2ra-447/23incasarea sumei — 2ra-447/23încasarea sumei — încasarea sumei

La 17 februarie 2021, Skutnițki Serghei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Alei Maștalear, cu privire la încasarea sumei.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a invocat că din 01 noiembrie 2000 până în prezent activează în calitate de ******* la filiala *******”, iar pârâta Ala Maștalear, la fel, activează la filiala ******* în calitate de *********.

Pe parcursul anului 2018 pârâta, folosindu-se de starea sa emoțională, drept dovadă fiind concluzia medicală și încrederea pe care o avea în ea, a solicitat în repetate rânduri, s-o ajute material cu mijloace bănești.

Astfel, la 21 august 2018, i-a transmis pârâtei 1000 de lei, la 07 septembrie 2018 i-a transmis 2500 de lei, la 13 septembrie 2018 i-a transmis 3000 de lei, la 14 septembrie 2018 i-a transmis 1000 dolari și 1000 euro, sume din care pârâta și-a achitat un credit în sumă de 12 000 de lei.

Reclamantul a menționat că pârâta neagă primirea acestor bani, motiv pentru care s-a adresat la mai multe organizații de creditare nebancară, cum ar fi, SRL „Iute Credit”, ÎCS „Express Leasing and Microcredit” SRL, „Sebo Credit” SRL, pentru a primi informația privind primirea și termenii de rambursare a sumelor împrumuturilor și a proba restituirea de către aceasta a sumelor creditare, din contul banilor primiți de la reclamant în luna septembrie 2018.

La începutul lunii octombrie anul 2018, pârâta, Maștalear Ala, primind notificarea de la SRL „Incaso” cu cerința de a rambursa datoria timp de două săptămâni, l-a rugat să contracteze pe numele lui un credit bancar pentru a o ajuta cu achitarea datoriei, garantându-i achitarea creditului, care urma să-l contracteze.

La 12 octombrie 2018, Ala Maștalear, plângându-se că timpul se răcește și nu are bani pentru lemne, l-a convins să-i transmită 2000 de lei, care i-a extras de pe cardul lui în aceeași seară și i-a transmis în incinta filialei ”ComerțBank”, amplasată în regiunea opririi centrale, unde se afla ultima, achitându-și creditul.

Peste câteva zile, pârâta l-a rugat s-o ajute cu surse financiare pentru a procura un telefon mobil fiicei sale Cristina Maștalear. Astfel, la 16 octombrie 2018, a procurat un telefon mobil în suma de 3699 de lei și l-a transmis Alei Maștalear.

La 19 octombrie 2018, pârâta i-a adus contul de la SRL „ Incaso” și el, datorită creditelor primite la SA „Energbank” și SA „VictoriaBank” în sumă de 30 000 de lei (contract de credit nr.402-2251Q și 20 000.00 lei (contract de 1 credit nr.BLC-2713SP), a achitat creanța restantă a ultimei în sumă de 45 856,20 de lei și 3312,59 de lei, drept dovadă fiind certificatul nr.20 din 03 februarie 2020, eliberat de SA „Victoriabank”.

A mai indicat că, la 05 noiembrie 2018, pârâta l-a convins să-i procure un tonometru la preț de 845 de lei, invocând probleme de sănătate, bani care dânsul i-a extras de pe cardul de salariu, iar la sfârșitul lunii noiembrie, a mai primit de la el 5000 de lei pentru a-și procura cizme de iarnă și scurtă.

Mai indică că, la rugămintea pârâtei a achitat serviciile de telefonie mobilă prestate acesteia în sumă 200 de lei pentru luna septembrie 2018, drept dovadă fiind certificatul nr. 20 din 03 februarie 2020, eliberat de SA „Victoriabank” și 628,00 lei pentru lunile noiembrie-februarie 2018-2019, drept dovadă fiind informația SA „Moldtelecom”.

La 10 decembrie 2018 a transferat pe contul Alei Maștalear suma de 1000 de lei, drept dovadă fiind certificatul nr.20 din 03 februarie 2020, eliberat de „Victoriabank”SA, iar la 14 iunie 2019, i-a transmis pârâtei suma de 1300 de lei.

Drept consecință, suma totală de care a beneficiat Ala Maștalear constituie 70 340,79 de lei, 1000,00 dolari și 1000,00 euro.

Mai mult ca atât, prin neachitarea de către pârâtă a sumei creditelor contractate a fost nevoit să achite dobânzi și comisioane lunare, aferente creditului contractat de la SA „Energbank” în sumă de 1856,81 de lei, 2760 de lei și 2973,78 lei la SA „Victoriabank”.

În luna decembrie a anului 2018, Ala Maștalear i-a promis că va contracta un credit bancar și îi va restitui suma totală de bani.

La 11 martie 2020, Ala Maștalear i-a eliberat un înscris prin care i-a garantat restituirea doar a sumei de 46 000,00 lei, achitați pentru restituirea creditului.

La 04 august 2020 a expediat în adresa pârâtei cerere prealabilă privind achitarea pe cale amiabilă a datoriei în mărime de 80 200 de lei, 1000 dolari și 1000 euro, care a fost restituită ca nereclamată.

În opinia reclamantului, pârâta a beneficiat nejustificat de suma de 70340,79 de lei, 1000 dolari și 1000 euro, mărindu-și patrimoniul pe seama patrimoniului dânsului, fără ca pentru aceasta să existe un temei juridic, astfel al îmbogățirii fără justă cauză.

Mai indică reclamantul, că în urma acțiunilor culpabile comise de Ala Maștalear i s-a cauzat un prejudiciu moral, i-au fost pricinuite suferințe psihice.

În drept, reclamantul își întemeiază pretențiile pe dispozițiile art.1389 din Codul civil.

Reclamantul a solicitat încasarea de la Ala Maștalear în beneficiul său a sumelor de 82 931,38 de lei, 1000 dolari și 1000 euro, prejudiciul moral în sumă 5000 de lei, suma cheltuielilor de judecată care vor fi suportate pe parcursul examinării cauzei în fond.

Prin hotărârea din 14 februarie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s- a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Skutnițki. S-a încasat de la Ala Maștalear în beneficiul lui Serghei Skutnițki datoria în mărime de 46000 de lei și cheltuielile de judecată sub forma taxei de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată în mărime de 1380 de lei, cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 5000 de lei, proporțional părții admise a cerințelor. În rest, pretențiile s-au respins (vol. I, f.d. 102, 107-112).

Pentru a decide astfel, instanța de fond a notat că potrivit recipisei, semnată de către Ala Maștalear, la data de 11 martie 2020, Serghei Skutnițki i-a achitat creditul în sumă de 46 000 de lei, prin care aceasta a confirmat că se obligă să o restituie.

Instanța de fond a stabilit că speței în partea încasării sumei de 46000 de lei, nu sunt aplicabile prevederile invocate de Serghei Skutnițki. Or, îmbogățirea nejustificată presupune o majorare a patrimoniului dobânditorului din contul patrimoniului prestatorului, însă Serghei Skutnițki nu a probat majorarea patrimoniului Ala Maștalear din contul său.

Mai mult, instanța de fond a reținut că pârâtei Ala Maștalear nu-i poate fi imputată obligația de a restitui suma de bani solicitată de reclamant, prin prisma dispozițiilor art. 1389 din Codul civil, care reglementează relațiile cu privire la îmbogățirea nejustificată, întrucât, pentru a fi prezența unui raport juridic de îmbogățire nejustificată, este important ca îmbogățirea să se producă în lipsa unui temei legal sau contractual, iar reieșind din circumstanțele speței date, o parte a dat cu împrumut celeilalte părți suma de bani, iar aceasta s-a obligat să restituie banii, respectiv, raportului juridic litigios sunt aplicabile alte norme de drept material, decât cele invocate de către Serghei Skutnițki.

În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a notat că articolul 1389 alin.1 din Codul civil, în vigoare la momentul inițierii raporturilor juridice dintre Serghei Skutnițki și Ala Maștalear, deci până la modificările din 01 martie 2019, prevede că persoana care fără temei legal sau contractual a dobândit ceva (acceptant) ca urmare a executării unei prestații de către o altă persoană (prestatator) sau a realizat în alt mod o economie din contul altuia este obligată să restituie acestei alte persoane ceea cea a primit sau a economisit. Nu este relevant faptul dacă îmbogățirea fără justă cauză a avut loc ca rezultat al comportamentului uneia dintre părți, a unui terț sau ca urmare a unei cauze independente de voința lor.

Deci, îmbogățirea fără justă cauză reprezintă un fapt juridic licit, care generează drepturi și obligații pentru participanții la raporturi juridice civile. Norma comentată pornește de la principiul echității și instituie regula, potrivit cărei orice persoană care și-a majorat patrimoniul său prin reducerea corelativă a patrimoniului altei persoane fără a fi îndreptățită de un temei juridic este obligată să restituie ceea ce nu-i aparține. Tradițional, aceste raporturi sunt denumite îmbogățire fără justă cauză. Creditorul obligației respective este numit prestator, iar debitorul - acceptant. În calitate de acceptant și prestator pot figura orice persoană juridică și fizică, inclusiv incapabilii, or deseori îmbogățirea fără justă cauză nu depinde de voința dobânditorului. Îmbogățirea fără justă cauză presupune de fiecare dată o majorare a patrimoniului dobânditorului din contul patrimoniului prestatorului.

Instanța de apel a menționat că normele care reglementează îmbogățirea fără justă cauză au drept scop restabilirea echilibrului patrimonial între părțile acestui raport juridic și joacă un rol protector subsidiar.

Tototdată, instanța de apel a reținut că, potrivit art.1979 Cod civil, în vigoare din 01.03.2019, dacă o persoană obține o îmbogățire nejustificată (persoană îmbogățită) care se atribuie la dezavantajul suferit de o altă persoană (persoană dezavantajată), ea este obligată față de persoana dezavantajată să restituie îmbogățirea. Prevederile alin. (1) se aplică doar în conformitate cu dispozițiile prezentului capitol.

Iar, articolul 1984 alin.1 Cod civil, în vigoare din 01 martie 2019, stabilește că o persoană este îmbogățită prin majorarea patrimoniului său, folosirea bunurilor altuia, prestarea unui serviciu sau executarea unei lucrări în folosul său.

La caz, instanța de apel a notat că potrivit recipisei din 11 martie 2020, întocmită și semnată de Ala Maștalear, dânsa recunoaște faptul că colegul său de serviciu, Serghei Skutnițki a achitat creditul dânsei în mărime de 46 000 de lei și că ea se obligă să-i achite suma dată într-o perioadă nedeterminată.

Instanța de apel a constatat că debitorul obligației - Ala Maștalear a recunoscut prin declarație scrisă-recipisa din 11 martie 2020, că a primit suma menționată și obligația în mărime de 46 000 lei față de Serghei Skutnițki.

Dat fiind că suma de 46 000 lei acordată de Serghei Skutnițki Alei Maștalear este confirmată prin probe pertinente, instanța de apel a admis parțial acțiunea civilă și a dispus încasarea de la Maștalear Ala în beneficiul lui Serghei 4 Skutnițki a sumei de 46000 lei cu titlu de îmbogățire nejustificată. În privința restului sumei, acțiunea s-a respins ca neprobată.

Cu referire la discuțiile purtate de apelant cu intimata, prin aplicația Viber, Curtea de Apel Bălți a notat că, din descifrarea acestora nu se deduce că intimata ar fi confirmat că urmează să achite o sumă mai mare decât cea de 46000 de lei, recunoscută prin recipisa din 11 martie 2020. Mai mult, discuțiile prin care ultima recunoaște primirea mijloacelor bănești sunt anterioare recipisei din 11 martie 2020, prin care ultima recunoaște suma ce urmează să o restituie la acea etapă.

Instanța de apel a notat că circumstanțele cauzei indică asupra faptului că ultima sumă transmisă intimatei a avut loc în iunie 2019, prin urmare la situația din 11 martie 2020 părțile prin recipisă au menționat că suma ce a rămas nerestituită constituie 46000 de lei, care și urmează a fi dispusă spre încasare.

Ce ține de argumentul apelantului că de fapt la acea etapă recipisa nu a cuprins toată suma, Curtea de Apel Bălți l-a respins ca fiind unul declarativ și neprobat, or, conform art. 212-122 din Codul de procedură civilă proba scrisă este una definitorie, iar proba scrisă prezentată confirmă nerestituirea de către intimată anume a sumei de 46000 de lei, dar nu una mai mare, cum declarativ invocă apelantul.

Referitor la pretenția privind încasarea prejudiciului moral în mărime de 5000 lei, instanța de apel a concluzionat de a respinge pretenția, deoarece apelantul, prin prisma dispozițiilor art.118 alin. (1) din Codul de procedură civilă, nu a probat cauzarea lui a prejudiciului moral de către Ala Maștalear.

Cu referire la argumentul instanței de fond că suma dispusă spre încasare constituie o datorie la împrumut, Curtea de Apel Bălți a menționat că între părți nu s-a stabilit existența unor raporturi obligaționale aferente contractului de împrumut, fapt negat și de apelant atât în acțiunea civilă cât și în instanța de apel.

Instanța de apel a constatat că instanța de fond la adoptarea hotărârii a interpretat și aplicat eronat normele de drept material și ca rezultat a dat o apreciere greșită materialului probator anexat la dosar, fapt ce a dus la soluționarea incorectă a cauzei. Or, recipisa de recunoaștere a sumei ce urmează a fi restituită nu poate fi reținută ca înscris ce confirmă încheierea contractului de împrumut. Înscrisul, care confirmă încheierea contractului de împrumut, urmează să corespundă exigențelor legale, inclusiv clauzelor esențiale ale contractului de împrumut. Pe când, din conținutul recipisei menționate nu se desprinde că mijloacele bănești ar fi fost transmise de apelant intimatei cu titlu de împrumut.

Ce ține de încasarea cheltuielilor de judecată, instanța de apel a reținut că Serghei Skutnițki a fost reprezentat de avocata Angela Gherasim în temeiul mandatului seria MA nr.1427052 din 26 octombrie 2020, pentru serviciile căruia a achitat 10000 lei, potrivit ordinului de plată seria PL nr. 081243 din 26.10.2020 ( vol. I, f.d.75,93). 5

Curtea de Apel Bălți, în conformitate cu dispozițiile art. 94 din Codul de procedură civilă, a conchis să-i compenseze apelantului Serghei Skutnițki cheltuielile de judecată în sumă de 9939 de lei.

A indicat că instanța de apel a încălcat sau aplicat eronat normele procedurale și anume în dosar lipsește procesul-verbal semnat de președintele ședinței

Recurentul a menționat că instanța de apel eronat a constatat că speței sunt aplicabile art. 210 (1) din Codul civil în vigoare până la 01 martie 2019 și art. 321 din Codul civil în vigoare după 01 martie 2019. Or, la caz , urmau a fi aplicabile dispozițiile art. 1389 alin. (1) din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2009). Deși, instanța de apel corect a stabilit că a avut loc o îmbogățire fără justă cauză, însă nu a aplicat integral dispozițiile art. 1389 alin. (1) din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2009) și anume că persona care, fără temei legal sau contractual, a dobândit ceva.

Prin urmare, recurentul a opinat că nu este nevoie de un acord ( act, contract, înscris) între persoane fizice (cerință prevăzută la art. 210 alin. (1) din Codul civil), fiind de ajuns ca intimata să obțină ceva, să facă o economie fără motiv legal sau contract (art. 1389 din Codul civil în vigoare până la 01 martie 2019).

Recurentul a subliniat că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor pretențiilor și motivelor invocate în cererea de apel, astfel fiind încălcate prevederile art. 373 alin. (5) din Codul de procedură civilă. Or, instanța de apel nu s-a expus asupra cheltuielilor de asistență judiciară suportate de dânsul la perfectarea cererii de apel (bonul de plată pentru suma de 2000 de lei ( vol. I, f.d. 181)).

A indicat că instanța de apel, în punctul 91 al deciziei, analizează convorbirile în viber și nu găsește confirmarea că intimata a recunoscut și a fost de acord să restituie suma ce depășește suma de 46000 de lei. La acest aspect, recurentul a punctat că, în fragmentul convorbirilor din 22 august 2019 a indicat în mod detaliat sumele datorate și împrejurările în care le-a primit și a 6 solicitat să fie stabilită modalitate restituirii sumelor primite, la care intimata inițial a scris „bine”.

La 22 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatei copia recursului declarat, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele dosarului ( vol. I, f.d. 198).

Până la examinarea admisibilității recursului, Ala Maștalear nu și-a valorificat drepturile sale procedurale și nu a depus referință la recursul declarat de Serghei Skutnițki.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat de către Serghei Skutnițki, la 10 februarie 2023, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă: „ (1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; 7 c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului): „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”

Art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă: „ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Astfel, recursul depus de Serghei Skutnițki, la 10 februarie 2023, se consideră depus în termenul stabilit de lege.

Ce ține de argumentul recurentului că în dosar lipsește procesul-verbal semnat de președintele ședinței, Completul de judecată îl consideră declarativ. Or, din materialele dosarului se atestă că Curtea de Apel Bălți, prin încheierea din 29 iunie 2022, a acceptat spre examinare cererea de apel depusă de Serghei Skutnițki, cu intentarea procedurii de apel și a fixat ședința de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare pentru data de 15 septembrie 2022, ora 09:00. Astfel, 8 ședința de judecată pentru 15 septembrie 2022 a fost întreruptă pentru deliberarea și pronunțarea deciziei pentru data de 22 septembrie 2022, care au fost consemnate în procesul-verbal al ședinței de judecată semnat de către președintele ședinței ( vol. I, f.d.155-156 )

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)- (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs), enunțate la pct. 58 din prezenta încheiere.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de Serghei Skutnițki, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu cad sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de Serghei Skutnițki, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a 9 recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Serghei Skutnițki, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art.433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară ca inadmisibil recursul depus de recursul declarat de Serghei Skutnițki, împotriva deciziei din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte Ion Malanciuc Judecători Ghenadie Eremciuc Oxana Parfeni 10