluțiile adoptate la prezenta cerere, care pot fi contestate și la cererea lui supuse analizei ulterioare de către organele competente în acest sens. 1

La 11 mai 2023, Igor Spînu a depus cerere de concretizare a cererii de chemare în judecată, în care a indicat în calitate de pârât Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului, și prin care suplimentar a solicitat obligarea pârâtei la emiterea actului administrativ privind constatarea motivului nefrecventării copilului Sofia Spînu a Grădiniței 104; efectuarea în 24 de ore, de la prezenta sesizare a evaluării inițiale a copilului Sofia Spînu, prezentarea spre cunoștință părintelui Igor Spînu, în termen de trei zile în copii autentificate a evaluărilor inițiale ale copilului Sofia Spînu la prezenta sesizare, a copiilor autentificate a proceselor-verbale a acțiunilor întreprinse la prezenta sesizare și a deciziilor adoptate în urma acțiunilor întreprinse la prezenta sesizare, ce pot ulterior fi atacate și puse spre examinare de organele competente în acest sens (f.d. 70-76).

Prin hotărârea din 27 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Igor Spînu (f.d. 121, 129-133).

La 02 ianuarie 2024 Igor Spînu a depus apel împotriva hotărârii din 27 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri privind admiterea integrală a cererii sale de chemare în judecată (f.d.125-128).

Prin încheierea din 05 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat inadmisibil apelul depus de Igor Spînu împotriva hotărârii din 27 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că motivarea apelului nu a fost depusă în termenul prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ (f.d.143-148).

La 16 noiembrie 2024, Igor Spînu a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 05 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia cu restituirea cauzei spre examinare în instanța de apel, la etapa depunerii motivării apelului (f.d.151-155).

În susținerea cererii de recurs, recurentul a susținut că la data de 11 noiembrie 2024, la adresa de email xxxxxx2016@gmail.com a recepționat copia încheierii nr. 3a-962/24 din 05 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, cu care nu este de acord, deoarece în intervalul 28 iulie 2024 - 01 august 2024 s-a aflat în localitatea rurală și nu a știut despre faptul că poștașul s-ar fi prezentat la data de 30 iulie 2024, după cum s-a indicat în copia încheierii contestate, la adresa sa de domiciliul pentru înmânarea scrisorii. Or, scrisori de sosire în lădița poștală nu a găsit, ceea ce denotă că poștașul nu a lăsat avize de sosire a scrisorii. Nici prin poșta electronică, nu i-au fost expediate acte juridice sau informații.

Subsecvent, Igor Spînu a relevat că în perioada 02 august 2024 – 17 august 2024 a fost plecat din Republica Moldova, aflându-se în Bulgaria, localitatea Plaja Șkorpilovți. A ieșit din țară la data de 02 august 2024 (la 2 miezul nopții) și a intrat la data de 17 august 2024 prin vama Albita, circumstanțe confirmate prin copia pașaportului.

De altfel, invocând dispozițiile art. 28 și 65 din Codul administrativ, recurentul a conchis că argumentele pe care le-a enunțat mai sus (lipsa sa de la adresa de domiciliu în intervalul specificat), explică deplin faptul că nu a știut despre faptul că în adresa sa de domiciliu a parvenit scrisoarea recomandată cu hotărârea integrală a instanței de fond, motiv pentru care a solicitat să fie repus în termenul de depunere a apelului motivat.

În final, analizând rigorile legii în raport cu soluția dată de instanța de apel, recurentul a opinat că aceasta este una neîntemeiată, dat fiind aplicarea incorectă a normelor de drept procedural. Or, concluziile de fapt ale instanței sunt contrare prevederilor procedurale civile, care reglementează institutul notificării justițiabilului.

Astfel, a conchis lipsa temeiurilor, care ar justifica menținerea încheierii emise de instanța de apel.

La 27 noiembrie 2024, la adresa de e-mail a Direcției municipale pentru Protecția Drepturilor Copilului și a Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Botanica a fost expediată copia recursului depus de Igor Spînu.

Până la data stabilită pentru examinarea recursului depus de Igor Spînu, intimatele nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe în care să-și expună opina asupra argumentelor invocate de recurent.

Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, stipulează următoarele: „(1) Examinînd recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: b) respinge recursul; (2) Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, enunță că: 3 „(2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărîrii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată.”

Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, statuiază că: „(1) Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. (2) Apelul se declară inadmisibil în special cînd: e) motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).”

Art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, accentuează că: „(1) Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. (2) Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.”

Art.47 alin.(1)-(3) din Codul administrative, prevede că: „(1) Acțiunile procedurale întreprinse de reprezentantul împuternicit se atribuie participantului reprezentat. În măsura în care participantul nu contrazice neîntîrziat acțiunile întreprinse de reprezentantul împuternicit, acestea se consideră ca fiind întreprinse de participant. (2) În pofida desemnării unui reprezentant împuternicit, participantul este în drept să întreprindă el însuși acțiuni procedurale. (3) Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.”

Art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, stipulează că: „ (1) Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. (2) Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.”

Art. 96 alin.(1) din Codul administrativ, prevede că: „(1) Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Art. 97 alin. (1) și (3) lit.a)-d) din Codul administrativ, stipulează că: „(1) Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. (3) Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; 4 d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.” 22. Art. 103 lit. a) și b) din Codul administrativ, reglementează că: „Dacă persoana care urmează a fi notificată nu este găsită în locuința sa, în spațiile sale de activitate sau într-o instituție comunitară în care locuiește, înscrisul poate fi notificat: a) în locuința acesteia – unui membru matur de familie, unei persoane care lucrează pentru familie sau unei persoane mature care locuiește permanent acolo; b) în spațiile de activitate ale acesteia – unei persoane angajate acolo;”

Art. 104 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, prevede că: „ (1) Dacă notificarea nu poate fi efectuată conform art.103 lit.a) sau b), înscrisul de notificat poate fi introdus într-o cutie poștală ce aparține locuinței sau spațiilor de activitate ale persoanei care urmează a fi notificată sau într-un dispozitiv asemănător pe care aceasta l-a instalat pentru recepționarea poștei și care în mod obișnuit este potrivit pentru o păstrare sigură. Persoana care efectuează notificarea menționează data notificării pe plicul înscrisului de notificat. (2) Odată cu depunerea conform alin.(1), înscrisul se consideră notificat.”

Art. 105 alin. (1) - (3) din Codul administrativ, statuiază că: „ (1) Dacă notificarea nu poate fi efectuată conform art.103 lit.c) sau art.104, înscrisul de notificat poate fi depus la oficiul poștal în a cărui circumscripție se află locul notificării. Persoana care efectuează notificarea menționează data notificării pe plicul înscrisului de notificat. (2) Despre depunere se întocmește o înștiințare scrisă, care se atașează la ușa locuinței persoanei ce urmează a fi notificată, la ușa spațiilor ei de activitate sau la ușa instituției comunitare în care locuiește. Înștiințarea trebuie să conțină data atașării, denumirea și adresa oficiului poștal la care se depune înscrisul de notificat, precum și date despre durata termenului de păstrare și începutul curgerii acestuia. (3) Înscrisul se consideră notificat odată cu atașarea înștiințării scrise.”

Art. 237 alin. (1) din Codul administrativ, prevede că: „(1) Prevederile art.65 alin.(1)–(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în termenul de prezentare a motivării apelului.”

Art.107 alin.(1) din Codul de procedură civilă, prevede că: „(1) Dacă își schimbă domiciliul sau sediul după pornirea procesului, partea sau reprezentantul ei este obligat să comunice instanței noua adresă. În lipsa unei astfel de comunicări, citația sau înștiințarea se trimite la ultima adresă cunoscută instanței și se consideră recepționată chiar dacă destinatarul nu mai locuiește sau nu își are sediul acolo.”

Pct. 2 al Anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.1457 din 30 decembrie 2016 pentru aprobarea Regulilor privind prestarea serviciilor poștale, enunță că: „În sensul prezentelor Reguli se definesc următoarele noțiuni: aviz de sosire – formular prin care destinatarul trimiterii poștale este invitat să se prezinte la oficiul poștal pentru a o ridica.” 5

Pct. 82 al Anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.1457 din 30 decembrie 2016 pentru aprobarea Regulilor privind prestarea serviciilor poștale, accentuaiază că: „ Trimiterile poștale cu mențiunea "Predarea în mînă proprie", "Citație" sau "Înștiințare" se înmînează personal destinatarului. În lipsa acestuia, în cutia poștală individuală se lasă avizul de sosire pentru primirea trimiterii în unitatea poștală.”

Pct. 88 al Anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.1457 din 30 decembrie 2016 pentru aprobarea Regulilor privind prestarea serviciilor poștale, prevede că: „După expirarea termenului de păstrare indicat la pct.101, trimiterile nereclamate de destinatar se înapoiază oficiului de depunere. Taxa pentru înapoiere se achită de către expeditor la momentul primirii trimiterii înapoiate. În cazul în care lipsește adresa expeditorului ori expeditorul refuză să primească trimiterea înapoiată sau să achite taxa de înapoiere, aceste trimiteri se predau la păstrare ca trimiteri nedistribuite.”

Pct.101 al Anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.1457 din 30 decembrie 2016 pentru aprobarea Regulilor privind prestarea serviciilor poștale, prevede că:... „Trimiterile poștale se păstrează în unitatea poștală, în așteptarea destinatarului, timp de 15 zile calendaristice pentru trimiterile poștale interne și pentru trimiterile EMS și timp de 30 de zile calendaristice pentru trimiterile poștale internaționale, din ziua următoare zilei de sosire a acestora în oficiul poștal de destinație. Scrisorile recomandate cu mențiunile "Citație" și "Înștiințare" se păstrează timp de 7 zile calendaristice. Mandatele poștale pe suport de hârtie se păstrează timp de 30 de zile, mandatele electronice urgente – timp de 60 de zile și mandatele contra ramburs – timp de 180 de zile.”

Studiind materialele dosarului, precum și argumentele recurentului invocate în cererea de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele motive.

Din materialele cauzei rezultă că, prin hotărârea din 27 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Igor Spînu (f.d. 121, 129-133).

La 02 ianuarie 2024 Igor Spînu a depus apel, contrasemnat de avocatul Iurie Mihalache împotriva hotărârii din 27 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri privind admiterea integrală a cererii sale de chemare în judecată (f.d.125-128). 6

Iar, prin încheierea din 05 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat inadmisibil apelul depus de Igor Spînu împotriva hotărârii din 27 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că motivarea apelului nu a fost depusă în termenul prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ (f.d.143-148).

Materialele cauzei atestă că pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că Igor Spînu nu a prezentat în termen motivarea apelului, conform art. 232 alin.(2) din Codul administrativ.

Reiterând dispozițiile art. 232 alin. (2), art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide reieșind din actele dosarului că la 29 iulie 2024, prima instanță a expediat, în corespundere cu dispozițiile art. 96 - 97 din Codul administrativ, prin intermediul oficiului poștal, copia hotărârii motivate din 27 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, la adresa recurentului Igor Spînu, indicată de acesta în cererea de chemare în judecată, de apel și recurs, dar și menționată în copia buletinului de identitate al acestuia, anexată la materialele dosarului, însă plicul cu copia actului judecătoresc de dispoziție, a fost restituit instanței de fond cu mențiunea „Nereclamat” (f.d.5; 14, 127, 138, 152).

În context, cu referire la dispozițiile art. 103 lit. a) și b), art. 104 alin. (1) și (2), art. 105 alin. (1) - (3) din Codul administrativ, precum și la prevederile pct.2, 82, 88 ale Anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.1457 din 30 decembrie 2016 pentru aprobarea Regulilor privind prestarea serviciilor poștale, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reieșind din actele cauzei, și anume plicul poștal însoțit de avizul recomandat, dar și informația publică plasată pe pagina web a ÎS „Poșta Moldovei”, la rubrica „Track & Trace” https://posta.md/ro/track- trace/mailing/ds8020130896as, conchide că, la caz, corespondența nr. DS8020130896AS, expediată de către Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani în adresa lui Igor Spînu constituie „trimitere nereclamată”, deoarece destinatarul lipsea, însă factorul poștal l-a informat despre posibilitatea primirii trimiterii poștale, fiind efectuată mențiunea „Clientul este informat (avizat)”.

Astfel, se atestă că factorul poștal s-a deplasat la adresa indicată în trimiterea poștală pentru înmânare, însă la momentul distribuirii Igor Spînu lipsea, fiind lăsat aviz de sosire pentru a se prezenta la oficiul poștal și a ridica trimiterea poștală, care prin prisma pct. 101 al Anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.1457 din 30 decembrie 2016 pentru aprobarea Regulilor privind prestarea serviciilor poștale, se păstrează în unitatea poștală, în așteptarea destinatarului, timp de 15 zile calendaristice, din ziua următoare zilei de sosire a acestora în oficiul poștal de destinație.

La 16 august 2024, scrisoarea adresată lui Igor Spînu a fost returnată instanței de fond cu mențiunea factorului poștal „nereclamat”. 7

Așadar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că în condițiile în care notificarea a fost returnată instanței de fond, deoarece nu a fost reclamată, se aplică prevederile art.105 alin. (3) din Codul administrativ, potrivit cărora înscrisul se consideră notificat odată cu atașarea înștiințării scrise.

Or, materialele dosarului cert atestă faptul că Igor Spînu nu a solicitat ridicarea de la Oficiul Poștal Chișinău - MD-2002 a ÎS „Poșta Moldovei” a plicului cu copia hotărârii motivate din 27 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, care a fost expediată de către prima instanță la adresa sa de domiciliu, indicată în copia buletinului său de identitate, anexată la actele cauzei, în cererea de chemare în judecată, apel și recurs.

Astfel, termenul de prezentare a motivării apelului împotriva hotărârii primei instanțe a început să curgă pentru Igor Spînu de la 17 august 2024 și a expirat la 16 septembrie 2024.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, Igor Spînu a fost reprezentat de avocatul Iurie Mihalache, împuternicit cu dreptul de a semna cererea și a o depune în judecată, de a face declarații, a contesta actele judecătorești cu apel, recurs și revizuire, prin mandatul anexat la materialele cauzei Seria MA nr. 1747619 din 24 mai 2023, care a contrasemnat cererea de apel depusă la 02 ianuarie 2024 de Igor Spînu împotriva hotărârii din 27 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.88; 125-128).

Astfel, Igor Spînu și reprezentatul acestuia avocatul Iurie Mihalache au cunoscut despre neajunsurile cererii de apel, însă într-un mod nejustificat, având la dispoziție 30 de zile, aceștia nu au întreprins acțiuni, care ar dovedi intenția de a prezenta motivarea apelului.

Așadar, Igor Spînu și reprezentatul său avocatul Iurie Mihalache, fiind conștienți că au depus doar apel, aveau obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt, însă ignorat de aceștia.

Mai mult, Igor Spînu, în cererea de apel, contrasemnată de avocatul Iurie Mihalache a indicat faptul că își rezervă dreptul de a prezenta motivarea apelului după ce va lua cunoștință de hotărârea motivată a primei instanțe (f.d.199-200).

La acest capitol, instanța de recurs remarcă că Igor Spînu și reprezentatul său avocatul Iurie Mihalache din data notificării copiei hotărârii motivate a primei instanțe și până la 16 septembrie 2024, dată la care a expirat termenul legal de 30 de zile pentru prezentarea motivării apelului, au avut termen real și suficient pentru a întreprinde toate măsurile necesare întru apărarea drepturilor și intereselor sale legitime, prin îndeplinirea obligațiunilor procedurale imputate de lege. 8

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, în condițiile în care Igor Spînu sau reprezentatul său avocatul Iurie Mihalache nu a prezentat motivarea apelului în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate, concluzia instanței de apel privind declararea inadmisibilă a apelului este întemeiată.

Ținând cont de cele menționate și având în vedere faptul că încheierea din 05 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău este adoptată în conformitate cu normele de drept procedural și cu aprecierea completă a tuturor probelor și a circumstanțelor cauzei, instanța de recurs o consideră legală și întemeiată, or, Igor Spînu nu a întreprins vre-o acțiune de a prezenta motivarea apelului până la 16 septembrie 2024, ziua în care a expirat termenul pentru depunerea motivării apelului.

Așadar, instanța de recurs respinge ca fiind nefondat argumentul recurentului precum că poștașul nu l-a notificat sau informat despre faptul că are o comunicare poștală. Or, împrejurările cauzei denotă că atât instanța de judecată, cât și factorul poștal au acționat în limita prevederilor legale menționate în vederea notificării hotărârii.

Mai mult, Igor Spînu a acționat contrar dispozițiilor art.107 alin. (1) din Codul de procedură civilă și nu a comunicat instanței noua adresă unde se afla, întru expedierea corespondenței la adresa respectivă.

De altfel, la 23 iulie 2024 Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a publicat hotărârea motivată din 27 decembrie 2023 pe pagina web a instanțelor judecătorești: www.instante.justice.md, care poate fi indentificată cu numărul dosarului 2-22031921-12-3-07032022-1.

Aici, instanța de recurs notează că comunicarea eficientă a hotărârii judecătorești, prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act, poate fi considerată publicarea acesteia pe pagina web a instanței judecătorești.

În ceea ce privește plasarea hotărârilor judecătorești pe pagina web sus-menționată, instanța de recurs precizează că această modalitate este prevăzută expres în pct. 7 și 8 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.658/30 din 10 octombrie 2017.

Conform acestor puncte, scopul existenței portalului național al instanțelor de judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare, hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante pentru justițiabili. 9

Regulamentul respectiv a intrat în vigoare la 24 noiembrie 2017 și a fost mediatizat pe larg datorită reintroducerii posibilității justițiabililor de a căuta hotărârea judecătorească după numele părților pe dosar.

Mai mult, conform pct. 17 din același Regulament, hotărârile judecătorești, pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor pe portalul unic al instanțelor de judecată, în regim real.

Astfel, instanța de recurs notează că în condițiile în care, la caz, instanța de fond a întreprins toate măsurile legale ce se impun pentru a comunica actul procedural tuturor participanților la proces, inclusiv recurentului, prin publicarea acestuia pe pagina web a instituției, Igor Spînu și reprezentatul său avocatul Iurie Mihalache au avut posibilitatea reală de a verifica sistematic și de a lua cunoștință de hotărârea motivată din 27 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, de pe portalului național al instanțelor de judecată pentru a-și valorifica dreptul de a prezenta motivarea apelului în interiorul termenului legal prevăzut la art.232 alin. (2) din Codul administrativ.

Or, părțile în proces trebuie să fie diligente, să se informeze de soarta dosarului intentat la solicitarea acestora și să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță.

La caz, se reține că în hotărârea Gurzhyy versus Ucraina (01 aprilie 2008), în care reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești, care i-au fost transmise de instanța locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a considerat că, a fost chemată să examineze nu numai ce măsuri au fost luate de autoritățile judiciare pentru a se asigura că reclamantului i-au fost comunicate cu promptitudine deciziile, dar și acțiunile pe care reclamantul le-a luat pentru a se informa cu privire la evoluția procedurilor sale.

În aceeași ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterând remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre emiterea hotărârii judecătorești, iar Igor Spînu și reprezentatul său avocatul Iurie Mihalache, fiind parte interesată în soluționarea prezentei cauze, urmau să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță și anume, să se intereseze de soarta dosarului la intervale rezonabile de timp și să prezinte motivarea apelului în termenul stabilit de lege.

Așadar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție precizează că la 01 august 2023, în termenul legal stabilit la art. 232 alin. (1) al Codului administrativ, Igor Spînu a depus apel, contrasemnat de reprezentatul său avocatul Iurie Mihalache, iar motivarea apelului împotriva hotărârii din 27 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani nu a fost prezentată instanței de apel nici până la data de 05 noiembrie 2024, 10 ziua emiterii încheierii de Curtea de Apel Chișinău, prin care a fost declarat inadmisibil apelul depus de Igor Spînu, fiind anexată la prezenta cerere de recurs depusă la 16 noiembrie 2024, adică peste termenul legal de 30 de zile, stipulat la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, mult prea târziu.

Subsecvent, instanța de recurs relevă că conform art. 236 alin. (1) al Codului administrativ, instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Iar, în condițiile art.236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2), adică în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate a primei instanțe, care la caz a fost notificată lui Igor Spînu, la data de 16 august 2024.

Prin urmare, ținând cont că Igor Spînu nu a prezentat motivarea apelului în termenul de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate, Curtea de Apel Chișinău întemeiat a declarat apelul inadmisibil.

Or, Igor Spînu și reprezentatul său avocatul Iurie Mihalache nu au depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în termen.

De altfel, prin prisma dispozițiilor art. 237 alin. (1) în coroborare cu art.65 alin. (1)-(3) și (5) din Codul administrativ, instanța de recurs conchide că Igor Spînu nu a prezentat probe pertinente și concludente privind repunerea în termenul de prezentare a motivării apelului, precum și nu a invocat motive convingătoare în acest sens.

Or, termenul de prezentare a motivării apelului împotriva hotărârii primei instanțe a început să curgă pentru Igor Spînu de la 17 august 2024, și a expirat la 16 septembrie 2024.

Potrivit copiei pașaportului lui Igor Spînu, anexat la cererea de recurs, ultimul a intrat în Republica Moldova, prin Postul Vamal Albița la 17 august 2024 (f.d.160-161).

Astfel, instanța de recurs conchide că Igor Spînu, fiind parte interesată în soluționarea prezentei cauze, cunoscând despre faptul a depus doar apel împotriva hotărârii primei instanțe, din data revenirii în Republica Moldova, 17 august 2024 și până la 16 septembrie 2024, dată la care a expirat termenul legal de 30 de zile pentru prezentarea motivării apelului, a avut termen real și suficient pentru a întreprinde toate măsurile necesare întru apărarea drepturilor și intereselor sale legitime, prin informarea despre soarta dosarului, contactarea reprezentantului său și îndeplinirea obligațiunilor procedurale imputate de lege.

Mai mult, instanța de recurs reiterează că Igor Spînu a fost reprezentat de către avocatul Iurie Mihalache, care este o persoană abilitată și calificată, jurist, dispune de licență de avocat și se prezumă că cunoaște prevederile legale referitoare la modul și termenul de declarare a apelului împotriva 11 hotărârii judecătorești, iar conform art. 1 al Legii cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, trebuie să pledeze și să acționeze în numele clienților săi, să practice dreptul, să apară în fața unei instanțe judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie juridică clienții săi, acțiuni însă omise de către acesta. De altfel, potrivit art. 47 alin. (3) în coroborare cu art.65 alin. (1) din Codul administrativ, culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.

Prin urmare, în cazul admiterii cererii și repunerii apelului depus de Igor Spînu pe rol, se va încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic contra Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale încalcă drepturile reclamanților la un proces echitabil.

Tot aici, instanța de recurs accentuiază că conform legislației în vigoare, sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cît și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Așadar, relevând dispozițiile art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, Igor Spînu și reprezentatul său avocatul Iurie Mihalache nu au depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în termen, deși au cunoscut despre judecarea cauzei și despre adoptarea hotărârii, or, aceștia au fost legal citați pentru examinarea cauzei.

În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, instanța de apel corect a declarat inadmisibil apelul depus de Igor Spînu. 12

Respectiv, instanța de recurs reține că soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea recurată privind declararea inadmisibilă a cererii de apel, în rezultatul nedepunerii motivării apelului, este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de apel este legală, iar argumentele invocate de Igor Spînu sunt declarative și neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de Igor Spînu împotriva încheierii din 05 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău. Decizia este irevocabilă. Președinte Oxana Parfeni Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 13