2ra-791/24 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere si compensarea cheltuielilor de judecata

2ra-791/24 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Ruslan

Delendrea, reprezentat de avocatul Serghei Postica,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Tatiana Răcilă împotriva lui Ruslan Delendrea, cu privire la modificarea

cuantumului pensiei de întreținere și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 20 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra -791/24

NR. PIGD 2-23070851-01-2ra-16072024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a ei.

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. M. Țurcan

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, jud. N. Budăi, M. Anton, I. Dutca

25 iunie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților cererea de recurs depusă de Ruslan

Delendrea, reprezentat de avocatul Serghei Postica,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Oxana Parfeni, Președinte,

Gheorghe Stratulat,

Ion Munteanu, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva lui Ruslan Delendrea, cu privire la modificarea cuantumului pensiei

de întreținere, cu indexarea acesteia și compensarea cheltuielilor de judecată.

în divorț cu pârâtul Ruslan Delendrea din ******. Din căsătoria lor s-au născut

fiicele ******și ******.

s-a desfăcut căsătoria înregistrată între reclamantă și Ruslan Delendrea, s-a

stabilit domiciliul copiilor minori cu mama lor și s-a încasat pensia de

întreținere în sumă de 1 000 de lei pentru fiecare copil.

rareori înregistrează restanțe, fiind mulțumit de faptul că, achită doar 2 000 de

lei pentru întreținerea copiilor minori, ******și ******.

ce privește acoperirea costurilor de creștere și întreținere, care inevitabil trebuie

suportate, dat fiind studiile alese de fiecare copil (cărți, cursurile suplimentare

etc), creșterea firească și dezvoltarea fiziologică, care impune cheltuieli

suplimentare (produse de igienă, lenjerie de corp, haine, încălțăminte etc.), dar

și alimentația, serviciile medicale ale medicului dentist și oculist (ambii copii

purtând ochelari de vedere).

solicitat de la pârât ajutor financiar pentru acoperirea necesităților sale și de

fiecare dată au fost refuzate, pe motiv că el deja achită pensia de întreținere, iar

între copii și pârât nu există o relație decât pe hârtie (certificatele de naștere),

deși legislația națională le garantează dreptul la un trai decent și dezvoltare

armonioasă.

unicul părinte responsabil de doi copii și unicul părinte care suportă integral

toate costurile de întreținere și creștere a doi copii gemeni.

sale, a fost încadrată în grupul de vulnerabilitate foarte ridicată din punct de

vedere energetic.

este foarte modest, îi este dificil să acopere toate costurile de întreținere pentru

1

sine și doi copii gemeni, asigurând totodată toate cheltuielile de întreținere a

spațiului locativ, care, de asemenea, sunt acoperite, fără a se forma datorii.

socială condiționată de vârsta beneficiarului (minor) și statutul acestuia (copil

stabilit cu domiciliul la un părinte după divorțul/separarea părinților).

Așteptarea legitimă a copilului de a beneficia de o plată lunară decentă a

întreținerii sale de către părintele care locuiește separat de copil, apare în

momentul divorțului sau separării părinților și este un drept protejat de art.1

Protocolul 2 al Convenției Europene. Acest drept devine executoriu în ziua

plății benevole, încheierii unui acord mutual al părinților sau în ziua pronunțării

actului judecătoresc de încasare forțată a plății de întreținere a minorului.

partea ambilor părinți și prevede clar condițiile și mecanismul de obligare la

plata acestei prestații sociale, reclamanta consideră oportună majorarea

cuantumului pensiei alimentare ce urmează a fi achitată de pârât.

Republicii Moldova, unde sânt stabilite cu domiciliul și depind una de cealaltă,

legislația Republicii Moldova guvernează acest litigiu. Mai mult, potrivit

prevederilor art. 75 și art. 110 din Codul familiei, reclamantele minore au

dreptul să solicite majorarea întreținerii sale, pentru fiecare din ele, pentru că,

desfacerea căsătoriei părinților nu ar trebui să le afecteze. Să fi fost părinții

căsătoriți, veniturile pârâtului, la fel ca ale mamei, ar fi fost puse la baza

creșterii și educației ambilor copii, iar din motiv că, pârâtul locuiește separat de

copii și achită o sumă de 1000 de lei cu titlu de pensie alimentară, care este una

necorespunzătoare necesităților de creștere și dezvoltare a copiilor, deși situația

materială a pârâtului este net superioară situației reclamantei Tatiana Răcilă,

mama copiilor, se limitează nejustificat obligația de întreținere a copiilor din

partea pârâtului.

acest drept este garantat atât de Constituția Republicii Moldova, cât și de

legislația civilă și cea privind drepturile copilului. Mai mult, prin Legea nr.

45/2007 privind combaterea și prevenirea violenței în familie, statul recunoaște

ca fiind violență economică acțiunile membrului de familie (în cazul dat al

tatălui copiilor) de privare de mijloace economice, refuzul de a susține familia

și „alte acțiuni cu efect similar”.

pentru copiii minori ****** și ******, prin încasarea din contul pârâtului

Ruslan Delendrea în beneficiul reclamantei Tatiana Răcilă a sumei de 6000 de

lei lunar pentru fiecare, începând cu data depunerii cererii de chemare în

judecată, care va fi indexată corespunzător în perioada de executare a hotărârii

judecătorești, până la atingerea vârstei de 23 ani de către copii, dacă aceștia își

vor continua studiile și compensarea cheltuielilor de judecată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

2

Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana

Răcilă, fiind modificat cuantumul pensiei de întreținere, stabilit prin hotărârea

nr. 2-2529/11 din 25 iulie 2011 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, prin

care s-a încasat de la Ruslan Delendrea, în beneficiul Tatianei Delendrea

(Răcilă), pentru copiii ****** și ******, de la suma de a câte 1 000 de lei

lunar, pentru fiecare copil, la suma de 2 500 de lei lunar, pentru fiecare copil,

începând cu data de 17 mai 2023 și până la atingerea majoratului de către copii.

În rest, cererea s-a respins ca nefondată. S-a încasat de la Ruslan Delendrea în

beneficiul statului, taxa de stat în sumă de 1 080 de lei ( f.d. 43, 50-55).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Răcilă, reprezentată de avocata Doina-Ioana Străisteanu, a depus cerere de apel

nemotivată, iar la 05 ianuarie 2024, a depus cerere de apel motivată împotriva

hotărârii din 04 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral

(f.d. 48-49, 61-64).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

cererea de apel depusă de Tatiana Răcilă, reprezentată de avocata Doina-Ioana

Străisteanu. S-a casat hotărârea din 04 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru. S-a emis o nouă hotărâre, prin care: S-a admis parțial cererea de

chemare în judecată depusă de Tatiana Răcilă. S-a modificat cuantumul pensiei

de întreținere încasat de la Ruslan Delendrea în beneficiul Tatianei Răcilă

pentru întreținerea copiilor minori ******și ******, stabilit prin hotărârea din

25 iulie 2011 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău. S-a încasat de la Ruslan

Delendrea în beneficiul Tatianei Răcilă pensia pentru întreținere a copiilor

minori ****** și ******, a câte 4 000 de lei, lunar pentru fiecare copil,

începând cu data de 17 mai 2023, pînă la atingerea majoratului de către copii.

În rest, acțiunea s-a respins. S-a anulat titlul executoriu, eliberat în baza

hotărârii din 25 iulie 2011 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău. S-a încasat

de la Delendrea Ruslan în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 2 880 de

lei.

hotărârea nr. 2-2529/11 din 25 iulie 2011 a Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău, a fost desfăcută căsătoria dintre Ruslan Delendrea și Tatiana

Delendrea, fiind stabilit domiciliul copiilor minori ******și ******, cu mama

acestora, Delendrea Tatiana, s-a încasat în beneficiul reclamantei Tatiana

3

Delendrea, pensia de întreținere a copiilor minori ******și ******, în mărime

de 1 000 de lei lunar pentru fiecare copil minor (f.d. 23-24).

chemare în judecată depusă, a invocat suportarea unor cheltuieli suplimentare

pentru întreținerea celor doi copii minori, care se află la întreținerea sa, după

separarea părinților, cât și faptul că cuantumul pensiei de întreținere încasat în

temeiul hotărârii din 25 iulie 2011 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău

lunar pentru fiecare copil este prea mic și insuficient pentru întreținerea

copiilor.

hotărârea din 04 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în

mărime a câte 2 500 de lei, lunar pentru fiecare copil, este unul cu mult mai jos

de limita de existență și nu corespunde intereselor copiilor minori, care deja

sânt adolescente și au necesități și cheltuieli mult mai mari.

minori ****** și ******un nivel de trai adecvat, apelanta Tatiana Delendrea,

cu care a fost stabilit domiciliul permanent al copiilor, a solicitat modificarea,

prin majorare, a cuantumului pensiei de întreținere, deoarece cuantumul pensiei

dispusă spre încasare anterior este unul cu mult mai jos de limita de existență.

Biroului Național de Statistică, valoarea minimului de existență în semestrul II

al anului 2023 pentru copii de vârsta 7- 17 ani este de 3 022 de lei. Cuantumul

stabilit de Biroul Național de Statistică este unul orientativ și nu obligatoriu.

Or, această sumă reflectă minimul de existență, cheltuielile reale de întreținere

a unui copil în vârstă de la 7- 17 ani fiind mult mai mari.

destinată pentru a satisface în primul rând nevoile alimentare ale copilului,

obligația legală de întreținere a copilului este mult mai complexă decât o

simplă îndatorire alimentară, pentru că are menirea de a procura celui

îndreptățit resursele necesare împlinirii și a altor trebuințe, precum cele privind

asigurarea unei instruiri corespunzătoare, a unei locuințe, a tratamentelor

medicale (lunare), iar încasarea pensiei de întreținere într-o sumă mai mică va

leza substanțial interesele copiilor minori, ori în orice situație drepturile

copilului prevalează (art. 3 alin. (1) al Convenției internaționale cu privire la

drepturile copilului).

obligația egală de a crește, educa și întreține copiii săi minori, iar la

soluționarea litigiilor ce au ca obiect drepturile și interesele copiilor, instanțele

vor adopta soluțiile sale reieșind din interesul major al copiilor și, în

descreștere, va admite în calitate de probe și stări de fapt situația părinților și

interesele acestora.

obligația de a participa la creșterea, educarea și întreținerea copiilor săi minori,

4

la un nivel și cuantum egal cu cel de al doilea părinte, la întreținerea căruia și

cu care domiciliază copiii după separarea părinților.

instanța de apel a considerat că pretenția apelantei cu privire la majorarea

cuantumului pensiei de întreținere este una întemeiată.

apelantă a câte 6 000 de lei pentru fiecare copil, lunar, până la împlinirea

vârstei de 23 ani de către aceștia, nu poate fi acceptat, or, instanța urmează să

țină cont că ambii părinți au drepturi și obligații egale.

modifica cuantumul pensiei de întreținere a copiilor minori ****** și ******,

prin majorarea acestuia, în cuantum de câte 4 000 de lei lunar, pentru fiecare

copil, acesta fiind unul echitabil, care să asigure un nivel necesar cerințelor și

necesităților copiilor, cu asigurarea egalității în drepturi și obligații a ambilor

părinți.

educația mamei, care își exercită atât obligațiile patrimoniale cât și

nepatrimoniale, ce țin de creșterea și îngrijirea zilnică a copiilor minori,

asigurându-i cu spațiu locativ și suportând un șir de cheltuieli în acest sens.

unui nivel de trai al copiilor, care să corespundă necesităților acestora, or,

întreținerea oferită de părinte trebuie să corespundă intereselor și necesităților

copilului, care să asigure dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și socială a

acestuia la un nivel corespunzător și suficient.

de întreținere în mărime de 4 000 de lei pentru fiecare copil lunar, până la

atingerea vârstei majoratului de către aceștia, este una rezonabilă, or, în

interesul superior al copilului este de a evita coborârea nivelului de trai la

minimul de existență.

chemare în judecată, cât și în cererea de apel a solicitat indexarea pensiei,

invocând prevederile art.108 din Codul familiei, care stabilește că, pensia de

întreținere, stabilită de instanța judecătorească într-o sumă bănească fixă, se

indexează în cazurile și în modul stabilit de lege.

cazuri, în care se impune indexarea pensiei de întreținere, și nu poate fi aplicată

în sensul în care solicită reclamanta/apelantă, or, indexarea pensiei de

întreținere nu poate fi cerută pentru viitor, ci doar pentru o perioadă precedentă

(asemeni indexării sumei adjudecate), luând în considerație faptul pierderii

puterii de cumpărare a unei sume, ținând cont de variația inflației.

încasarea pentru viitor, în cazul în care ****** și ****** își vor continua

studiile, ca pârâtul/intimat să fie obligat, și după împlinirea de către acestea a

5

vârstei majoratului, să continue să achite pensie de întreținere, situație apreciată

de către instanța de apel ca fiind inacceptabilă.

stabilit că, la acest moment, astfel de cerere nu poate fi admisă. Or, în cazul

admiterii, instanța s-ar pronunța anticipat asupra unor evenimente viitoare și

incerte, întrucât, o astfel de cerință eventual ar putea fi înaintată doar dacă s-ar

întruni condițiile legale, la moment ne fiind probată existența unui drept sau

interes legitim născut și actual, care ar putea fi obiect al dezbaterilor judiciare.

Pe cale de consecință, instanța de apel a considerat că, pretențiile respective au

fost înaintate prematur, instanța de fond întemeiat dispunând respingerea

acestui capăt de cerere ca fiind nefondat și neîntemeiat. Totodată, reieșind din

reglementările legale statuate la art.98 CPC, ținând cont de faptul că, instanța

de apel a pronunțat o hotărâre nouă, iar apelanta/reclamanta prin Lege este

scutită de plata taxei de stat, aceste cheltuieli de judecată, au fost puse pe

seama intimatului Delendrea Ruslan, urmând a fi încasată de la Delendrea

Ruslan în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 2 880 (două mii opt sute

optzeci) lei, (conform formulei de calcul: 8000 lei x 12 luni x 3%).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Postica, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 20 februarie 2024 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea apelului, casarea deciziei

instanței de apel, cu menținerea hotărârii din 04 octombrie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

SOLICITAREA RECURENTULUI

cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori urmează a fi luate în

considerație că minimul de existență și ritmul anual al inflației este în continuă

creștere, iar ca urmare în prezenta situație pensia de întreținere a copiilor

minori Albina Delendrea și Arina Delendrea urmează a fi majorat.

cauză a fost pronunțată de prima instanță, care a majorat pensia de întreținere

de la 1000 de lei la 2500 de lei.

4000 de lei stabilită de instanța de apel este o sumă excesiv de mare,

neargumentată de careva probe.

copia recursului declarat de Delendrea Ruslan, reprezentat de avocatul Serghei

Postica, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște

modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea

respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,

6

posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de

însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele dosarului

uz de drepturile sale procedurale și nu a depus referință.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii

sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

„ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu

excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la

art.434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;

e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță

fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței;

f) recursul este vădit neîntemeiat.

(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat

inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

„ (1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează

jurisprudența Curții Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca

fiind tardiv un apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă

în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant

pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost

pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs

doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de

apel.”

7

„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile

prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă

adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar

faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web

oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat

dispozitivul deciziei în ședință publică la 20 februarie 2024. La 03 mai 2024,

decizia motivată din 20 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost

expediată, prin intermediul poștei electronice, reprezentantului recurentului,

avocatului Sergiu Postica, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta

electronică (f.d. 87).

avocatul Serghei Postica, la 28 iunie 2024, se consideră depus în termenul

stabilit de lege.

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile

Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate

veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă

un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă

la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,

deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de instanța

de apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor

de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

8

recursul depus de Ruslan Delendrea, reprezentat de avocatul Serghei Postica,

nu conține argumente concrete față de decizia instanței de apel, ci s-a limitat la

o simplă exprimare a dezacordului cu soluția pronunțată. Deși, recursul este

formulat de avocatul Serghei Postica, acesta nu îndeplinește condițiile legale

de admisibilitate, întrucât nu conține motive de drept și nici temeiuri care să

justifice reformarea deciziei recurate. În cuprinsul cererii, recurentul s-a limitat

la redarea pe scurt a conținutului dispozitivului hotărârii primei instanțe și al

celei de apel, fără a formula o argumentare juridică a recursului.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 din Codul de procedură civilă.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe

care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu

un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale

a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea

oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură

în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

9

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,

și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Ruslan Delendrea,

reprezentat de avocatul Serghei Postica, ca fiind inadmisibil.

(2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Ruslan Delendrea, reprezentat de

avocatul Serghei Postica, împotriva deciziei din 20 februarie 2024 a Curții de

Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Gheorghe Stratulat

Ion Munteanu

10