2ra-447/23incasarea sumei — incasarea sumei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea sumei
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-447/23incasarea sumei — incasarea sumei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Serghei Skutnițki,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Serghei Skutnițki împotriva Alei Maștalear, cu privire la încasarea sumei,
împotriva deciziei din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți
(Dosarul nr. 2ra-447/23/
NR. PIGD 2-21025148-01-2ra-21032023)
Recurs declarat până la 01 septembrie 2023, temeiurile nu se încadrează în art.
432 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă. Recursul exercitat conform
Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept
material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și
temeinicia ei în fapt.
Judecătoria Bălți, sediul Central, jud. S. Dubceac
Curtea de Apel Bălți, jud. S. Procopciuc, D. Stănilă, D. Corolevschi
02 aprilie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Serghei Skutnițki,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Ghenadie Eremciuc,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 17 februarie 2021, Skutnițki Serghei a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Alei Maștalear, cu privire la încasarea sumei.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a invocat că din
01 noiembrie 2000 până în prezent activează în calitate de ******* la filiala
*******”, iar pârâta Ala Maștalear, la fel, activează la filiala ******* în calitate
de *********.
Pe parcursul anului 2018 pârâta, folosindu-se de starea sa emoțională,
drept dovadă fiind concluzia medicală și încrederea pe care o avea în ea, a
solicitat în repetate rânduri, s-o ajute material cu mijloace bănești.
Astfel, la 21 august 2018, i-a transmis pârâtei 1000 de lei, la 07
septembrie 2018 i-a transmis 2500 de lei, la 13 septembrie 2018 i-a transmis
3000 de lei, la 14 septembrie 2018 i-a transmis 1000 dolari și 1000 euro, sume
din care pârâta și-a achitat un credit în sumă de 12 000 de lei.
Reclamantul a menționat că pârâta neagă primirea acestor bani, motiv
pentru care s-a adresat la mai multe organizații de creditare nebancară, cum ar fi,
SRL „Iute Credit”, ÎCS „Express Leasing and Microcredit” SRL, „Sebo Credit”
SRL, pentru a primi informația privind primirea și termenii de rambursare a
sumelor împrumuturilor și a proba restituirea de către aceasta a sumelor
creditare, din contul banilor primiți de la reclamant în luna septembrie 2018.
La începutul lunii octombrie anul 2018, pârâta, Maștalear Ala, primind
notificarea de la SRL „Incaso” cu cerința de a rambursa datoria timp de două
săptămâni, l-a rugat să contracteze pe numele lui un credit bancar pentru a o
ajuta cu achitarea datoriei, garantându-i achitarea creditului, care urma să-l
contracteze.
La 12 octombrie 2018, Ala Maștalear, plângându-se că timpul se răcește și
nu are bani pentru lemne, l-a convins să-i transmită 2000 de lei, care i-a extras
de pe cardul lui în aceeași seară și i-a transmis în incinta filialei ”ComerțBank”,
amplasată în regiunea opririi centrale, unde se afla ultima, achitându-și creditul.
Peste câteva zile, pârâta l-a rugat s-o ajute cu surse financiare pentru a
procura un telefon mobil fiicei sale Cristina Maștalear. Astfel, la 16 octombrie
2018, a procurat un telefon mobil în suma de 3699 de lei și l-a transmis Alei
Maștalear.
La 19 octombrie 2018, pârâta i-a adus contul de la SRL „ Incaso” și el,
datorită creditelor primite la SA „Energbank” și SA „VictoriaBank” în sumă de
30 000 de lei (contract de credit nr.402-2251Q și 20 000.00 lei (contract de
1
credit nr.BLC-2713SP), a achitat creanța restantă a ultimei în sumă de 45 856,20
de lei și 3312,59 de lei, drept dovadă fiind certificatul nr.20 din 03 februarie
2020, eliberat de SA „Victoriabank”.
A mai indicat că, la 05 noiembrie 2018, pârâta l-a convins să-i procure
un tonometru la preț de 845 de lei, invocând probleme de sănătate, bani care
dânsul i-a extras de pe cardul de salariu, iar la sfârșitul lunii noiembrie, a mai
primit de la el 5000 de lei pentru a-și procura cizme de iarnă și scurtă.
Mai indică că, la rugămintea pârâtei a achitat serviciile de telefonie
mobilă prestate acesteia în sumă 200 de lei pentru luna septembrie 2018, drept
dovadă fiind certificatul nr. 20 din 03 februarie 2020, eliberat de SA
„Victoriabank” și 628,00 lei pentru lunile noiembrie-februarie 2018-2019, drept
dovadă fiind informația SA „Moldtelecom”.
La 10 decembrie 2018 a transferat pe contul Alei Maștalear suma de
1000 de lei, drept dovadă fiind certificatul nr.20 din 03 februarie 2020, eliberat
de „Victoriabank”SA, iar la 14 iunie 2019, i-a transmis pârâtei suma de 1300 de
lei.
Drept consecință, suma totală de care a beneficiat Ala Maștalear constituie
70 340,79 de lei, 1000,00 dolari și 1000,00 euro.
Mai mult ca atât, prin neachitarea de către pârâtă a sumei creditelor
contractate a fost nevoit să achite dobânzi și comisioane lunare, aferente
creditului contractat de la SA „Energbank” în sumă de 1856,81 de lei, 2760 de
lei și 2973,78 lei la SA „Victoriabank”.
În luna decembrie a anului 2018, Ala Maștalear i-a promis că va
contracta un credit bancar și îi va restitui suma totală de bani.
La 11 martie 2020, Ala Maștalear i-a eliberat un înscris prin care i-a
garantat restituirea doar a sumei de 46 000,00 lei, achitați pentru restituirea
creditului.
La 04 august 2020 a expediat în adresa pârâtei cerere prealabilă privind
achitarea pe cale amiabilă a datoriei în mărime de 80 200 de lei, 1000 dolari și
1000 euro, care a fost restituită ca nereclamată.
În opinia reclamantului, pârâta a beneficiat nejustificat de suma de
70340,79 de lei, 1000 dolari și 1000 euro, mărindu-și patrimoniul pe seama
patrimoniului dânsului, fără ca pentru aceasta să existe un temei juridic, astfel al
îmbogățirii fără justă cauză.
Mai indică reclamantul, că în urma acțiunilor culpabile comise de Ala
Maștalear i s-a cauzat un prejudiciu moral, i-au fost pricinuite suferințe psihice.
În drept, reclamantul își întemeiază pretențiile pe dispozițiile art.1389
din Codul civil.
Reclamantul a solicitat încasarea de la Ala Maștalear în beneficiul său a
sumelor de 82 931,38 de lei, 1000 dolari și 1000 euro, prejudiciul moral în sumă
5000 de lei, suma cheltuielilor de judecată care vor fi suportate pe parcursul
examinării cauzei în fond.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
2
Prin hotărârea din 14 februarie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-
a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Skutnițki. S-a
încasat de la Ala Maștalear în beneficiul lui Serghei Skutnițki datoria în mărime
de 46000 de lei și cheltuielile de judecată sub forma taxei de stat achitată la
depunerea cererii de chemare în judecată în mărime de 1380 de lei, cheltuielile
pentru asistență juridică în mărime de 5000 de lei, proporțional părții admise a
cerințelor. În rest, pretențiile s-au respins (vol. I, f.d. 102, 107-112).
Pentru a decide astfel, instanța de fond a notat că potrivit recipisei,
semnată de către Ala Maștalear, la data de 11 martie 2020, Serghei Skutnițki i-a
achitat creditul în sumă de 46 000 de lei, prin care aceasta a confirmat că se
obligă să o restituie.
Instanța de fond a stabilit că speței în partea încasării sumei de 46000 de
lei, nu sunt aplicabile prevederile invocate de Serghei Skutnițki. Or,
îmbogățirea nejustificată presupune o majorare a patrimoniului dobânditorului
din contul patrimoniului prestatorului, însă Serghei Skutnițki nu a probat
majorarea patrimoniului Ala Maștalear din contul său.
Mai mult, instanța de fond a reținut că pârâtei Ala Maștalear nu-i poate fi
imputată obligația de a restitui suma de bani solicitată de reclamant, prin prisma
dispozițiilor art. 1389 din Codul civil, care reglementează relațiile cu privire la
îmbogățirea nejustificată, întrucât, pentru a fi prezența unui raport juridic de
îmbogățire nejustificată, este important ca îmbogățirea să se producă în lipsa
unui temei legal sau contractual, iar reieșind din circumstanțele speței date, o
parte a dat cu împrumut celeilalte părți suma de bani, iar aceasta s-a obligat să
restituie banii, respectiv, raportului juridic litigios sunt aplicabile alte norme de
drept material, decât cele invocate de către Serghei Skutnițki.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 17 februarie 2022, Serghei Skutnițki a depus cerere de apel
nemotivată, iar la 22 iunie 2022, a depus cererea de apel motivată împotriva
hotărârii din 14 februarie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând
admiterea acesteia, casarea parțială a hotărârii contestate, cu emiterea unei noi
hotărâri de admitere integrală a acțiunii ( vol. I, f.d.105-106, 120-126)
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, s-a admis
cererea de apel depusă de Serghei Skutnițki, s-a casat integral hotărârea din 14
februarie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, și s-a emis o nouă hotărâre
prin care hotărâri, după cum urmează: S-a admis parțial acțiunea formulată de
Serghei Skutnițki împotriva Alei Maștalear cu privire la încasarea sumei. S-a
încasat de la Ala Maștalear în beneficiul lui Serghei Skutnițki 46 000 de lei cu
titlu de îmbogățire nejustificată și 9 939 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
În rest, acțiunea civilă s-a respins (vol. II, f.d.157, 158-167).
3
În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a notat că articolul 1389
alin.1 din Codul civil, în vigoare la momentul inițierii raporturilor juridice
dintre Serghei Skutnițki și Ala Maștalear, deci până la modificările din 01 martie
2019, prevede că persoana care fără temei legal sau contractual a dobândit ceva
(acceptant) ca urmare a executării unei prestații de către o altă persoană
(prestatator) sau a realizat în alt mod o economie din contul altuia este obligată
să restituie acestei alte persoane ceea cea a primit sau a economisit. Nu este
relevant faptul dacă îmbogățirea fără justă cauză a avut loc ca rezultat al
comportamentului uneia dintre părți, a unui terț sau ca urmare a unei cauze
independente de voința lor.
Deci, îmbogățirea fără justă cauză reprezintă un fapt juridic licit, care
generează drepturi și obligații pentru participanții la raporturi juridice civile.
Norma comentată pornește de la principiul echității și instituie regula, potrivit
cărei orice persoană care și-a majorat patrimoniul său prin reducerea corelativă a
patrimoniului altei persoane fără a fi îndreptățită de un temei juridic este
obligată să restituie ceea ce nu-i aparține. Tradițional, aceste raporturi sunt
denumite îmbogățire fără justă cauză. Creditorul obligației respective este numit
prestator, iar debitorul - acceptant. În calitate de acceptant și prestator pot figura
orice persoană juridică și fizică, inclusiv incapabilii, or deseori îmbogățirea fără
justă cauză nu depinde de voința dobânditorului. Îmbogățirea fără justă cauză
presupune de fiecare dată o majorare a patrimoniului dobânditorului din contul
patrimoniului prestatorului.
Instanța de apel a menționat că normele care reglementează îmbogățirea
fără justă cauză au drept scop restabilirea echilibrului patrimonial între părțile
acestui raport juridic și joacă un rol protector subsidiar.
Tototdată, instanța de apel a reținut că, potrivit art.1979 Cod civil, în
vigoare din 01.03.2019, dacă o persoană obține o îmbogățire nejustificată
(persoană îmbogățită) care se atribuie la dezavantajul suferit de o altă persoană
(persoană dezavantajată), ea este obligată față de persoana dezavantajată să
restituie îmbogățirea. Prevederile alin. (1) se aplică doar în conformitate cu
dispozițiile prezentului capitol.
Iar, articolul 1984 alin.1 Cod civil, în vigoare din 01 martie 2019,
stabilește că o persoană este îmbogățită prin majorarea patrimoniului său,
folosirea bunurilor altuia, prestarea unui serviciu sau executarea unei lucrări în
folosul său.
La caz, instanța de apel a notat că potrivit recipisei din 11 martie 2020,
întocmită și semnată de Ala Maștalear, dânsa recunoaște faptul că colegul său de
serviciu, Serghei Skutnițki a achitat creditul dânsei în mărime de 46 000 de lei și
că ea se obligă să-i achite suma dată într-o perioadă nedeterminată.
Instanța de apel a constatat că debitorul obligației - Ala Maștalear a
recunoscut prin declarație scrisă-recipisa din 11 martie 2020, că a primit suma
menționată și obligația în mărime de 46 000 lei față de Serghei Skutnițki.
Dat fiind că suma de 46 000 lei acordată de Serghei Skutnițki Alei
Maștalear este confirmată prin probe pertinente, instanța de apel a admis parțial
acțiunea civilă și a dispus încasarea de la Maștalear Ala în beneficiul lui Serghei
4
Skutnițki a sumei de 46000 lei cu titlu de îmbogățire nejustificată. În privința
restului sumei, acțiunea s-a respins ca neprobată.
Cu referire la discuțiile purtate de apelant cu intimata, prin aplicația Viber,
Curtea de Apel Bălți a notat că, din descifrarea acestora nu se deduce că intimata
ar fi confirmat că urmează să achite o sumă mai mare decât cea de 46000 de lei,
recunoscută prin recipisa din 11 martie 2020. Mai mult, discuțiile prin care
ultima recunoaște primirea mijloacelor bănești sunt anterioare recipisei din 11
martie 2020, prin care ultima recunoaște suma ce urmează să o restituie la acea
etapă.
Instanța de apel a notat că circumstanțele cauzei indică asupra faptului că
ultima sumă transmisă intimatei a avut loc în iunie 2019, prin urmare la situația
din 11 martie 2020 părțile prin recipisă au menționat că suma ce a rămas
nerestituită constituie 46000 de lei, care și urmează a fi dispusă spre încasare.
Ce ține de argumentul apelantului că de fapt la acea etapă recipisa nu a
cuprins toată suma, Curtea de Apel Bălți l-a respins ca fiind unul declarativ și
neprobat, or, conform art. 212-122 din Codul de procedură civilă proba scrisă
este una definitorie, iar proba scrisă prezentată confirmă nerestituirea de către
intimată anume a sumei de 46000 de lei, dar nu una mai mare, cum declarativ
invocă apelantul.
Referitor la pretenția privind încasarea prejudiciului moral în mărime de
5000 lei, instanța de apel a concluzionat de a respinge pretenția, deoarece
apelantul, prin prisma dispozițiilor art.118 alin. (1) din Codul de procedură
civilă, nu a probat cauzarea lui a prejudiciului moral de către Ala Maștalear.
Cu referire la argumentul instanței de fond că suma dispusă spre încasare
constituie o datorie la împrumut, Curtea de Apel Bălți a menționat că între părți
nu s-a stabilit existența unor raporturi obligaționale aferente contractului de
împrumut, fapt negat și de apelant atât în acțiunea civilă cât și în instanța de
apel.
Instanța de apel a constatat că instanța de fond la adoptarea hotărârii a
interpretat și aplicat eronat normele de drept material și ca rezultat a dat o
apreciere greșită materialului probator anexat la dosar, fapt ce a dus la
soluționarea incorectă a cauzei. Or, recipisa de recunoaștere a sumei ce urmează
a fi restituită nu poate fi reținută ca înscris ce confirmă încheierea contractului
de împrumut. Înscrisul, care confirmă încheierea contractului de împrumut,
urmează să corespundă exigențelor legale, inclusiv clauzelor esențiale ale
contractului de împrumut. Pe când, din conținutul recipisei menționate nu se
desprinde că mijloacele bănești ar fi fost transmise de apelant intimatei cu titlu
de împrumut.
Ce ține de încasarea cheltuielilor de judecată, instanța de apel a reținut că
Serghei Skutnițki a fost reprezentat de avocata Angela Gherasim în temeiul
mandatului seria MA nr.1427052 din 26 octombrie 2020, pentru serviciile căruia
a achitat 10000 lei, potrivit ordinului de plată seria PL nr. 081243 din
26.10.2020 ( vol. I, f.d.75,93).
5
Curtea de Apel Bălți, în conformitate cu dispozițiile art. 94 din Codul de
procedură civilă, a conchis să-i compenseze apelantului Serghei Skutnițki
cheltuielile de judecată în sumă de 9939 de lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 10 februarie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Serghei Skutnițki a
declarat recurs împotriva deciziei din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți,
prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei instanței de
apel și admiterea integrală a cererii de chemare în judecată (f. d. 188-190).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurentul a invocat că nu este de acord cu
decizia instanței de apel, deoarece instanța nu a aplicat legea care trebuia să fie
aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și interpretat eronat în
mod eronat legea. În drept a invocat art. 432 alin. (1) lit. a), b) și d) din Codul
de procedură civilă în redacția până la 01 septembrie 2023.
A indicat că instanța de apel a încălcat sau aplicat eronat normele
procedurale și anume în dosar lipsește procesul-verbal semnat de președintele
ședinței
Recurentul a menționat că instanța de apel eronat a constatat că speței
sunt aplicabile art. 210 (1) din Codul civil în vigoare până la 01 martie 2019 și
art. 321 din Codul civil în vigoare după 01 martie 2019. Or, la caz , urmau a fi
aplicabile dispozițiile art. 1389 alin. (1) din Codul civil (în vigoare până la 01
martie 2009). Deși, instanța de apel corect a stabilit că a avut loc o îmbogățire
fără justă cauză, însă nu a aplicat integral dispozițiile art. 1389 alin. (1) din
Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2009) și anume că persona care, fără
temei legal sau contractual, a dobândit ceva.
Prin urmare, recurentul a opinat că nu este nevoie de un acord ( act,
contract, înscris) între persoane fizice (cerință prevăzută la art. 210 alin. (1) din
Codul civil), fiind de ajuns ca intimata să obțină ceva, să facă o economie fără
motiv legal sau contract (art. 1389 din Codul civil în vigoare până la 01 martie
2019).
Recurentul a subliniat că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
pretențiilor și motivelor invocate în cererea de apel, astfel fiind încălcate
prevederile art. 373 alin. (5) din Codul de procedură civilă. Or, instanța de apel
nu s-a expus asupra cheltuielilor de asistență judiciară suportate de dânsul la
perfectarea cererii de apel (bonul de plată pentru suma de 2000 de lei ( vol. I,
f.d. 181)).
A indicat că instanța de apel, în punctul 91 al deciziei, analizează
convorbirile în viber și nu găsește confirmarea că intimata a recunoscut și a
fost de acord să restituie suma ce depășește suma de 46000 de lei. La acest
aspect, recurentul a punctat că, în fragmentul convorbirilor din 22 august 2019
a indicat în mod detaliat sumele datorate și împrejurările în care le-a primit și a
6
solicitat să fie stabilită modalitate restituirii sumelor primite, la care intimata
inițial a scris „bine”.
La 22 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatei copia
recursului declarat, creând astfel participanților la proces condiții egale de a
cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru
asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în
drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin
scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele
dosarului ( vol. I, f.d. 198).
Până la examinarea admisibilității recursului, Ala Maștalear nu și-a
valorificat drepturile sale procedurale și nu a depus referință la recursul declarat
de Serghei Skutnițki.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în
vigoare la 1 septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31
iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării
în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de către Serghei Skutnițki, la 10 februarie 2023, a fost
depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare
din 01 septembrie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii recursului.
În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
7
c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia
dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în
proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea
greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de
către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în vigoare
la data depunerii recursului):
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”
Art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs
menționează că Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință
publică la 22 septembrie 2022. Decizia motivată din 22 septembrie 2022 a Curții
de Apel Bălți a fost expediată lui Serghei Skutnițki la 06 decembrie 2022, fapt
ce se atestă prin scrisoarea de expediere anexată la materialele cauzei, însă date
privind recepționarea acesteia lipsesc la dosar (vol. I, f.d. 170).
Astfel, recursul depus de Serghei Skutnițki, la 10 februarie 2023, se
consideră depus în termenul stabilit de lege.
Ce ține de argumentul recurentului că în dosar lipsește procesul-verbal
semnat de președintele ședinței, Completul de judecată îl consideră declarativ.
Or, din materialele dosarului se atestă că Curtea de Apel Bălți, prin încheierea
din 29 iunie 2022, a acceptat spre examinare cererea de apel depusă de Serghei
Skutnițki, cu intentarea procedurii de apel și a fixat ședința de pregătire a cauzei
pentru dezbateri judiciare pentru data de 15 septembrie 2022, ora 09:00. Astfel,
8
ședința de judecată pentru 15 septembrie 2022 a fost întreruptă pentru
deliberarea și pronunțarea deciziei pentru data de 22 septembrie 2022, care au
fost consemnate în procesul-verbal al ședinței de judecată semnat de către
președintele ședinței ( vol. I, f.d.155-156 )
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)- (4) din Codul de
procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs),
enunțate la pct. 58 din prezenta încheiere.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs de Serghei Skutnițki,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu cad sub
incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură
civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de
către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a
normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul
exercitat conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv,
adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede
puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul declarat de Serghei Skutnițki, conține obiecții de fapt și de drept,
similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate
de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există
aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor
argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este
garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din
Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor
faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului
presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat
în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al
părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita
la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor
imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,
precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a
9
recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a
normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Serghei Skutnițki,
ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art.433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de recursul declarat de Serghei
Skutnițki, împotriva deciziei din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Ghenadie Eremciuc
Oxana Parfeni
10