3ra-618/24 — anularea actulului administrativ

3ra-618/24 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Ghenadie

Pavliuc în interesele lui Igor Spînu,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă Igor Spînu împotriva Direcției Generale pentru Protecția

Drepturilor Copilului și Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului sect.

Botanica, mun. Chișinău cu privire la obligarea soluționării cererii, obligarea

emiterii actului administrativ, anularea răspunsului și încasarea prejudiciului

moral.

împotriva deciziei din 28 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-618/24

NR. PIGD 2-22031563-01-3ra-12072024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ. Dezacordul

recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a deciziei

contestate.

Instanța de fond: V. Dodon

Instanța de apel: Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici

18 iunie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

avocatul Ghenadie Pavliuc în interesele lui Igor Spînu

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva Direcției Generale pentru Protecția Drepturilor Copilului și

Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Botanica, mun.

Chișinău cu privire la soluționarea cerințelor invocate în sesizarea nr. S-

703/6/21 din 7 decembrie 2021, emiterea actului administrativ individual cu

privire la constatarea încălcării termenului de soluționare a sesizării nr. S-

703/6/21 din 7 decembrie 2021, anularea ca ilegală, din data emiterii, în

totalitate a răspunsului nr. S-703/6/21 din 28 ianuarie 2022 a DPDC

Botanica, emiterea actului administrativ individual cu privire la sancționarea

(act de obligare) a făptuitorului vizat în sesizarea nr. S-703/6/21 din 7

decembrie 2021, emiterea actului administrativ individual cu privire la

repararea prejudiciul cauzat în legătură cu tergiversarea, nesoluționarea și

refuzul de a prezenta în termen răspunsurile la solicitările din sesizarea nr.

S-703/6/21 din 7 decembrie 2021, achitarea în beneficiul lui Igor Spînu a

sumei de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral pentru refuzul de a oferi

răspuns la cererea depusă.

și întreținător al copilului minor Sofia Spînu, anul nașterii 2016. La 7

decembrie 2021 a înaintat către Direcția municipală pentru protecția

drepturilor copilului și Direcția pentru protecția drepturilor copilului

sectorului Botanica, Chișinău o sesizare privind efectuarea acțiunilor de

urgență, și anume, să fie constatat motivul nefrecventații copilului Sofia

Spînu a Grădiniței nr. 104 și în acest sens să fie efectuată evaluarea inițială

a acestui copil. Totodată, era necesar ca documentele întocmite de către

organele de control să fie aduse la cunoștința lui.

eliberată de către Direcția pentru protecția drepturilor copilului sectorului

Botanica, Chișinău a fost informat despre situația copiilor Alexandra Spînu,

1

născută la 5 mai 2013 și Sofia Spînu, născută la 27 iunie 2016, precum că

colaboratorii Direcției în colaborare cu reprezentanții IP Botanica, AMT

Botanica, instituției de învățământ au întreprins vizite la domiciliul Irinei

Feșcenco. În urma vizitei la domiciliu nu era nimeni. Astfel, Direcția a fost

în imposibilitate de a constata motivul ne frecventării copilului Sofia Spînu

a Grădiniței nr. 104.

protecția drepturilor copilului sectorului Botanica, municipiul Chișinău, la 5

februarie 2022 a înaintat cerere prealabilă în adresa Direcției municipale

pentru protecția drepturilor copilului, în care a invocat ca cererea să fie

examinată, să fie soluționate cerințele invocate în sesizarea inițială din 7

decembrie 2021, emiterea unui act administrativ individual cu privire la

constatarea încălcării termenului de soluționare a sesizării indicate, anularea

ca ilegal răspunsul eliberat de către Direcția pentru protecția drepturilor

copilului sectorului Botanica, mun. Chișinău, emiterea unui act administrativ

individual cu privire la soluționarea făptuitorului vizat în sesizare, emiterea

unui act administrativ individual cu privire la repararea prejudiciului cauzat

în legătură cu tergiversarea, nesoluționarea și refuzul de a prezenta în termen

răspunsurile la solicitările din sesizare, achitarea în beneficiul lui a sumei de

5000 lei cu titlu de prejudiciu moral pentru refuzul de a fi oferit răspuns la

sesizarea depusă și informarea lui despre rezultatele întreprinse.

primit nici un răspuns de la Direcția generală pentru protecția drepturilor

copilului, astfel s-a adresat în instanța de judecată cu acțiune în contencios

administrativ cu privire la nesoluționarea sesizării din 7 decembrie 2021 și

emiterea actului administrativ individual de obligare cu privire la

soluționarea sesizării din 7 decembrie 2021.

Valentina Dimbițcaia, copilul Sofia Spînu se află în situație de risc asupra

faptului ne frecventării instituției preșcolare Grădiniței nr. 104 conform

prevederilor art. 8 lit. b) al Legii nr. 140 din 14 iunie 2013 privind protecția

specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți,

fiind neglijat educațional, se încalcă flagrant dreptul copilului la programul

educațional. În urma analizei materialelor acumulate și prezentate, cât și în

temeiul art. 51 alin. (2), (3), (6), art. 60 alin. (3) din Codul familiei și în

conformitate cu art. art. 3-6, art. 8 lit. b), j), art. 9 alin. (1) lit. a), b), alin. (4)-

(6), (8), art. 10 alin. (2) ale Legii nr. 140 din 14 iunie 2013 privind protecția

specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți, în

24 de ore se efectuează evaluarea inițială a copilului Sofia Spînu, se

2

întocmește și se prezintă părintelui spre cunoștință evaluarea inițială conform

art. 8 lit. b) și art. 9 alin. (1) ale Legii nr. 140 din 14 iunie 2013 în coroborare

cu prevederile Ghidului Managerului de caz aprobat prin ordinul Ministrului

Muncii, Protecției Sociale și Familiei nr. 96 din 18 mai 2016.

îndeplinirii Dispoziției nr. 1102-d și 1103-d din 24 noiembrie 2021, Irina

Feșcenco continua comiterea infracțiunii grave sub aspectul prevederilor

Codului penal art. 166 alin. (2) lit. lit. b), c) - privațiunea ilegală de libertate

asupra a doi copii minori profitând de starea de neputință cunoscută sau

evidentă a victimei, care se datorează vârstei minorilor Alexandra Spînu și

Sofia Spînu. În temeiul art. 8 lit. j) din Legea nr. 140 din 14 iunie 2013, copiii

se află în situație de risc, iar pentru cazul neîndeplinirii atribuțiilor de

serviciu, s-a adus la cunoștință prin nota informativă din 4 ianuarie 2022 că

a fost sancționată Daniela Costin și Nina Mihalache.

acționând în interesul superior a copiilor și conform instrucțiunilor aprobate

prin Hotărârea Guvernului nr. 270 din 8 aprilie 2014 S-703/6/21

,,instrucțiunilor cu privire la aprobarea mecanismului intersectorial de

cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistența și

monitorizarea copiilor victime și potențiale victime ale violenței, neglijării,

exploatării și traficului” cu privire la Legea nr. 140 din 14 iunie 2013 și

conform cerințelor ghidului de suport și aprobate prin ordinul Ministerului

Muncii, Protecției Sociale și Familiei nr. 96 din 18 mai 2016, în coroborare

cu Codul familiei, art. 66, părinții au dreptul să ceară înapoierea copilului de

la orice persoană care îl reține fără un temei legal.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Râșcani, s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Igor Spânu

împotriva Direcției generale pentru protecția drepturilor copilului privind

obligarea la examinarea cererii nr. S-703/6/21 din 7 decembrie 2021,

obligarea la emiterea actului administrativ individual cu privire la

constatarea încălcării termenului de soluționare a sesizării nr. S-703/6/21 din

7 decembrie 2021, anularea răspunsului Direcției pentru protecția drepturilor

copilului a sectorului Botanica nr. S-703/6/21 din 28 ianuarie 2022, obligarea

la emiterea actului administrativ cu privire la sancționarea făptuitorului vizat

în sesizarea nr. S-703/6/21 din 7 decembrie 2021, obligarea la emiterea

actului administrativ individual cu privire la repararea prejudiciul cauzat în

legătură cu tergiversarea, nesoluționarea și refuzul de a prezenta în termen

răspunsurile la solicitările din cererea nr. S-703/6/21 din 07 decembrie 2021,

3

cu achitarea sumei de 5000 (cinci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral pentru

refuzul de a oferi răspuns la cererea depusă, informarea și prezentarea în

copii autentificate a deciziilor părintelui Igor Spânu despre soluțiile adoptate

care pot fi contestate și supuse analizei ulterioare de către organele

competente în acest sens.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

împotriva hotărârii din 10 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

iar la 23 ianuarie 2024 avocatul Ghenadie Pavliuc în interesele lui Igor Spînu

a depus cerere de apel motivată, solicitând repunerea în termen, admiterea

apelului, casarea integrală a hotărârii din 10 iulie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, cu soluționarea cerințelor invocate.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Igor Spînu. S-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani din 10 iulie 2023.

fond, corect a elucidat și constatat circumstanțele cauzei, a verificat și

apreciat obiectiv, probele prezente la materialele cauzei, stabilind corect

circumstanțele de fapt și aplicând corect legislația pertinentă ce guvernează

raportul litigios.

privire la protecția drepturilor copilului, ratificată de către legislativul

Republicii Moldova la 12 decembrie 1990, art. 51 din Codul Familiei, art. 3

din Legea nr.140 din 14 iunie 2013 privind protecția specială a copiilor aflați

în situație de risc și a copiilor separați de părinți (în vigoare la data relevantă

speței), art. 8 din Legea nr. 140 din 14 iunie 2013 și a apreciat ca fiind

întemeiată concluzia instanței de fond, precum că, situația indicată de către

reclamantul Igor Spînu în petiția (sesizarea) depusă la 7 decembrie 2021

către Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului și Direcția

pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Botanica, mun. Chișinău, prin

care a solicitat constatarea motivului ne frecventării copilului Sofia Spînu a

Grădiniței nr. 104, nu se încadrează în nici una din situațiile de risc prevăzute

de art. 8 din Legea nr. 140 din 14 iunie 2013 privind protecția specială a

copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți.

din 14 iunie 2013, poartă un caracter exhaustiv, alte situații, inclusiv situația

4

din speță – lipsa frecventării regulate a grădiniței, nefiind reglementată de

Lege și nefiind posibilă încadrarea acesteia sub auspiciu prevederilor art. 8

din Legea nr. 140 din 14 iunie 2013, nicidecum nu poate servi drept temei

pentru acordarea asistenței copiilor aflați în situație de risc în sensul

prevederilor Capitolul III „Identificarea, evidența și asistența copiilor aflați

în situații de risc” din Legea nr. 140 din 14 iunie 2013 privind protecția

specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți.

Spînu Igor cu referire la faptul că „circumstanțele expuse în sesizarea depusă

la 7 decembrie 2021 se încadrează în una din situațiile de risc prevăzute de

art. 8 din Legea nr. 140 din 14 iunie 2013 privind protecția specială a copiilor

aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți”, or, pe de o parte,

instanța de apel alăturat primei instanțe a constatat că circumstanțele indicate

de către Igor Spînu nu se încadrează în nici una din situațiile de risc prevăzute

de art. 8 din Legea nr. 140 din 14 iunie 2013, iar, pe de altă parte, reclamantul

Igor Spînu invocând existența situației de risc omite încadrarea acesteia în

baza prevederilor art. 8 din Legea nr. 140 din 14 iunie 2013.

Botanica, mun. Chișinău nu era obligată să dispună evaluarea inițială a

situației copilului Sofia Spînu în termen de 24 de ore, în legătură cu ne

frecventarea Grădiniței nr. 104, deoarece nu a fost sesizată cu privire la copiii

aflați în situație de risc în sensul art. 8 din Legea nr. 140 din 14 iunie 2013.

Generale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Direcției pentru Protecția

Drepturilor Copilului sect. Botanica, mun. Chișinău, precum și răspunsul nr.

S-703/6/21 din 28 ianuarie 2022 și răspunsul la cererea prealabilă nr. 1-

54/1/22 din 10 februarie 2022, emise de Direcția Generală pentru Protecția

Drepturilor Copiilor sect. Botanica, constată că reclamantul a primit

informația pe marginea tuturor cerințelor înaintate.

fost emis conform competenței și procedurii stabilite, iar temeiuri de anulare

a acestuia nu se atestă.

termenului de examinare a petiției, Completul judiciar a reținut că, cerințele

invocate în sesizarea nr. S-703/6/21 din 7 decembrie 2021, sunt complexe,

iar, pentru soluționarea acestora și oferirea unui răspuns autoritățile publice

necesită timp și întreprinderea mai multor acțiuni.

5

de finalizare a procedurii administrative ar fi fost depășit și actul

administrativ în procedura administrativă nr. S-703/6/21 a fost emis de către

Direcția pentru protecția drepturilor copilului a sectorului Botanica la 28

ianuarie 2022, Completul judiciar atestă că prima instanță corect a reținut că

prin aceasta reclamantului Igor Spînu nu-i este vătămat vreun drept prevăzut

de Lege.

soluționare a sesizării nr. S-703/6/21 din 7 decembrie 2021, instanța de apel

reține că această pretenție a fost soluționată în cadrul procedurii

administrative, iar, reclamantul a fost informat despre sancțiunile

disciplinare aplicate angajaților Direcției pentru Protecția Drepturilor

Copilului sect. Botanica, mun. Chișinău pentru încălcarea atribuțiilor de

serviciu.

moral în sumă de 5000,00 lei pentru refuzul de a oferi răspuns la cerere

depusă, Completul judiciar a conchis că prima instanță corect a respins-o ca

neîntemeiată, fiind o pretenție accesorie pretențiilor de bază. Respectiv,

luând în considerare că nu s-a constatat violarea drepturilor apelantului Igor

Spînu, ultimul nu poate pretinde la repararea prejudiciului moral în sumă de

5000,00 lei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 28 mai 2024 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea integrală a hotărârii din 10 iulie 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a deciziei din 28 mai 2024 a Curții

de Apel Chișinău, cu admiterea cererii de chemare în judecată.

ARGUMENTELE RECURSULUI

judecată și cerere de apel și suplimentar a indicat că, instanța de fond și

instanța de apel erau necesare să reții că situația indicată de către reclamantul

Igor Spânu în cererea depusă la data de 7 decembrie 2021 către Direcția

generală pentru protecția drepturilor copilului și Direcția pentru protecția

drepturilor copilului sectorul Botanica a acțiunii de urgență prin care a

solicitat constatarea motivului ne frecventării copilului Sofii Spînu a

Grădiniței nr. 104 se încadrează în una din situațiile de risc prevăzute de art.

8 Legea privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a

6

copiilor separați de părinți, nr. 140 din 14 iunie 2013. În cazul dat, Direcția

pentru protecția drepturilor copilului sectorul Botanica era obligată să

dispună evaluarea inițială a situației copilului Sofia Spînu în termen de 24 de

ore, în legătură cu ne frecventarea Grădiniței nr. 104.

că cererea depusă de reclamantul Igor Spânu a fost examinată de Direcția

pentru protecția drepturilor copilului sectorului Botanica nu în conformitate

cu legislația în vigoare.

POZIȚIA INTIMARULUI

Protecția Drepturilor Copilului a solicitat declararea cererii de recurs ca

inadmisibilă.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.

La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi

prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate

de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

7

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară

inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că la 19 iunie 2024 recurentului a fost

notificată decizia motivată a instanței de apel, prin intermediul poștei

electronice, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la

materialele cauzei (f. d. 130).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul

este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat

pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne

devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material

sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea

8

vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurată.

recursul depus de avocatul Ghenadie Pavliuc în interesele lui Igor Spînu,

conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de

chemare în judecată și cererea de apel, care au fost analizate de către Curtea

de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu

există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor

argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451

din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și

dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții

de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,

precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla

trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea

pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar

substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

9

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Ghenadie Pavliuc în

interesele lui Igor Spînu.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

10