3ra-61/24 — anularea actului adminstrativ

3ra-61/24 — anularea actului adminstrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului depus de Autoritatea Națională de

Integritate,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Barbăneagră Vasile împotriva Autorității Naționale de

Integritate privind anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-61/24

NR. PIGD 2-21013551-01-3ra-18012024)

Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, care

prevede încetarea situațiilor de incompatibilitate. Instanța de apel a

interpretat eronat normele de drept material.

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, jud. I. Barbacaru,

Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici

18 decembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

lui Vasile Barbăneagră, a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Autorității Naționale de Integritate, solicitând anularea actului administrativ

– Actul de constatare nr. 347/14 din 31.12.2020, emis de Autoritatea

Națională de Integritate în persoana inspectorului de integritate Munteanu

Alina, în privința lui Vasile Barbăneagră, ca fiind ilegal.

nr. 347/14 din 31.12.2020, Autoritatea Națională de Integritate în persoana

inspectorului de integritate Muntean Alina, a dispus:

calității de membru al organului de conducere al ÎM „Unikraft” SRL,

desfășurând astfel o activitate de întreprinzător, s-a aflat într-o stare de

incompatibilitate, pe care Vasile Barbăneagră nu a soluționat-o în termenul

legal stabilit, fapt prin care a încălcat regimul juridic al incompatibilităților.

momentul în care actul de constatare rămâne definitiv, în vederea încetării

raporturilor de serviciu ale lui Vasile Barbăneagră, funcționar public cu

statut special din cadrul Serviciului Vamal.

sau funcții de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o

perioadă de 3 ani de la data eliberării/destituirii din funcția de funcționar

public cu statut special din cadrul Serviciului Vamal sau de la data rămânerii

definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și

irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența stării de

incompatibilitate.

au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică din data

eliberării/destituirii din funcția de funcționar public cu statut special din

cadrul Serviciului Vamal sau din data rămânerii definitive a actului de

constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii

judecătorești prin care se confirmă existența stării de incompatibilitate.

1

constatare și se informează despre dreptul de a-l contesta, în termen de 15

zile de la primirea acestuia în instanța de contencios administrativ

Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani), (MD-2068, mun. Chișinău, str. Kiev,

3).

este ilegal, neîntemeiat și nefondat, pasibil de a fi anulat din următoarele

considerente.

nr. 1405 din 19.12.2016, a fost numit prin transfer în funcția de inspector

principal al Postului vamal Ocnița 1 (PVFI, feroviar), funcție pe care o deține

până în prezent.

din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate, inspectorului de integritate Alina Munteanu i-a fost repartizat

aleatoriu, prin sistemul electronic de distribuire a sesizărilor, sesizarea

înregistrată în Autoritatea Națională de Integritate cu nr. 497 din 29.01.2020.

Potrivit sesizării, dl Vasile Barbăneagră, funcționar vamal din 26.02.2001,

are statut de fondator, deținând 20,95 % din capitalul statutar al întreprinderii

mixte moldo-rusă SRL „UNIKRAFT”. În conformitate cu prevederile art. 31

alin. (1) și art. 37 alin. (1) și (2) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire

la Autoritatea Națională de Integritate, inspectorul de integritate Alina

Munteanu, în urma verificării prealabile a sesizării, prin procesul-verbal de

inițiere a controlului nr. 58/14 din 07.02.2020, a inițiat controlul privind

respectarea regimului juridic al incompatibilităților în privința lui Vasile

Barbăneagră. Prin adresarea nr.5865 din 12.08.2020 și suplimentar nr.6247

din 24.08.2020, reclamantul și-a expus poziția asupra circumstanțelor

invocate de ANI în invitația nr.04-14/3041 din 06.07.2020, solicitând

încetarea procedurii de control.

intermediul poștei Decizia nr.347/14 din 31.12.2020. Prezenta acțiune civilă

urmează a fi examinată în ordinea contenciosului administrativ, iar norma

materială specială, expres prevede dreptul de a contesta actul de constatare

nemijlocit în instanța de judecată, fără a fi îndeplinită procedura prealabilă.

Or, actul de constatare nr. 347/14 din 31.12.2020, i-a fost comunicat prin

poștă la data de 15.01.2021, fapt ce se confirmă prin extrasul web a portalului

posta.md, prezenta acțiune fiind depusă în termenul prevăzut de norma

specială.

31.12.2020, s-a invocat că, „Barbăneagră Vasile referitor la ÎM „Unikraft”

SRL, comunica că nu a cunoscut despre existența acestei întreprinderi și a

aflat despre faptul că este înscris în registrele publice ca și fondator al

2

acesteia după ce a fost notificat de către Inspectoratul de Integritate. În

vederea stabilirii tuturor circumstanțelor cauzei a fost solicitată informația

relevantă deținută de ASP.

din registrul public deținut de ASP a fost fondată la 19.03.1997, în calitate

de fondatori sunt Ghendelamn Valeri, Atanovscnii Igor, precum și SA

„Dvina – Trast”, reprezentată prin procură de cet. Grecu Viorica Petru care

avea și calitate de administrator. În contextul verificării circumstanțelor

înregistrării acestei persoane juridice, relevă că Barbăneagră Vasile nu

cunoaște atît fondatorii menționați cît și administratorul Grecu Viorica.

19.02.2020, ÎM „Unikraft” SRL a fost radiată din registrul de stat al

persoanelor juridice la data de 28.05.2019, în temeiul art.26 din Legea nr.220

din 19.10.2007 „Privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și

întreprinzătorilor individuale” - ca persoană juridică inactivă. Potrivit art. 1

al Legii citate, „Persoana juridică inactivă și întreprinzătorul individual

inactiv se consideră că și-au încetat activitatea și sînt radiați din oficiu”.

juridic deținut la ASP, s-a constatat că ÎM „Unikraft” SRL din momentul

fondării și pînă la radierea acesteia din oficiu, nu a desfășurat activitate de

întreprinzător, iar pe perioada 26.01.2001-28.05.2019 nu a înregistrat careva

profituri, nu a fost supusă reînregistrării și nici nu a solicitat atribuirea

codului fiscal nou. Efectiv IDNO nr: 101960008728 i-a fost atribuit odată cu

inițierea procedurii de radiere din oficiu. Astfel odată cu atribuirea numărului

de înregistrare nou și radierea din oficiu a persoanei juridice, informația dată

a fost inclusă în registrele electronice.

despre existența și statutul întreprinderii, odată ce informația nu a fost

publică în registrele electronice, în caz contrar fiind de bună credință ar fi

informat angajatorul despre situația creată. Mai mult decât atât, nici Agenția

Servicii Publice și nici Serviciul Fiscal de Stat nu l-a informat despre

procedura de radiere. Astfel se explică faptul că Barbăneagră Vasile abia

după ce a fost notificat de ANI, a aflat despre radierea persoanei juridice și

circumstanțele expuse supra.

identificați o parte din fondatorii întreprinderii ÎM „Unikraft” SRL, care au

comunicat că la 17.02.1998 a avut loc adunarea fondatorilor persoanei

juridice, fapt probat prin procesul - verbal nr.1 din 17 februarie 1998. Potrivit

ordinii de zi a adunării generale s-a pus în discuție excluderea din rândul

fondatorilor a următoarelor persoane: Atanovschi Igor, Barbăneagră Vasile,

Ghendelman Valerii.

3

decis excluderea din rândul fondatorilor ÎM „Unikraft” SRL a următoarelor

persoane - Atanovschii Igor, Barbăneagră Vasile, Ghendelman Valerii. La

Adunarea generală din 17.02.1998, care a fost una deliberativă, Barbăneagră

Vasile nu a participat, însă potrivit procesului - verbal menționat supra,

ultimul a fost reprezentat de către Gumenîi Nicolae în baza procurii nr.8/10-

1-1222 din 07.03.1997, autentificată de Notarul Superior de Stat al Biroului

Notarial de stat nr.2 din sectorul Centru, mun. Chișinău - Vidrașcu

Alexandra.

07.03.1997 de facto a transmis drepturile de fondator unei alte persoane, iar

din 17.02.1998 a fost exclus din fondatorii ÎM „Unikraft” SRL. Ulterior a

fost inițiată procedura de lichidare a întreprinderii iar în acest sens în

Monitorul Oficial al RM, din 21 mai 1998, nr.44-46 pag.21, rîndul 900 a fost

efectuată publicarea cu următorul conținut „întreprinderea mixtă moldo-rusă

„Unikraft” SRL (nr. de înregistrare 177011170 din 1997) își încetează

activitatea. Pretențiile se vor adresa în decurs de două luni, la tel. 24-45-54.

rezultă că aceasta a fost înregistrată la 19.03.1997 în Registrul Comercial de

Stat deținut de Camera înregistrării de Stat de pe lîngă Ministerul Justiției.

Ulterior persoana juridică nu a fost supusă procedurii de reînregistrare odată

cu crearea sistemului informațional automatizat Registrul de stat al unităților

de drept, având la bază adoptarea Legii nr. 1265/2000 din 05.10.2000 cu

privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor și organizațiilor și Hotărârea

Guvernului HG272/2002 din 06.03.2002 despre măsurile privind crearea

sistemului informațional automatizat, HG 861/2003 din 14.07.2003 cu

privire la punerea în aplicare a numărului de identificare de stat unic al

întreprinderilor și organizațiilor.

„Unikraft” SRL, din oficiu, în contextul inițierii lichidării persoanei juridice

de către Agenția Servicii Publice și Serviciul Fiscal de Stat. Anterior

informația privind existența ÎM „Unikraft” SRL, nu era reflectată nici în

sistemul automatizat Registru și nici online.

întreprinderi, prin urmare nici nu a menționat acest fapt în declarația anuală.

De asemenea din conținutul dosarului juridic al ÎM „Unikraft” SRL, rezultă

că darea de seamă a întreprinderii, a fost prezentată autorităților publice

numai pentru anul 1997, întreprinderea nu a desfășurat activitatea economică

și nu era una activă. Potrivit art.3 alin.(4) al Legii cu privire la antreprenoriat

și întreprinderi „Întreprinderea devine subiect de drept din momentul

înregistrării de stat”. În contextul în care începând cu anul 2002 a fost creat

sistemul automatizat „Registrul de stat al întreprinderilor și organizațiilor”,

4

ÎM „Unikraft” SRL nu a fost supusă reînregistrării și nu i-a fost atribuit

IDNO, astfel afirma reclamantul că nici nu avea calitate de subiect de drept.

deținea numărul de identificare unic, IFPS și DTI erau obligate să inițieze

procedura de lichidare, de asemenea certificatul de înregistrare de model

vechi a fost declarat nul. Astfel, persoana juridică, în lipsa IDNO nu avea

dreptul să activeze. Astfel, ÎM „Unikraft” SRL întrunea condițiile

menționate supra, procedura de lichidare urma a fi inițiată din oficiu încă în

anul 2008, fapt care nu a fost realizat.

nr.135, prin care s-a dispus lichidarea persoanei juridice, fapt care s-a realizat

la 28.05.2019.

mandatului a manifestat un comportament de bună-credință, ori pe lângă

faptul că nu a fost informat referitor situația persoanei juridice, a întreprins

toate măsurile de încetare situației de incompatibilitate. Mai mult decât atât,

autoritățile statutului nu au executat obligația de lichidare a persoanei

juridice în perioada 1999-2001, în contextul în care norma materială citată îi

obligă să o facă, fiind întrunite toate condițiile la acest capitol, însuși

persoana juridică prin publicarea în M.O. a anunțat despre inițierea

procedurii de lichidare.

31.12.2020, de către Autoritatea Națională de Integritate în persoana

inspectorului de integritate Muntean Alina, sunt neîntemeiate și eronate.

suplimentat motivele invocate în acțiunea inițială, menționând despre

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani nr. 3-4811/19 (2-19202514-

12-3-20122019-1) din 30.10.2020, prin care invoca un caz asemănător în

care inspectorii de integritate au încetat procedurile de control – Nicolae

Mihailov (act de constatare nr. 03/04 din 30.10.2020) .(f.d.73-74).

31.12.2020.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani, acțiunea înaintată de către Vasile Barbăneagră împotriva Autorității

Naționale de Integritate a Republicii Moldova cu privire la anularea actului

de constatare nr.347/14 din 31.12.2020, a fost respinsă ca neîntemeiată.

5

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

apelantului Barbăneagră Vasile, a contestat cu apel hotărârea din 07 aprilie

2023 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii, prin care acțiunea să fie admisă.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

declarat de avocatul Barbăneagră Sergiu, în interesele lui Barbăneagră

Vasile, a fost admis. S-a casat hotărârea din 07 aprilie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o decizie nouă prin care acțiunea în

contencios administrativ depusă de Barbăneagră Vasile împotriva Autorității

Naționale de Integritate a fost admisă parțial și s-au anulat punctele 2, 3 și 4

din Actul de constatare nr. 347/14 din 31.12.2020. În rest, în partea pretenției

privind anularea pct. 1 din Actul de constatare nr. 347/14 din 31.12.2020,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

de Integritate a depus recurs împotriva deciziei din 14 noiembrie 2023 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a

deciziei Curții de Apel Chișinău, în partea anulării pct. 2, 3 și 4, din Actul de

constatare nr. 347/14 din 31.12.2020 cu emiterea unei noi decizii prin care

să fie menținut integral actul de constatare nr. 347/14 din 31.12.2020.

ARGUMENTELE RECURSULUI

s-a invocat că, instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material,

astfel, la examinarea cauzei nu au fost constatate, elucidate pe deplin și

dovedite circumstanțele care au importantă la soluționare justă a cauzei.

Barbăneagră, a exercitat, simultan cu funcția cu statut special și având

calitate de fondator al ÎM „Unikraft” SRL, or acesta s-a aflat în stare de

incompatibilitate nesoluționată în termenul legal, prin ce a încălcat regimul

juridic al incompatibilităților.

din 21.12.2017 cu privire la Serviciul Vamal, statutul colaboratorului vamal

(al funcționarului public al organelor controlului vamal) a fost reglementat

de Legea serviciului în organele vamale nr. 1150 din 20.07.2000. Potrivit

prevederilor Legii serviciului în organele vamale nr. 1150 din 20.07.2000

(Lege abrogată), colaboratorul serviciului vamal (colaboratorul vamal) nu

6

era în drept să exercite personal sau prin intermediul unui terț activitatea de

întreprinzător.

incompatibilă cu calitatea de membru al organului de conducere al unei

organizații comerciale. Colaboratorul vamal era obligat să transmită în

administrare fiduciară unei alte persoane, pe perioada serviciului în organul

vamal, cota sa (pachetul de acțiuni) din fondul statutar al organizației

comerciale în modul stabilit de legislație.

în organele vamale nr. 1150 din 20.07.2000 (Lege abrogată) și în baza art.

11 alin. (2) din Legea nr. 302 din 21.12.2017 cu privire la Serviciul Vamal,

intimatul urma să se procedeze în conformitate cu Legea nr. 158 din

04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, care

prevede că situația de incompatibilitate urmează să înceteze pe parcursul

unei luni din momentul apariției acesteia.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

”Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs”.

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.".

”(3) Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători.

(31) În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate

decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet

din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul

considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia

contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin

admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de

Justiție;”.

”(1) Dreptul discreționar al autorității publice reprezintă posibilitatea acesteia de a

opta între mai multe soluții posibile corespunzătoare scopului legii atunci cînd aplică o

dispoziție legală.

(2) Exercitarea dreptului discreționar nu permite desfășurarea unei activități

administrative arbitrare”.

7

administrativ, stipulează că:

”Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza

tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile

de solicitare a probelor înaintate de participanți”.

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.2451

alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în

ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”.

”În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre

următoarele decizii: admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia

și adoptă o nouă decizie.”.

”(1) Instanța de judecată competentă să soluționeze acțiunile în contencios

administrativ este obligată să respecte principiul supremației dreptului, în conformitate

cu care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui sunt considerate valori supreme și

sunt garantate de stat.

(2) Instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu

luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.”

Legea nr. 132/2016,

„Autoritatea Națională de Integritate are atribuția de a controla averile și interesele

personale ale subiecților declarației, atât din proprie inițiativă, cât și la sesizarea unor

persoane fizice sau juridice. ANI are rolul de a verifica respectarea regimului juridic al

conflictelor de interese, incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.”

„Autoritatea efectuează controlul privind respectarea regimului juridic al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor din oficiu ori la

sesizarea unor persoane fizice sau persoane juridice, în conformitate cu prevederile

prezentei legi și ale metodologiei de efectuare a verificării și a controlului averii și al

intereselor personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.”

și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în redacția în vigoare la

data emiterii actului contestat,

„Fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat că acesta a soluționat o

cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat, direct sau prin

intermediul unei persoane terțe, un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea

unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese constituie

8

temei pentru răspunderea contravențională sau penală și pentru revocarea, destituirea sau,

după caz, încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului în

cauză.

În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție publică sau de demnitate publică

la data constatării averii nejustificate, a stării de incompatibilitate ori a conflictului de

interese, interdicția de 3 ani se aplică potrivit legii, de la data la care a rămas definitiv

actul de constatare sau, respectiv, a rămas definitivă și irevocabilă hotărârea

judecătorească prin care se confirmă existența averii nejustificate, a stării de

incompatibilitate ori a conflictului de interese.

Autoritatea Națională de Integritate ține Registrul de stat al persoanelor care au

interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, care este publicat pe

pagina web oficială a Autorității.”

privire la Autoritatea Națională de Integritate, în redacția în vigoare la data

emiterii actului contestat,

În cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de

interese, ori încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, inspectorul de integritate

încheie un proces-verbal cu privire la contravenție și îl trimite instanței judecătorești spre

examinare conform procedurii stabilite de Codul contravențional al Republicii Moldova.

Din momentul în care actul de constatare a încălcării regimului juridic al

incompatibilităților, Autoritatea sesizează în termen de cel mult 5 zile, conducerea

organizației publice sau a autorității responsabile de numirea în funcție a subiectului

declarării în vederea declanșării procedurii disciplinare sau, după caz, în vederea încetării

mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale persoanei care a emis/adoptat

actul administrativ sau a încheiat, direct ori prin persoane terțe, actul juridic, sau a luat

ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul

de interese.

Sancțiunea disciplinară poate fi aplicată după rămânerea definitivă a actului de

constatare, în condițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară.”

132 din 17 iunie 2016

„În vederea realizării misiunii sale, Autoritatea are următoarele funcții:

a) exercitarea controlului averii și al intereselor personale;

b) exercitarea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor;

c) constatarea și sancționarea încălcărilor regimului juridic al declarării averii și

intereselor personale, al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și

limitărilor;

d) cooperarea cu alte instituții, atît la nivel național cît și internațional;

e) asigurarea bunei organizări a Autorității și administrarea activității de promovare

a integrității subiecților declarării;

9

f) alte funcții stabilite prin lege.”

„În domeniul exercitării controlului privind respectarea regimului juridic al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, Autoritatea

constată încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor.”

„În urma controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate emite

un act de constatare în cazul în care stabilește că:

a) persoana supusă controlului nu a declarat și nu a soluționat conflictul de interese

sau a emis/adoptat un act administrativ, sau a încheiat direct ori prin intermediul unei

persoane terțe un act juridic, sau a luat personal o decizie ori a participat la luarea unei

decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese;

b) persoana supusă controlului s-a aflat ori se află în stare de incompatibilitate;

c) persoana supusă controlului a încălcat restricțiile prevăzute de lege.

Actul de constatare privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese,

al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor se întocmește în conformitate cu

prevederile art.35 și se aduce la cunoștința persoanei vizate de acesta în termen de 5 zile

lucrătoare de la data întocmirii.

Persoana poate contesta actul de constatare în condițiile stabilite la art.36.

Actul de constatare privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese,

al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor rămîne definitiv după expirarea

termenului specificat la art.36 alin.(1).”

nr. 133 din 17 iunie 2016:

„Subiectul declarării este obligat să respecte restricțiile și limitările prevăzute la

art.18–21 și cele prevăzute de legislație.”

funcționarului public nr. 158-XVI din 04 iulie 2008:

„Situația de incompatibilitate prevăzută la alin.(2), (21), (23) și (4) urmează să

înceteze pe parcursul unei luni din momentul apariției acesteia. Dacă nu a eliminat situația

de incompatibilitate în termenul prevăzut, funcționarul public este destituit din funcție”

MOTIVAREA INSTANȚEI

din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

atestă că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 14 noiembrie 2023.

de e-mail a participanților la proces copia deciziei motivate la 15 ianuarie

10

2024, fapt confirmate prin extrasul din poșta electronică, anexat la dosar (f.d.

182).

recurentul Autoritatea Națională de Integritate s-a conformat dispozițiilor

art. 245 din Codul administrativ și a depus în termen recursul, la 28

decembrie 2023 și la 28 februarie 2024.

inoportună citarea participanților la proces pentru a se pronunța cu privire la

problemele invocate în recurs, întrucât argumentele expuse au fost formulate

cu suficientă claritate. La cazul din speță, toate punctele de drept care puteau

exista, pot fi cercetate și soluționate în mod obiectiv pe baza înscrisurilor și

documentelor prezente la dosar. Recurentul a avut posibilitatea să prezinte

poziția în scris și să răspundă la argumentele părților adverse.

definitivă din 16 septembrie 2020, Curtea a statuat că este necesar

organizarea unei audieri: a) în cazul în care există necesitatea de a evalua

dacă circumstanțele au fost stabilite corect de către autorități (a se vedea

Malhous v. Republica Cehă [MC], nr. 33071/96, § 60, 12 iulie 2001); b)

atunci când circumstanțele cer ca instanța să-și formeze propria impresie

referitoare la justițiabili, prin acordarea dreptului de a explica propria lor

situație personală, în mod direct sau prin intermediul unui reprezentant (a se

vedea Goș, pre-citată, § 51; Miller, precitată, § 34 in fine; și Andersson v.

Suedia, nr. 17202/04, § 57, 7 decembrie 2010); c) în cazul în care instanța

are nevoie de a obține o clarificare cu privire la anumite detalii, inter alia prin

intermediul unei audieri (a se vedea Fredin v. Suedia (nr. 2), 23 februarie

1994, § 22, Seria A nr. 283-A, și Lundevall v. Suedia, nr. 38629/97, § 39, 12

noiembrie 2002).

a Curții de Apel Chișinău, în limitele controlului de legalitate, în lipsa

părților, în raport cu criticile invocate, pe baza materialelor din dosar, în

coroborare cu normele de drept aplicabile speței, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție, îl consideră admisibil, or, recursul declarat de

Autoritatea Națională de Integritate urmând a fi admis, cu casarea parțială a

deciziei instanței de apel, în partea admiterii pretențiilor lui Barbăneagră

Vasile și emiterea unei noi decizii în această parte, din considerentele ce

succed.

instanța de judecată, potrivit regulilor unui proces echitabil pornind de la

aprecierea rolului determinant al concluziilor sale, are obligația să examineze

efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii (cauza Hirro Balani

c. Spaniei, nr.18064/91 din 09 decembrie 1994 §27).

11

instanțele de judecată în fazele procesuale anterioare denotă, în special,

următoarele:

- La 29 ianuarie 2020 în cadrul ANI a fost înregistrată sesizarea cu

privire la eventuala încălcare a regimului juridic al incompatibilităților

de către Vasile Barbăneagră, inspector principal în cadrul Biroului

vamal Nord, Post vamal Ocnița. Potrivit sesizării, Vasile Barbăneagră,

funcționar vamal din 26.02.2001, are statut de fondator, deținând 20,95

% cota parte din capitalul statutar al întreprinderii mixte moldo-rusă

SRL „Unikraft”.

- La 03.02.2020, în conformitate cu prevederile art. 30 din Legea nr.

132/2016, sesizarea a fost repartizată aleatoriu prin sistemul electronic

de distribuire a sesizărilor.

- Conform procesului-verbal de inițiere a controlului nr. 28/14 din

07.02.2020, în privința reclamantului Vasile Barbăneagră a fost inițiat

controlul privind respectarea regimului juridic al incompatibilităților.

- Prin scrisoarea din 10.02.2020, recepționată la 13.02.2020, Vasile

Barbăneagră a fost informat despre inițierea în privința sa a controlului

privind respectarea regimului juridic al incompatibilităților și despre

drepturile sale prevăzute la art. 33 și art. 37 alin. (2) din Legea nr.

132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

- La 31 decembrie 2020, Autoritatea Națională de Integritate a emis actul

de constatare nr. 347/14, prin care a decis că: (1) Se constată că

funcționarul vamal Vasile Barbăneagră, prin deținerea calității de

membru al organului de conducere al ÎM „Unikraft” SRL, desfășurând

astfel o activitate de întreprinzător, s-a aflat într-o stare de

incompatibilitate, pe care dl Vasile Barbăneagră nu a soluționat-o în

termenul legal stabilit, fapt prin care a încălcat regimul juridic al

incompatibilităților. (2) Se sesizează Directorul Serviciului Vamal, în

termen de 15 zile din momentul în care actul de constatare rămâne

definitiv, în vederea încetării raporturilor de serviciu ale dlui Vasile

Barbăneagră, funcționar public cu statut special din cadrul Serviciului

Vamal. (3) Se decade dl Vasile Barbăneagră din dreptul de a exercita

funcții publice sau funcții de demnitate publică, cu excepția funcțiilor

electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării/destituirii din

funcția de funcționar public cu statut special din cadrul Serviciului

Vamal sau de la data rămânerii definitive a actului de constatare ori din

data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin

12

care se confirmă existența stării de incompatibilitate. (4) Se înscrie dl

Vasile Barbăneagră în Registrul de stat al persoanelor care au

interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică din

data eliberării/destituirii din funcția de funcționar public cu statut

special din cadrul Serviciului Vamal sau din data rămânerii definitive

a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a

hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența stării de

incompatibilitate. (5) Se aduce la cunoștința dlui Vasile Barbăneagră

prezentul act de constatare și se informează despre dreptul de a-l

contesta, în termen de 15 zile de la primirea acestuia, în instanța de

contencios administrativ Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (MD-

2068, muri. Chișinău, str. Kiev, 3).

prezenta acțiune în instanța de contencios administrativ, invocând că, situația

de incompatibilitate la care face trimitere Autoritatea Națională de Integrate,

nu se încadrează în nici о situație reglementată de legiuitor și anume Legii

privind Serviciul Vamal.

Chișinău, sediul Rîșcani, a respins acțiunea înaintată de către Vasile

Barbăneagră împotriva Autorității Naționale de Integritate a Republicii

Moldova cu privire la anularea actului de constatare nr.347/14 din

31.12.2020.

Barbăneagră, cu derogare de la normele de drept, a admis încălcarea

regimului al incompatibilităților, prin deținerea calității de membru al

organului de conducere al ÎM „Unikraft” SRL, desfășurând astfel o activitate

de întreprinzător. S-a aflat într-o stare de incompatibilitate, pe care nu a

soluționat-o în termenul legal stabilit, fapt prin care a încălcat regimul juridic

al incompatibilităților.

a menționat că, Vasile Barbăneagră nu a întreprins acțiuni în vederea

transmiterii în administrare fiduciară unei alte persoane cota sa din fondul

statutar al ÎM „Unikraft” SRL. Or, această conduită se desprinde din

dispozițiile prevăzute la art. 23 alin. (3), (6) - (8) din Legea nr. 133 din 17

iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale.

sunt proporționale, adică potrivite și rezonabile, iar cel mai important în

strictă conformitate și în limitele cadrului legal, deopotrivă, necesare

atingerii scopului urmărit și anume, instituirea măsurilor de prevenire și de

combatere a conflictelor de interese.

13

Chișinău, a casat hotărârea din 07 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani și a emis o decizie nouă prin care acțiunea în contencios

administrativ depusă de Barbăneagră Vasile împotriva Autorității Naționale

de Integritate a fost admisă parțial și s-au anulat punctele 2, 3 și 4 din Actul

de constatare nr. 347/14 din 31.12.2020. În rest, în partea pretenției privind

anularea pct. 1 din Actul de constatare nr. 347/14 din 31.12.2020, acțiunea

a fost respinsă ca neîntemeiată.

integritate corect a concluzionat că Vasile Barbăneagră prin deținerea

calității de membru al organului de conducere al ÎM „Unikraft” SRL,

desfășurând astfel o activitate de întreprinzător, s-a aflat într-o stare de

incompatibilitate, pe care nu a soluționat-o în termenul legal stabilit, fapt prin

care a încălcat regimul juridic al incompatibilităților.

de constatare nr. 347/14 din 31.12.2020, sunt întemeiate, inspectorul

aplicând corect normele materiale la determinarea stării de incompatibilitate

admise de reclamant.

31.12.2020, Curtea de Apel Chișinău a reținut că, actul de constatare în

această parte este neîntemeiat și urmează a fi anulat, întrucât inspectorul de

integritate emițând dispozițiile respective, a ignorat respectarea principiilor

procedurii administrative: motivarea și proporționalitatea. Respectiv a omis

să-și motiveze inclusiv din punct de vedere a proporționalității, decizia în

vederea încetării raporturilor de muncă ale lui Barbăneagră Vasile,

funcționar public cu statut special din cadrul Serviciului Vamal; de al

decădea din dreptul de a exercita funcții publice și funcții de demnitate

publică pe o perioadă de 3 ani (…); de a îl înscrie în Registrul de stat al

persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau o funcție de

demnitate publică, (...), sub aspectul proporționalității.

privare a persoanei de dreptul la muncă, inspectorul de integritate era obligat

să motiveze, prin prisma principiului proporționalității, aplicarea unei astfel

de sancțiuni. Această concluzie derivă din norma art. 29 Codul administrativ,

care statuează că orice măsură întreprinsă de autoritățile publice prin care se

afectează drepturile sau libertățile prevăzute de lege trebuie să corespundă

principiului proporționalității.

emis de ANI, motivând că inspectorul de integritate nu a demonstrat

îndeplinirea criteriilor necesare pentru aplicarea sancțiunilor maxime

(încetarea raporturilor de muncă și interdicția de ocupare a funcțiilor

publice).

14

invocate în recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

constată că soluția instanței de apel cu privire la admiterea pretenției privind

anularea punctelor 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 347/14 din 31

decembrie 2020 este greșită, emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept

material, în rest decizia fiind legală și întemeiată.

instanța de recurs notează că, instanța de apel constatând încălcarea

regimului juridic al incompatibilităților, și respectiv legalitatea pct. 1 din

actul de constatare nr. 347/14 din 31 decembrie 2020 al Autorității Naționale

de Integritate, neîntemeiat a anulat punctele 2, 3 și 4 din actul de constatare

menționat.

concluzia instanței de apel, prin care aceasta a constatat că, prin deținerea

calității de membru al organului de conducere al ÎM „Unikraft” SRL,

desfășurând astfel o activitate de întreprinzător, s-a aflat într-o stare de

incompatibilitate.

art. 219 alin. (3) din Codul administrativ, în continuare, instanța de recurs se

va expune numai asupra aspectelor ce vizează partea contestată a deciziei

instanței de apel, și anume, punctele 2, 3 și 4 din actul de constatare nr.

347/14 din 30 decembrie 2020.

că inspectorul de integritate a exercitat atribuțiile funcționale în conformitate

cu legislația în vigoare (în redacția aplicabilă la data desfășurării

controlului), respectând art. 7, art. 19, lit. g), art. 35, art. 36, art.37 alin.2,

art.38 din Legea 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate

și art. 23 din Legea 133/2016 privind declararea averii și a intereselor

personale prin care, în limita cadrului normativ existent a inițiat controlul

respectării regimului juridic al incompatibilităților, control care s-a finalizat

cu emiterea actului de constatare nr. 347/14 din 31.12.2020.

juridic că, intimatul Vasile Barbăneagră, a exercitat, simultan cu funcția cu

statut special și având calitate de fondator al ÎM ”Unikraft” SRL, acesta s-a

aflat în stare de incompatibilitate nesoluționată în termenul legal, prin ce a

încălcat regimul juridic al incompatibilităților.

menționează că, în temeiul prevederilor art. 23 din Legea nr. 133/2016

privind declararea averii și a intereselor personale, persoanele care admit

încălcarea regimului juridic al incompatibilităților poartă răspundere

juridică. Astfel, conform art. 23 alin. (3) din legea prenotată, fapta

15

subiectului declarării în privința căruia s-a constatat starea de

incompatibilitate nesoluționată constituie temei pentru încetarea mandatului,

a raporturilor de muncă ori de serviciu ale acestuia. Iar, potrivit art. 23 alin.

(6) din Legea nr. 133/2016, subiectul declarării eliberat sau destituit din

funcție potrivit prevederilor alin. (3)—(5) este decăzut din dreptul de a mai

exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, cu excepția

funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii

din funcția publică ori de demnitate publică respectivă sau din data încetării

de drept a mandatului său.

Constituționale, în decizia nr. 16 din 10.02.2020 prin care s-a declarat

inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a art. 23 alin.

(4) și alin. (6) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor

personale. Aprecierea Curții, pct. 20 unde Curtea a stabilit: prin pct. 23 și 24

Curtea menționează că potrivit prevederilor articolului 23 alin. (6) din Lege:

„Subiectul declarării eliberat sau destituit din funcție potrivit prevederilor

alin. (3) - alin. (5) este decăzut din dreptul de a mai exercita o funcție publică

sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o

perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcția publică ori de

demnitate publică respectivă sau din data încetării de drept a mandatului său.

Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, ea nu mai poate ocupa aceeași

funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.

începe efectul sancțiunii de decădere din dreptul de a exercita o funcție,

nefiind lăsată la discreția inspectorului de integritate.

conchide că instanța de apel neîntemeiat a concluzionat că măsurile aplicate

de inspectorul de integritate și indicate la punctele 2, 3 și 4 din actul de

constatare nr. 347/14 din 31 decembrie 2020, urmau a fi verificate prin

prisma principiului proporționalității.

iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (în redacția în

vigoare la data emiterii actului contestat), în cazul în care se constată

nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de interese, inspectorul de

integritate încheie un proces-verbal cu privire la contravenție și îl trimite

instanței judecătorești spre examinare conform procedurii stabilite de Codul

contravențional al Republicii Moldova.

doar pornind de la principiile de bază ale activității Autorității Naționale de

Integritate. Or, principiul proporționalității, care este unicul temei prin care

se motivează soluția instanței de apel, ar fi aplicabil univoc, daca nu ar fi

16

norma legală care nu dă opțiunea de a alege care sancțiune urmează a fi

aplicată, ca consecință a încălcării admise de către subiectul declarării.

instanța de apel greșit a concluzionat că măsurile aplicate de inspectorul de

integritate și indicate la punctele 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 347/14

din 31 decembrie 2020 urmau a fi verificate prin prisma principiului

proporționalității, or aceasta, în mod greșit, a aplicat prevederile art. 39 alin.

(1)-(3) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate, în redacția în vigoare după emiterii actului contestat.

necesar să evidențieze că prin modificările operate prin Legea nr. 130 din 07

octombrie 2021 inspectorul de integritate a fost investit de legiuitor cu

dreptul discreționar care i-ar permite aplicarea anumitor măsuri în cazul în

care se constată respectarea regimului juridic al incompatibilităților. Însă, la

caz sunt aplicabile prevederile până la modificări, or, actul de constatare a

fost adoptat la 31 decembrie 2020.

abaterilor, prejudiciul adus interesului public și funcției publice deținute,

instanța de recurs constată că inspectorul de integritate întemeiat a ajuns la

concluzia de al decădea, pe Vasile Barbăneagră din dreptul de a exercita o

funcție publică sau o funcție de demnitate publică, pe o perioadă de 3 (trei)

ani din data rămânerii definitivă a actului de constatare ori din data rămânerii

definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă

existența stării de incompatibilitate, precum și înscrierea lui Vasile

Barbăneagră în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa

o funcție publică sau de demnitate publică, din data rămânerii definitivă a

actului de constatare ori din data rămânerii definitivă și irevocabilă a

hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența stării de

incompatibilitate.

asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și, mai mult, au ca

scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice.

Barbăneagră, în funcția publică cu statut special de inspector vamal al

Serviciului Vamal al RM, la punctele 2, 3 și 4 din actul de constatare nr.

347/14 din 31 decembrie 2020, Autoritatea Națională de Integritate a

respectat procedura de emitere a actului administrativ, actul este emis de

către un organ competent și în corespundere cu normele legii materiale

aplicabile speței, instanța de recurs nu a constatat admiterea a careva abateri

la emiterea actului administrativ individual defavorabil emis în privința

reclamantului de către Autoritatea Națională de Integritate, legalitatea pct. 2,

17

3 și 4 din actul de constatare nefiind pusă la îndoială, iar contrariul nu a fost

demonstrat în cadrul examinării cauzei.

netemeinicia pretențiilor lui Vasile Barbăneagră cu privire la anularea

punctelor 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 347/14 din 31 decembrie 2020,

prin urmare netemeinicia deciziei instanței de apel în partea admiterii acestor

pretenții.

Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa parțial decizia din

14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în partea admiterii acțiunii lui

Vasile Barbăneagră și anulării punctelor 2, 3 și 4 din actul de constatare nr.

347/14 din 31 decembrie 2020, întocmit în privința lui Vasile Barbăneagră

de către Autoritatea Națională de Integritate, cu emiterea în această parte a

unei noi decizii de respingere a pretențiilor lui Vasile Barbăneagră împotriva

Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea pct. 2, 3 și 4 din

actul de constatare nr. 347/14 din 31 decembrie 2020.

administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate.

Casează parțial decizia din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Barbăneagră Vasile împotriva Autorității

Naționale de Integritate privind anularea actului administrativ, și anume în

partea admiterii parțiale a acțiunii înaintate de Barbăneagră Vasile și anulării

punctelor 2, 3 și 4 din actul de constatare 347/14 din 31 decembrie 2020 al

Autorității Naționale de Integritate, și în această parte emite o decizie nouă

prin care:

Respinge ca neîntemeiate pretențiile înaintate de Barbăneagră Vasile

împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea punctelor

2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 347/14 din 31 decembrie 2020 al

Autorității Naționale de Integritate.

În rest, menține decizia din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

18