2ra-418/23 — determinarea marimilor cotelor parti din averea succesorala si incasarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- determinarea marimilor cotelor parti din averea succesorala si incasarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-418/23 — determinarea marimilor cotelor parti din averea succesorala si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Ruslana
Sergheeva, reprezentată de avocatul Maxim Belinschi,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Natalia Sergheeva împotriva Ruslanei Sergheeva, Ecaterinei Sergheeva
privind determinarea mărimilor cotelor-părți din averea succesorală și
încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 24 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 2ra-418/23
NR. PIGD 2-16198887-01-2ra-20032023)
Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art. 432, alin. (2)-(4) din
Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023). Dezacordul
recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a deciziei
contestate.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud.: N. Lupașcu,
Curtea de Apel Chișinău, jud.: A. Panov, V. Buhnaci, M. Anton,
18 decembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
Ruslana Sergheeva, reprezentată de avocatul Maxim Belinschi.
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 28 septembrie 2016, Natalia Sergheeva, reprezentată de avocatul
Irina Beiu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ruslanei
Sergheeva, Ecaterinei Sergheeva și a lui Vasilii Sergheev privind
determinarea mărimilor cotelor-părți din averea succesorală și încasarea
cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a relatat că la
26 august 2006 a încheiat căsătorie cu Vladimir Sergheev, din care nu au
copii, iar la XXXXXX, ultimul a decedat.
După decesul lui Vladimir Sergheev au rămas următorii moștenitori,
care și-au exprimat acordul notarial privind acceptarea succesiunii, și anume:
fiica decedatului din prima căsătorie, Ruslana Sergheeva, tatăl defunctului
Vasilii Sergheev și ea, soția defunctului Natalia Sergheeva. Or, prima soție,
Ecaterina Sergheeva, a divorțat de Vladimir Sergheev până în anul 2006,
respectiv nu intră în cercul de moștenitori și nu primește cotă-parte din masa
succesorală.
De altfel, reclamanta a precizat că împreună cu defunctul, deține în
proprietate comună cota-parte de 1/3 din ap. XXX, amplasat în
mun. XXXXXX, bd. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX.
Din cauza că succesorii nu pot să partajeze pe cale extrajudiciară
patrimoniul succesoral rămas după decesul lui Vladimir Sergheev, iar ea este
în imposibilitate de a primi certificat de moștenitor legal, urmează a fi
stabilite cotele-părți ideale din proprietatea comună deținută de Ecaterina
Sergheeva și Vladimir Sergheev, precum și cotele-părți deținute în masa
succesorală între Ruslana Sergheeva, Vasilii Sergheev și Natalia Sergheeva.
În context, reclamanta a relevat că după decesul lui Vladimir Sergheev,
a rămas următorul patrimoniul succesoral, care urmează a fi partajat între
moștenitori, și anume: terenul cu nr. cadastral XXXXXX și suprafața de
0,0621 ha, construcția (căsuță de vacanță) cu nr. cadastral XXXXXX.01 și
suprafața de 79,3 m2, construcția cu nr. cadastral XXXXXX.02 și suprafața
de 27,6 m2, construcția (garaj) cu nr. cadastral XXXXXX.03 și suprafața de
1
24,1 m2, amplasate în comuna XXXXXX și ap. XXX din mun. XXXXXX,
bd. XXXXXX.
Astfel, în termenul stabilit de lege, la notarul Boris Gratii au fost depuse
declarații de acceptare a succesiunii de către ea, Ruslana Sergheeva și Vasilii
Sergheev, care ulterior a refuzat la cota sa succesorală în favoarea nepoatei
Ruslana Sergheeva și ca urmare, Ruslana Sergheeva va primi inclusiv și
cota-parte din averea succesorală, care i-ar fi revenit lui Vasilii Sergheev.
Subsecvent, reclamanta a indicat că, potrivit certificatului nr. 50 din
15 decembrie 2006, Ecaterina Sergheeva și Vladimir Sergheev, au fost
membrii cooperativei nr. 240, din sectorul Ciocana.
Cota de 50 % din apartamentul dat, Ecaterina Sergheeva a achitat-o la
23 noiembrie 2006, moment în care deja era divorțată de Vladimir Sergheev,
iar în perioada vieții comune, soții nu au făcut partajarea averii în
devălmășie. Astfel, ap. XXX este proprietate comună în cote-părți egale a lui
Vladimir Sergheev și Ecaterinei Sergheeva.
Respectiv, luând în considerare regula generală că moștenitorii
moștenesc în părți-egale după clasa de moștenitori și gradul de rudenie, cota
defunctului Vladimir Sergheev în mărime de ½ urmează a fi repartizată în
mod egal între toți succesorii de clasa I-a, copiii celui care a lăsat moștenirea,
soțul supraviețuitor și ascendenții privilegiați, adică părinții.
Așadar, urmare a decesului lui Vladimir Sergheev și partajării
patrimoniului succesoral, Ecaterinei Sergheeva îi va reveni ½ cotă-parte din
ap. XXX, amplasat în mun. XXXXXX, bd. XXXXXX, iar cota-parte a
difunctului urmează a fi repartizată după cum urmează: lui Vasilii Sergheev
– 1/6, Ruslanei Sergheeva– 1/6, Nataliei Sergheeva – 1/6. Iar, deoarece
Vasilii Sergheev a refuzat la cota-parte din averea succesorală în favoarea
nepoatei Ruslana Sergheeva, ei îi va reveni cota-parte de 1/6, iar Ruslanei
Sergheeva de 1/3.
De altfel, Natalia Sergheeva a enunțat că la 26 octombrie 2006,
Vladimir Sergheev a cumpărat locul de teren din comuna XXXXXX, la
momentul în care se afla în relații de căsătorie cu ea, respectiv acest teren
aparține cu drept de proprietate ambilor soți.
Conform procesului-verbal de recepție finală nr. 47 din 5 aprilie 2007,
căsuța sezonieră construită pe lotul de teren cumpărat anterior, a fost dată în
exploatare. La momentul dării imobilului în exploatare, dreptul de
proprietate asupra acestui bun nu a fost înregistrat, fiind înregistrat abia după
decesul lui Vladimir Sergheev. Astfel, în Registrul bunurilor imobile s-a
introdus înscrierea privind dreptul de proprietate comună a ambilor soți, fără
determinarea cotelor-părți ideale din imobil.
Prin urmare, după decesul lui Vladimir Sergheev ½ cotă-parte a
defunctului din acest bun imobil, urmează a fi distribuită după cum urmează:
- 1/6 după Vasilii Sergheev, - 1/6 după Ruslana Sergheeva și - 1/6 după
2
Natalia Sergheeva. Însă, deoarece ea deținea deja ½ cotă-pate din aceste
imobile, conform legii, după partajarea cotei-părți între succesori, ei îi va
reveni cota-parte în mărime de 2/3, iar Ruslanei Sergheeva de 1/3.
Având în vedere cele enunțate, Natalia Sergheeva, reprezentată de
avocatul Irina Beiu a solicitat determinarea cotelor-părți ideale din ap. XXX,
situat pe bd. XXXXXX, mun. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX, după
cum urmează: Ecaterinei Sergheeva ½ cotă-parte, Ruslanei Sergheeva 1/3
cotă parte și Nataliei Sergheeva 1/6 cotă parte, iar din bunurile imobile:
căsuța de vacanță cu nr. cadastral XXXXXX.01, terenul cu nr. cadastral
XXXXXX, construcția accesorie cu suprafața de 27,6 m2 și nr. cadastral
XXXXXX.02, garajul cu suprafața de 24,1 m2 și nr. cadastral XXXXXX.03,
amplasate în comuna XXXXXX, în felul următor: Nataliei Sergheeva 2/3
cote-părți și Ruslanei Sergheeva 1/3 cote-părți, precum și încasarea în mod
solidar din contul pârâților a cheltuielilor de judecată.
Ulterior, în cadrul ședinței de judecată din 23 iunie 2020 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, reclamanta a concretizat cererea de chemare în
judecată, sub aspectul subiecților pasivi împotriva cărora a formulat
acțiunea, indicând în calitate de pârâți pe Ecaterina Sergheeva și Ruslana
Sergheeva (f.d.64, Vol.II).
Prin hotărârea din 03 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Natalia
Sergheeva.
S-a determinat după Ecaterina Sergheeva și Vladimir Sergheev a cîte ½
cotă-parte ideală din ap. XXX, amplasat în mun. XXXXXX, bd. XXXXXX,
nr. cadastral XXXXXX.
S-a determinat mărimea cotelor-părți din masa succesorală rămasă după
decesul cet. Vladimir Sergheev, survenit la data de XXXXXX, după cum
urmează:
după Natalia Sergheeva:
- 1/6 cotă-parte din ap. XXX, amplasat în mun. XXXXXX,
bd. XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX;
- 2/3 cotă-parte din următoarele bunuri imobile: teren amplasat în
com. XXXXXX, mun. XXXXXX ÎP „Buruiana” COOP, lot XXX cu
nr. cadastral XXXXXX; construcția (casuța de vacanță) amplasată în
com. XXXXXX, mun. XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX.01; construcție
accesorie cu nr. cadastral XXXXXX.02, amplasată în com. XXXXXX,
mun. XXXXXX; constucție (garaj) cu nr. cadastral XXXXXX.03, amplasat
în com. XXXXXX, mun. XXXXXX.
după Ruslana Sergheeva:
- 1/3 cotă-parte din ap. XXX, amplasat în mun. XXXXXX,
bd. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX;
- 1/3 cotă-parte din terenul amplasat în com. XXXXXX,
mun. XXXXXX, ÎP „Buruiana” COOP, lot nr. XXX, cu nr. cadastral
XXXXXX;
3
- 1/3 cotă-parte din construcție (casuța de vacanță), amplasată în
com. XXXXXX, mun. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX.01;
- 1/3 cotă-parte din construcție accesorie cu nr. cadastral XXXXXX.02,
amplasată în com. XXXXXX, mun. XXXXXX;
- 1/3 cotă-parte din construcție (garaj) cu nr. cadastral XXXXXX.03,
amplasat în com. XXXXXX, mun. XXXXXX.
S-a încasat în mod solidar de la Ruslana Sergheeva și Ecaterina
Sergheeva în beneficiul reclamantei Natalia Sergheeva suma de 6943 de lei
cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest, pretențiile s-au respins ca
neîntemeiate (f.d.67-68; 78-89 Vol.II).
La 02 septembrie 2020, Ecaterina Sergheeva și Ruslana Sergheeva
reprezentante de avocații Maxim Belinschi și Veaceslav Țurcan au depus
cerere de apel împotriva hotărârii din 03 august 2020 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, cu modificarea
hotărârii contestate (f.d.74-77, Vol.II).
La 16 noiembrie 2021 Ecaterina Sergheeva și Ruslana Sergheeva,
reprezentată de avocatul Maxim Belinschi au depus apel împotriva hotărârii
din 03 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în care au reiterat
pretențiile inițiale și au solicitat admiterea acestora (f.d.102-110, Vol.II)
Prin decizia din 24 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a
respins apelul declarat de Ecaterina Sergheeva și Ruslana Sergheeva și s-a
menținut hotărârea din 03 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
(f.d.155-169, Vol.II).
Pentru a decide astfel, instanțele de judecată au stabilit că bunul
imobil, ap. XXX de pe bd. XXXXXX, mun. XXXXXX, cu nr. cadastral
XXXXXX, constituie proprietate comună în devălmășie a lui Vladimir
Sergheev și Ecaterinei Sergheeva, fapt confirmat prin extrasul din Registrul
bunurilor imobile. Astfel, reieșind din considerentul că în cadrul procedurii
succesorale deschise după decesul lui Vladimir Sergheev este imposibilă
determinarea exactă a imobilelor pentru care urmează a fi eliberate certificate
de moștenitor legal, se impune necesitatea încetării proprietății comune în
devălmășie asupra imobilului respectiv, cu determinarea cotelor-părți
deținute de coproprietarii imobilului.
Totodată, la caz, nu au fost administrate probe, care să confirme că
coproprietarii Vladimir Sergheev și Ecaterina Sergheeva ar fi adus un aport
diferit la dobândirea dreptului de proprietate asupra ap. XXX de pe
bd. XXXXXX, mun. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX, situație ce
denotă că, cotele-părți ale coproprietarilor se prezumă a fi egale, respectiv
instanța de fond just a conchis de a determina coproprietarilor Vladimir
Sergheev și Ecaterina Sergheeva câte ½ cotă-parte ideală din bunul imobil
enunțat. Iar, deoarece instanța a determinat după Vladimir Sergheev ½ cotă-
parte ideală din bunul imobil, ap. XXX de pe bd. XXXXXX,
4
mun. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX, cota-parte respectivă urmează
a fi partajată între succesorii acestuia.
Subsecvent, instanțele ierarhic inferioare au subliniat că dreptul de
proprietate al Nataliei Sergheeva și a lui Vladimir Sergheev asupra bunurilor
imobile: căsuță de vacanță cu nr. cadastral XXXXXX.01, teren cu
nr. cadastral XXXXXX, construcție accesorie cu suprafața de 27,6 m2, cu
nr. cadastral XXXXXX.02, garaj cu suprafața de 24,1 m2 și nr. cadastral
XXXXXX.03, amplasate în comuna XXXXXX, a fost înregistrat în modul
prevăzut de lege în Registrul bunurilor imobile la 30 noiembrie 2006 și
respectiv la 12 martie 2013, ca proprietate comună în devălmășie a soților.
Astfel, prin prisma art. 321 alin.(2) din Codul civil, dreptul de
proprietate asupra imobilelor: căsuța de vacanță cu nr. cadastral
XXXXXX.01, terenul cu nr. cadastral XXXXXX, construcția accesorie cu
suprafața de 27,6 m2, cu nr. cadastral XXXXXX.02, garajul cu suprafața de
24,1 m2, nr. cadastral XXXXXX.03, amplasate în comuna XXXXXX, a fost
dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare a terenului nr. 7760 din
26 octombrie 2006, iar dreptul de proprietate asupra construcțiilor de pe acest
teren a fost dobândit în baza dispoziției Primăriei comunei Stăuceni
nr. 02/1-7/16 din 18 aprilie 2007 și a procesului-verbal de recepție finală
nr. 47 din 5 aprilie 2007, adică în timpul căsătoriei dintre Natalia Sergheeva
și Vladimir Serghei, fiind înregistrate în Registrul bunurilor imobile, la
30 noiembrie 2006 și respectiv la 12 martie 2013.
Prin urmare, bunurile imobile nominalizate, constituie proprietate
comună în devălmășie a soților Natalia Sergheeva și Vladimir Sergheev, or,
acestea au fost dobândite cu drept de proprietate în timpul căsătoriei
încheiate între aceștia.
Respectiv, prin prisma art. 26 din Codul familie și art. 371 în
coroborare cu art. 372 din Codul civil, prima instanță corect a admis cerința
reclamantei Natalia Sergheeva cu privire la determinarea cotelor-părți ale
soților Natalia Sergheeva și Vladimir Sergheev din bunurile imobile: căsuța
de vacanță cu nr. cadastral XXXXXX.01, terenul cu nr. cadastral XXXXXX,
construcția accesorie cu suprafața de 27,6 m2 și nr. cadastral XXXXXX.02,
garajul cu suprafața de 24,1 m2 și nr. cadastral XXXXXX.03, amplasate în
comuna XXXXXX, cu determinarea ambilor soți câte ½ cotă-parte ideală
din aceste bunuri.
De altfel, instanța ierarhic inferioară a catalogat ca neîntemeiate și
declarative alegațiile apelantelor precum că soții Ecaterina Sergheeva și
Vladimir Sergheev ar fi dobândit în posesie și folosință lotul de teren
nr. XXX din Î.P. „Buruiana COOP”, amplasat în comuna XXXXXX, în
timpul căsătoriei lor și că împreună ar fi edificat pe acest lot căsuța pomicolă,
or, în acest sens, probe nu au fost prezentate.
5
Mai mult, soții Ecaterina Sergheeva și Vladimir Sergheev nu au putut
construi căsuța pomicolă în anii 1995-1996, dat fiind faptului că înscrisurile
cauzei denotă că, la data respectivă, căsătoria dintre Ecaterina Sergheeva și
Vladimir Sergheev, era desfăcută pe cale judecătorească.
Corespunzător, reieșind din considerentul că, instanța a determinat
după Vladimir Sergheev ½ cotă-parte ideală din bunurile imobile: căsuța de
vacanță cu nr. cadastral XXXXXX.01, terenul cu nr. cadastral XXXXXX,
construcția accesorie cu suprafața de 27,6 m2 și nr. cadastral XXXXXX.02,
garajul cu suprafața de 24,1 m2 și nr. cadastral XXXXXX.03, amplasate în
comuna XXXXXX, cota-parte respectivă urmează a fi partajată între
succesorii acestuia.
De asemenea, instanța de apel a apreciat ca fiind corectă concluzia
instanței de fond privind temeinicia pretențiilor Nataliei Sergheeva cu privire
la determinarea cotelor-părți ale succesorilor defunctului Vladimir Sergheev,
prin determinarea după Natalia Sergheeva a cotelor-părți din patrimoniul
succesoral după cum urmează: 1/6 cotă-parte din ap. XXX, amplasat în
mun. XXXXXX, bd. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX; 2/3 cotă-parte
din bunurile imobile: căsuța de vacanță cu nr. cadastral XXXXXX.01,
terenul cu nr. cadastral XXXXXX, construcția accesorie cu suprafața de
27,6 m2, cu nr. cadastral XXXXXX.02, garajul cu suprafața de 24,1 m2 și
nr. cadastral XXXXXX.03, amplasate în comuna XXXXXX cu
determinarea după Ruslana Sergheeva a cotelor-părți din patrimoniul
succesoral după cum urmează: 1/3 cotă-parte din ap. XXX, amplasat în
mun. XXXXXX, bd. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX; 1/3 cotă-parte
din bunurile imobile: căsuța de vacanță cu nr. cadastral XXXXXX.01,
terenul cu nr. cadastral XXXXXX, construcția accesorie cu suprafața de
27,6 m2 și nr. cadastral XXXXXX.02, garajul cu suprafața de 24,1 m2 și
nr. cadastral XXXXXX.03, amplasate în comuna XXXXXX, ținând cont de
faptul că defunctului Vladimir Sergheev îi aparține cu drept de proprietate
din ap. XXX, amplasat în mun. XXXXXX, bd. XXXXXX, cu nr. cadastral
XXXXXX, ½ cotă-parte, care urmează a fi partajată între succesori după
cum urmează: 1/6 după Natalia Sergheeva și 1/3 după Ruslana Sergheeva,
care succedă și patrimoniul succesoral cei revenea lui Vasilii Sergheev, care
a renunțat la succesiune în favoarea Ruslanei Sergheeva.
Totodată, defunctului Vladimir Sergheev îi aparține cu drept de
proprietate din bunurile imobile: căsuța de vacanță cu nr. cadastral
XXXXXX.01, terenul cu nr. cadastral XXXXXX, construcția accesorie cu
suprafața de 27,6 m2, cu nr. cadastral XXXXXX.02, garajul cu suprafața de
24,1 m2, nr. cadastral XXXXXX.03, amplasate în comuna XXXXXX, ½
cotă-parte, care urmează a fi partajată între succesori după cum urmează: 1/6
după Natalia Sergheeva și 1/3 după Ruslana Sergheeva, care succedă și
patrimoniul succesoral cei revenea lui Vasilii Sergheev, care a renunțat la
succesiune în favoarea Ruslanei Sergheeva.
6
În context, instanța ierarhic inferioară a respins ca neîntemeiate
alegațiile apelantei Ruslana Sergheeva, care a pretins că urmează să
moștenească și cota-parte a defunctului Serghei Sergheev, fratele ei și fiul
defunctului Vladimir Sergheev, întrucât aceste afirmații nu sunt de natură să
influențeze modul de partajare a patrimoniului succesoral rămas după
decesul lui Vladimir Sergheev. Or, la dosar nu au fost administrate probe,
care ar confirma că Ruslana Sergheeva este unicul succesor al patrimoniului
succesoral rămas după decesul lui Serghei Sergheev, precum și nu au fost
prezentate probe, care să confirme că, Ruslana Sergheeva a acceptat
succesiunea după decesul fratelui său și că și-a oformat drepturile sale de
succesor. Respectiv, în condițiile în care nu se atestă că Ruslana Sergheeva
este unicul succesor al patrimoniului succesoral rămas după decesul lui
Serghei Sergheev, precum și nu au fost prezentate probe, care să confirme
că, Ruslana Sergheev a acceptat succesiunea după decesul fratelui său și că
și-a oformat drepturile sale de succesor, prevederile reprezentării
reglementată de norma art. 1504 din Codul civil (în vigoare până la
01 martie 2019), nu este aplicabilă speței.
Din aceste considerente, afirmațiile Ruslanei Sergheeva că urmează să
moștenească și cota-parte a defunctului Serghei Sergheev, fratele ei și fiul
defunctului Vladimir Sergheev, nu sunt de natură să influențeze modul de
partajare a patrimoniului succesoral rămas după decesul lui Vladimir
Sergheev.
Totodată, instanța de apel cu referire la prevederile a art. 94, 96 din
Codul de procedură civilă, referitor la cerința privind compensarea
cheltuielilor de judecată, a notat că aceasta fiind cerință subsecventă celei
principale, poartă soarta cerinței de bază, urmând a fi admisă parțial.
La 23 și 27 februarie 2023, Ruslana Sergheeva, reprezentată de
avocatul Maxim Belinschi a depus recurs împotriva deciziei din
24 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și
a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea
parțială a cererii de chemare în judecată depusă de Natalia Sergheeva,
determinarea după Ecaterina Sergheeva și Vladimir Sergheev a câte ½ cotă-
parte ideală din ap. XXX, amplasat în mun. XXXXXX, bd. XXXXXX cu
nr. cadastral XXXXXX (potrivit formulării din hotărârea instanței de fond,
menținută prin decizia instanței de ape), 1/2 cotă-parte ideală din terenul
lotul nr. XXX, cu nr. cadastral XXXXXX, amplasat în ÎP „Buruiana” COOP
din com. XXXXXX, mun. XXXXXX și 50% cotă-parte din construcția
(căsuța de vacanță), amplasată în com. XXXXXX, mun. XXXXXX, cu
nr. cadastral XXXXXX.01; construcția accesorie cu nr. cadastral
XXXXXX.02, amplasată în com. XXXXXX, mun. XXXXXX; construcția
(garaj) cu nr. cadastral XXXXXX.03, amplasat în com. XXXXXX,
mun. XXXXXX; determinarea mărimii cotelor-părți din masa succesorală
rămasă după decesul lui Vladimir Sergheev, survenit la XXXXXX, după
cum urmează:
7
după Natalia Sergheeva:
- 1/3 cotă-parte din cota-parte ideală din proprietatea comună în
devălmășie de 50% din ap. XXX, amplasat în mun. XXXXXX,
bd. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX, ce a aparținut defuntului
Vladimir Sergheev.
– 1/4 cotă-parte din 50% cota-parte ce a aparținut defunctului Vladimir
Sergheev în privința terenului amplasat în com. XXXXXX mun. XXXXXX
ÎP „Buruiana” COOP, lot nr. XXX cu nr. cadastral XXXXXX; construcția
(căsuța de vacanță) amplasată în com. XXXXXX, mun. XXXXXX, cu
nr. cadastral XXXXXX.01 și 3/4 cotă-parte din 50% cota-parte ce a aparținut
defunctului Vladimir Sergheev în privința construcției accesorii cu
nr. cadastral XXXXXX.02, amplasat în com. XXXXXX, mun. XXXXXX;
construcție (garaj) cu nr. cadastral XXXXXX.03, amplasată în
com. XXXXXX, mun. XXXXXX.
după Ruslana Sergheeva:
- 2/3 cotă-parte din cota-parte ideală din proprietatea comună în
devălmășie de 50% din ap. XXX, amplasat în mun. XXXXXX,
bd. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX, ce a aparținut defuntului
Vladimir Sergheev.
- 3/4 din 50% cotă-parte ce a aparținut defunctului Vladimir Sergheev în
privința terenului amplasat în com. XXXXXX, mun. XXXXXX
ÎP „Buruiana” COOP, lot nr. XXX cu nr. cadastral XXXXXX; construcția
(căsuța de vacanță), amplasată în com. XXXXXX, mun. XXXXXX, cu
nr. cadastral XXXXXX.01 și 3/4 cotă-parte din 50% cotă-parte ce a aparținut
defunctului Vladimir Sergheev în privința construcției accesorii cu
nr. cadastral XXXXXX.02, amplasată în com. XXXXXX, mun. XXXXXX;
construcție (garaj) cu nr. cadastral XXXXXX.03, amplasată în
com. XXXXXX, mun. XXXXXX.
În motivarea recursului, recurenta a indicat dezacordul cu soluția
instanțelor ierarhic inferioare, reiterând circumstanțele expuse în cererea de
apel, suplimentar invocând că instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat
normele relevante speței ce urmau a fi aplicate, a încălcat dreptul de
proprietate comună a fostei soții Ecaterina Sergheeva în privința cotei sale
de 50% din terenul amplasat în com. XXXXXX, mun. XXXXXX,
ÎP „Buruiana” COOP, lot. XXX cu nr. cadastral XXXXXX și 50% cotă-parte
din construcția (căsuța de vacanță), cu nr. cadastral XXXXXX.01,
construcția accesorie cu nr. cadastral XXXXXX.02 și construcția (garaj) cu
nr. cadastral XXXXXX.03, amplasate în com. XXXXXX, mun. XXXXXX.
Prin referința depusă la 26 aprilie 2023, Natalia Sergheeva a solicitat
în temeiul art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, declararea
inadmisibilă a recursului declarat de Ruslana Sergheeva, reprezentată de
avocatul Maxim Belinschi, deoarece nu se încadrează în temeiurile prevăzute
8
la art. 432 alin. (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la
01 septembrie 2023).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 01 septembrie 2023.
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei
Curții Supreme de Justiție), enunță că:
„(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare
a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.”
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de Ruslana Sergheeva, reprezentată de avocatul
Maxim Belinschi, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246
din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii acestuia.
Astfel, la momentul depunerii și examinării admisibilității prezentului
recurs, prevederile legale relevante aveau următorul conținut:
Art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 432 alin. (1) – (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până
la 01 septembrie 2023):
„ (1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în
care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept
material sau a normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
9
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră
că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul
în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale
ale omului.”
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la
01 septembrie 2023):
„ Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție conchide că Ruslana Sergheeva, reprezentată
de avocatul Maxim Belinschi, s-a conformat dispozițiilor art. 434 alin.(1)
din Codul de procedură civilă, și a depus în termen recursul la 23 și
27 februarie 2023. Or, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la
24 noiembrie 2022 și expediată părților, prin intermediul poștei electronice
la 10 februarie 2023 (f.d.170, Vol.I).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, prin
Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în
vigoare la 01 septembrie 2023.
Astfel, procedura admisibilității recursurilor va consta în verificarea
existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433 din Codul de
procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursurilor, la caz,
23 februarie 2023.
Din analiza recursului declarat rezultă că Ruslana Sergheeva,
reprezentată de avocatul Maxim Belinschi a invocat temei de admisibilitate
prevederile art. 432 alin.(2) lit. a) și c) și alin. (4) din Codul de procedură
civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reținând că
recurenta Ruslana Sergheeva, reprezentată de avocatul Maxim Belinschi a
10
făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432 alin.(2) lit. a) și c) –
neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată și interpretarea eronată a legii,
nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de
apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de
ipotezele la care se aplică sau invers.
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
având în vedere că Ruslana Sergheeva, reprezentată de avocatul Maxim
Belinschi a invocat temeiul de drept prevăzut de art.432 alin.(4) din Codul
de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, normă citată
supra, nu a stabilit săvârșirea încălcărilor de către Curtea de Apel Chișinău
în măsura în care ar fi dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,
sau ar fi comis erori ce au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului. Totodată, instanța de recurs nu a stabilit că
normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând
normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se
aplică sau invers.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din
oficiu, existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din Codul de
procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului, și anume, dacă
cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei; cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia
nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea cauzei
au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța
a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în
proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a
fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale, nu le-a stabilit.
În acest context, Completul de judecată reține că recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu
și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile
Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere
îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în
mod direct starea de lucruri.
În speță, Completul de judecată menționează că recursul în cauză
conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de
către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în
modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
11
Drept urmare, Completul de judecată reține că argumentele invocate
de către Ruslana Sergheeva, reprezentată de avocatul Maxim Belinschi, nu
pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a
normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a
deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție apreciază recursul declarat de Ruslana Sergheeva, reprezentată de
avocatul Maxim Belinschi, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433
lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului,
art.440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Ruslana Sergheeva,
reprezentată de avocatul Maxim Belinschi împotriva deciziei din
24 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
12