3ra-61/24 — anularea actului adminstrativ

La data de 28 ianuarie 2021 avocatul Sergiu Barbăneagră, în interesele lui Vasile Barbăneagră, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate, solicitând anularea actului administrativ – Actul de constatare nr. 347/14 din 31.12.2020, emis de Autoritatea Națională de Integritate în persoana inspectorului de integritate Munteanu Alina, în privința lui Vasile Barbăneagră, ca fiind ilegal.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că prin actul de constatare nr. 347/14 din 31.12.2020, Autoritatea Națională de Integritate în persoana inspectorului de integritate Muntean Alina, a dispus:

Se constată că funcționarul vamal Vasile Barbăneagră, prin deținerea calității de membru al organului de conducere al ÎM „Unikraft” SRL, desfășurând astfel o activitate de întreprinzător, s-a aflat într-o stare de incompatibilitate, pe care Vasile Barbăneagră nu a soluționat-o în termenul legal stabilit, fapt prin care a încălcat regimul juridic al incompatibilităților.

Se sesizează Directorul Serviciului Vamal, în termen de 15 zile din momentul în care actul de constatare rămâne definitiv, în vederea încetării raporturilor de serviciu ale lui Vasile Barbăneagră, funcționar public cu statut special din cadrul Serviciului Vamal.

Se decade Vasile Barbăneagră din dreptul de a exercita funcții publice sau funcții de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării/destituirii din funcția de funcționar public cu statut special din cadrul Serviciului Vamal sau de la data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența stării de incompatibilitate.

Se înscrie Vasile Barbăneagră în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică din data eliberării/destituirii din funcția de funcționar public cu statut special din cadrul Serviciului Vamal sau din data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența stării de incompatibilitate. 1

Se aduce la cunoștința dlui Vasile Barbăneagră prezentul act de constatare și se informează despre dreptul de a-l contesta, în termen de 15 zile de la primirea acestuia în instanța de contencios administrativ Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani), (MD-2068, mun. Chișinău, str. Kiev, 3).

Reclamantul a opinat că actul de constatare nr. 347/14 din 31.12.2020, este ilegal, neîntemeiat și nefondat, pasibil de a fi anulat din următoarele considerente.

Este angajat în cadrul Serviciului Vamal, iar în temeiul ordinului SV nr. 1405 din 19.12.2016, a fost numit prin transfer în funcția de inspector principal al Postului vamal Ocnița 1 (PVFI, feroviar), funcție pe care o deține până în prezent.

În actul contestat a indicat că, la data de 03.02.2020, în baza art. 30 din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, inspectorului de integritate Alina Munteanu i-a fost repartizat aleatoriu, prin sistemul electronic de distribuire a sesizărilor, sesizarea înregistrată în Autoritatea Națională de Integritate cu nr. 497 din 29.01.2020. Potrivit sesizării, dl Vasile Barbăneagră, funcționar vamal din 26.02.2001, are statut de fondator, deținând 20,95 % din capitalul statutar al întreprinderii mixte moldo-rusă SRL „UNIKRAFT”. În conformitate cu prevederile art. 31 alin. (1) și art. 37 alin. (1) și (2) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, inspectorul de integritate Alina Munteanu, în urma verificării prealabile a sesizării, prin procesul-verbal de inițiere a controlului nr. 58/14 din 07.02.2020, a inițiat controlul privind respectarea regimului juridic al incompatibilităților în privința lui Vasile Barbăneagră. Prin adresarea nr.5865 din 12.08.2020 și suplimentar nr.6247 din 24.08.2020, reclamantul și-a expus poziția asupra circumstanțelor invocate de ANI în invitația nr.04-14/3041 din 06.07.2020, solicitând încetarea procedurii de control.

A invocat reclamantul că, la 15 ianuarie 2021 a recepționat prin intermediul poștei Decizia nr.347/14 din 31.12.2020. Prezenta acțiune civilă urmează a fi examinată în ordinea contenciosului administrativ, iar norma materială specială, expres prevede dreptul de a contesta actul de constatare nemijlocit în instanța de judecată, fără a fi îndeplinită procedura prealabilă. Or, actul de constatare nr. 347/14 din 31.12.2020, i-a fost comunicat prin poștă la data de 15.01.2021, fapt ce se confirmă prin extrasul web a portalului posta.md, prezenta acțiune fiind depusă în termenul prevăzut de norma specială.

A notat reclamantul că, potrivit actului de constatare nr. 347/14 din 31.12.2020, s-a invocat că, „Barbăneagră Vasile referitor la ÎM „Unikraft” SRL, comunica că nu a cunoscut despre existența acestei întreprinderi și a aflat despre faptul că este înscris în registrele publice ca și fondator al 2 acesteia după ce a fost notificat de către Inspectoratul de Integritate. În vederea stabilirii tuturor circumstanțelor cauzei a fost solicitată informația relevantă deținută de ASP.

Drept urmare a relatat că, ÎM „Unikraft” SRL, potrivit datelor actuale din registrul public deținut de ASP a fost fondată la 19.03.1997, în calitate de fondatori sunt Ghendelamn Valeri, Atanovscnii Igor, precum și SA „Dvina – Trast”, reprezentată prin procură de cet. Grecu Viorica Petru care avea și calitate de administrator. În contextul verificării circumstanțelor înregistrării acestei persoane juridice, relevă că Barbăneagră Vasile nu cunoaște atît fondatorii menționați cît și administratorul Grecu Viorica.

În continuare a comunicat că, potrivit răspunsului ASP nr.87 din 19.02.2020, ÎM „Unikraft” SRL a fost radiată din registrul de stat al persoanelor juridice la data de 28.05.2019, în temeiul art.26 din Legea nr.220 din 19.10.2007 „Privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuale” - ca persoană juridică inactivă. Potrivit art. 1 al Legii citate, „Persoana juridică inactivă și întreprinzătorul individual inactiv se consideră că și-au încetat activitatea și sînt radiați din oficiu”.

Deci, verificând circumstanțele expuse în raport cu actele din dosarul juridic deținut la ASP, s-a constatat că ÎM „Unikraft” SRL din momentul fondării și pînă la radierea acesteia din oficiu, nu a desfășurat activitate de întreprinzător, iar pe perioada 26.01.2001-28.05.2019 nu a înregistrat careva profituri, nu a fost supusă reînregistrării și nici nu a solicitat atribuirea codului fiscal nou. Efectiv IDNO nr: 101960008728 i-a fost atribuit odată cu inițierea procedurii de radiere din oficiu. Astfel odată cu atribuirea numărului de înregistrare nou și radierea din oficiu a persoanei juridice, informația dată a fost inclusă în registrele electronice.

A menționat Barbăneagră Vasile că nu a avut posibilitate de a cunoaște despre existența și statutul întreprinderii, odată ce informația nu a fost publică în registrele electronice, în caz contrar fiind de bună credință ar fi informat angajatorul despre situația creată. Mai mult decât atât, nici Agenția Servicii Publice și nici Serviciul Fiscal de Stat nu l-a informat despre procedura de radiere. Astfel se explică faptul că Barbăneagră Vasile abia după ce a fost notificat de ANI, a aflat despre radierea persoanei juridice și circumstanțele expuse supra.

De asemenea, în contextul elucidării circumstanțelor speței, au fost identificați o parte din fondatorii întreprinderii ÎM „Unikraft” SRL, care au comunicat că la 17.02.1998 a avut loc adunarea fondatorilor persoanei juridice, fapt probat prin procesul - verbal nr.1 din 17 februarie 1998. Potrivit ordinii de zi a adunării generale s-a pus în discuție excluderea din rândul fondatorilor a următoarelor persoane: Atanovschi Igor, Barbăneagră Vasile, Ghendelman Valerii. 3

Potrivit hotărârii adunării generale a fondatorilor din 17.02.1998 s-a decis excluderea din rândul fondatorilor ÎM „Unikraft” SRL a următoarelor persoane - Atanovschii Igor, Barbăneagră Vasile, Ghendelman Valerii. La Adunarea generală din 17.02.1998, care a fost una deliberativă, Barbăneagră Vasile nu a participat, însă potrivit procesului - verbal menționat supra, ultimul a fost reprezentat de către Gumenîi Nicolae în baza procurii nr.8/10- 1-1222 din 07.03.1997, autentificată de Notarul Superior de Stat al Biroului Notarial de stat nr.2 din sectorul Centru, mun. Chișinău - Vidrașcu Alexandra.

Astfel remarcă partea reclamantă că, Barbăneagră Vasile la 07.03.1997 de facto a transmis drepturile de fondator unei alte persoane, iar din 17.02.1998 a fost exclus din fondatorii ÎM „Unikraft” SRL. Ulterior a fost inițiată procedura de lichidare a întreprinderii iar în acest sens în Monitorul Oficial al RM, din 21 mai 1998, nr.44-46 pag.21, rîndul 900 a fost efectuată publicarea cu următorul conținut „întreprinderea mixtă moldo-rusă „Unikraft” SRL (nr. de înregistrare 177011170 din 1997) își încetează activitatea. Pretențiile se vor adresa în decurs de două luni, la tel. 24-45-54.

Din conținutul dosarului persoanei juridice ÎM „Unikraft” SRL, rezultă că aceasta a fost înregistrată la 19.03.1997 în Registrul Comercial de Stat deținut de Camera înregistrării de Stat de pe lîngă Ministerul Justiției. Ulterior persoana juridică nu a fost supusă procedurii de reînregistrare odată cu crearea sistemului informațional automatizat Registrul de stat al unităților de drept, având la bază adoptarea Legii nr. 1265/2000 din 05.10.2000 cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor și organizațiilor și Hotărârea Guvernului HG272/2002 din 06.03.2002 despre măsurile privind crearea sistemului informațional automatizat, HG 861/2003 din 14.07.2003 cu privire la punerea în aplicare a numărului de identificare de stat unic al întreprinderilor și organizațiilor.

Reclamantul a notat IDNO: 1019600008728, i-a fost atribuit ÎM „Unikraft” SRL, din oficiu, în contextul inițierii lichidării persoanei juridice de către Agenția Servicii Publice și Serviciul Fiscal de Stat. Anterior informația privind existența ÎM „Unikraft” SRL, nu era reflectată nici în sistemul automatizat Registru și nici online.

A susținut reclamantul că, nu cunoștea nimic privind statutul acestei întreprinderi, prin urmare nici nu a menționat acest fapt în declarația anuală. De asemenea din conținutul dosarului juridic al ÎM „Unikraft” SRL, rezultă că darea de seamă a întreprinderii, a fost prezentată autorităților publice numai pentru anul 1997, întreprinderea nu a desfășurat activitatea economică și nu era una activă. Potrivit art.3 alin.(4) al Legii cu privire la antreprenoriat și întreprinderi „Întreprinderea devine subiect de drept din momentul înregistrării de stat”. În contextul în care începând cu anul 2002 a fost creat sistemul automatizat „Registrul de stat al întreprinderilor și organizațiilor”, 4 ÎM „Unikraft” SRL nu a fost supusă reînregistrării și nu i-a fost atribuit IDNO, astfel afirma reclamantul că nici nu avea calitate de subiect de drept.

A declarat reclamantul că, ținând cont că ÎM „Unikraft” SRL nu deținea numărul de identificare unic, IFPS și DTI erau obligate să inițieze procedura de lichidare, de asemenea certificatul de înregistrare de model vechi a fost declarat nul. Astfel, persoana juridică, în lipsa IDNO nu avea dreptul să activeze. Astfel, ÎM „Unikraft” SRL întrunea condițiile menționate supra, procedura de lichidare urma a fi inițiată din oficiu încă în anul 2008, fapt care nu a fost realizat.

Prin urmare, abia la 21.02.2019 a fost adoptată de către ASP decizia nr.135, prin care s-a dispus lichidarea persoanei juridice, fapt care s-a realizat la 28.05.2019.

A mai indicat Barbăneagră Vasile că pe parcursul exercitării mandatului a manifestat un comportament de bună-credință, ori pe lângă faptul că nu a fost informat referitor situația persoanei juridice, a întreprins toate măsurile de încetare situației de incompatibilitate. Mai mult decât atât, autoritățile statutului nu au executat obligația de lichidare a persoanei juridice în perioada 1999-2001, în contextul în care norma materială citată îi obligă să o facă, fiind întrunite toate condițiile la acest capitol, însuși persoana juridică prin publicarea în M.O. a anunțat despre inițierea procedurii de lichidare.

Astfel, argumentele invocate în actul de constatare nr. 347/14 din 31.12.2020, de către Autoritatea Națională de Integritate în persoana inspectorului de integritate Muntean Alina, sunt neîntemeiate și eronate.

Prin cererea din 07.03.2021 avocatul Sergiu Barbăneagră a suplimentat motivele invocate în acțiunea inițială, menționând despre hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani nr. 3-4811/19 (2-19202514- 12-3-20122019-1) din 30.10.2020, prin care invoca un caz asemănător în care inspectorii de integritate au încetat procedurile de control – Nicolae Mihailov (act de constatare nr. 03/04 din 30.10.2020) .(f.d.73-74).

A solicitat reclamantul anularea Actului de constatare nr. 347/14 din 31.12.2020.

Prin actul de constatare s-a stabilit faptul juridic că, intimatul Vasile Barbăneagră, a exercitat, simultan cu funcția cu statut special și având calitate de fondator al ÎM „Unikraft” SRL, or acesta s-a aflat în stare de incompatibilitate nesoluționată în termenul legal, prin ce a încălcat regimul juridic al incompatibilităților.

A mai precizat recurenta că, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 302 din 21.12.2017 cu privire la Serviciul Vamal, statutul colaboratorului vamal (al funcționarului public al organelor controlului vamal) a fost reglementat de Legea serviciului în organele vamale nr. 1150 din 20.07.2000. Potrivit prevederilor Legii serviciului în organele vamale nr. 1150 din 20.07.2000 (Lege abrogată), colaboratorul serviciului vamal (colaboratorul vamal) nu 6 era în drept să exercite personal sau prin intermediul unui terț activitatea de întreprinzător.

Prin urmare, funcția de colaborator al serviciului vamal era incompatibilă cu calitatea de membru al organului de conducere al unei organizații comerciale. Colaboratorul vamal era obligat să transmită în administrare fiduciară unei alte persoane, pe perioada serviciului în organul vamal, cota sa (pachetul de acțiuni) din fondul statutar al organizației comerciale în modul stabilit de legislație.

A menționat recurenta că în baza art. 3 alin. (2) din Legea serviciului în organele vamale nr. 1150 din 20.07.2000 (Lege abrogată) și în baza art. 11 alin. (2) din Legea nr. 302 din 21.12.2017 cu privire la Serviciul Vamal, intimatul urma să se procedeze în conformitate cu Legea nr. 158 din 04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, care prevede că situația de incompatibilitate urmează să înceteze pe parcursul unei luni din momentul apariției acesteia.

Art. 245 din Codul administrativ: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.".

Art. 193 alin. (3) și (31) din Codul administrativ stabilește: ”(3) Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători. (31) În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

Art. 2451 alin.(1) lit. a și b) din Codul administrativ prevede: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție;”.

Art.16 Cod administrativ prevede: ”(1) Dreptul discreționar al autorității publice reprezintă posibilitatea acesteia de a opta între mai multe soluții posibile corespunzătoare scopului legii atunci cînd aplică o dispoziție legală. (2) Exercitarea dreptului discreționar nu permite desfășurarea unei activități administrative arbitrare”. 7

Dispozițiile art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219 alin. (1) din Codul administrativ, stipulează că: ”Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți”.

Art. 247 din Codul administrativ prevede: „Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.2451 alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”.

Art. 248 alin.(1) lit. b) din Codul administrativ reglementează că: ”În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă decizie.”.

Potrivit art. 36 din Codul administrativ, ”(1) Instanța de judecată competentă să soluționeze acțiunile în contencios administrativ este obligată să respecte principiul supremației dreptului, în conformitate cu care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui sunt considerate valori supreme și sunt garantate de stat. (2) Instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.”

Conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 133/2016 și art. 28 alin. (1) din Legea nr. 132/2016, „Autoritatea Națională de Integritate are atribuția de a controla averile și interesele personale ale subiecților declarației, atât din proprie inițiativă, cât și la sesizarea unor persoane fizice sau juridice. ANI are rolul de a verifica respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.”

Articolul 37 din Legea nr. 132/2016 prevede că „Autoritatea efectuează controlul privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor din oficiu ori la sesizarea unor persoane fizice sau persoane juridice, în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale metodologiei de efectuare a verificării și a controlului averii și al intereselor personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.”

Conform art. 23 alin. (4), (7) și (8) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în redacția în vigoare la data emiterii actului contestat, „Fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat că acesta a soluționat o cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat, direct sau prin intermediul unei persoane terțe, un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese constituie 8 temei pentru răspunderea contravențională sau penală și pentru revocarea, destituirea sau, după caz, încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului în cauză. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție publică sau de demnitate publică la data constatării averii nejustificate, a stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicția de 3 ani se aplică potrivit legii, de la data la care a rămas definitiv actul de constatare sau, respectiv, a rămas definitivă și irevocabilă hotărârea judecătorească prin care se confirmă existența averii nejustificate, a stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese. Autoritatea Națională de Integritate ține Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, care este publicat pe pagina web oficială a Autorității.”

Conform art. 39 alin. (1)-(3) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, în redacția în vigoare la data emiterii actului contestat, În cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de interese, ori încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, inspectorul de integritate încheie un proces-verbal cu privire la contravenție și îl trimite instanței judecătorești spre examinare conform procedurii stabilite de Codul contravențional al Republicii Moldova. Din momentul în care actul de constatare a încălcării regimului juridic al incompatibilităților, Autoritatea sesizează în termen de cel mult 5 zile, conducerea organizației publice sau a autorității responsabile de numirea în funcție a subiectului declarării în vederea declanșării procedurii disciplinare sau, după caz, în vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale persoanei care a emis/adoptat actul administrativ sau a încheiat, direct ori prin persoane terțe, actul juridic, sau a luat ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese. Sancțiunea disciplinară poate fi aplicată după rămânerea definitivă a actului de constatare, în condițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară.”

Art. 6 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016 „În vederea realizării misiunii sale, Autoritatea are următoarele funcții: a) exercitarea controlului averii și al intereselor personale; b) exercitarea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor; c) constatarea și sancționarea încălcărilor regimului juridic al declarării averii și intereselor personale, al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor; d) cooperarea cu alte instituții, atît la nivel național cît și internațional; e) asigurarea bunei organizări a Autorității și administrarea activității de promovare a integrității subiecților declarării; 9 f) alte funcții stabilite prin lege.”

Art. 7 alin, (2) lit. a) din Legea nr.132/2016: „În domeniul exercitării controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, Autoritatea constată încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.”

Art. 38 alin. (1)-(4) din Legea nr. 132/2016: „În urma controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate emite un act de constatare în cazul în care stabilește că: a) persoana supusă controlului nu a declarat și nu a soluționat conflictul de interese sau a emis/adoptat un act administrativ, sau a încheiat direct ori prin intermediul unei persoane terțe un act juridic, sau a luat personal o decizie ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese; b) persoana supusă controlului s-a aflat ori se află în stare de incompatibilitate; c) persoana supusă controlului a încălcat restricțiile prevăzute de lege. Actul de constatare privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor se întocmește în conformitate cu prevederile art.35 și se aduce la cunoștința persoanei vizate de acesta în termen de 5 zile lucrătoare de la data întocmirii. Persoana poate contesta actul de constatare în condițiile stabilite la art.36. Actul de constatare privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor rămîne definitiv după expirarea termenului specificat la art.36 alin.(1).”

Art. 17 din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016: „Subiectul declarării este obligat să respecte restricțiile și limitările prevăzute la art.18–21 și cele prevăzute de legislație.”

Art. 25 alin (6) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04 iulie 2008: „Situația de incompatibilitate prevăzută la alin.(2), (21), (23) și (4) urmează să înceteze pe parcursul unei luni din momentul apariției acesteia. Dacă nu a eliminat situația de incompatibilitate în termenul prevăzut, funcționarul public este destituit din funcție”

Din materialele cauzei rezultă că, instanța de apel a expediat la adresa de e-mail a participanților la proces copia deciziei motivate la 15 ianuarie 10 2024, fapt confirmate prin extrasul din poșta electronică, anexat la dosar (f.d. 182).

Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recurentul Autoritatea Națională de Integritate s-a conformat dispozițiilor art. 245 din Codul administrativ și a depus în termen recursul, la 28 decembrie 2023 și la 28 februarie 2024.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a considerat inoportună citarea participanților la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, întrucât argumentele expuse au fost formulate cu suficientă claritate. La cazul din speță, toate punctele de drept care puteau exista, pot fi cercetate și soluționate în mod obiectiv pe baza înscrisurilor și documentelor prezente la dosar. Recurentul a avut posibilitatea să prezinte poziția în scris și să răspundă la argumentele părților adverse.

În cauza CtEDO Covalenco v. Moldova nr. 72164/14, hotărârea definitivă din 16 septembrie 2020, Curtea a statuat că este necesar organizarea unei audieri: a) în cazul în care există necesitatea de a evalua dacă circumstanțele au fost stabilite corect de către autorități (a se vedea Malhous v. Republica Cehă [MC], nr. 33071/96, § 60, 12 iulie 2001); b) atunci când circumstanțele cer ca instanța să-și formeze propria impresie referitoare la justițiabili, prin acordarea dreptului de a explica propria lor situație personală, în mod direct sau prin intermediul unui reprezentant (a se vedea Goș, pre-citată, § 51; Miller, precitată, § 34 in fine; și Andersson v. Suedia, nr. 17202/04, § 57, 7 decembrie 2010); c) în cazul în care instanța are nevoie de a obține o clarificare cu privire la anumite detalii, inter alia prin intermediul unei audieri (a se vedea Fredin v. Suedia (nr. 2), 23 februarie 1994, § 22, Seria A nr. 283-A, și Lundevall v. Suedia, nr. 38629/97, § 39, 12 noiembrie 2002).

Examinând recursul declarat împotriva deciziei din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în limitele controlului de legalitate, în lipsa părților, în raport cu criticile invocate, pe baza materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, îl consideră admisibil, or, recursul declarat de Autoritatea Națională de Integritate urmând a fi admis, cu casarea parțială a deciziei instanței de apel, în partea admiterii pretențiilor lui Barbăneagră Vasile și emiterea unei noi decizii în această parte, din considerentele ce succed.

Conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului instanța de judecată, potrivit regulilor unui proces echitabil pornind de la aprecierea rolului determinant al concluziilor sale, are obligația să examineze efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii (cauza Hirro Balani c. Spaniei, nr.18064/91 din 09 decembrie 1994 §27). 11

În esență, circumstanțele cauzei prezentate de părți și determinate de instanțele de judecată în fazele procesuale anterioare denotă, în special, următoarele: - La 29 ianuarie 2020 în cadrul ANI a fost înregistrată sesizarea cu privire la eventuala încălcare a regimului juridic al incompatibilităților de către Vasile Barbăneagră, inspector principal în cadrul Biroului vamal Nord, Post vamal Ocnița. Potrivit sesizării, Vasile Barbăneagră, funcționar vamal din 26.02.2001, are statut de fondator, deținând 20,95 % cota parte din capitalul statutar al întreprinderii mixte moldo-rusă SRL „Unikraft”. - La 03.02.2020, în conformitate cu prevederile art. 30 din Legea nr. 132/2016, sesizarea a fost repartizată aleatoriu prin sistemul electronic de distribuire a sesizărilor. - Conform procesului-verbal de inițiere a controlului nr. 28/14 din 07.02.2020, în privința reclamantului Vasile Barbăneagră a fost inițiat controlul privind respectarea regimului juridic al incompatibilităților. - Prin scrisoarea din 10.02.2020, recepționată la 13.02.2020, Vasile Barbăneagră a fost informat despre inițierea în privința sa a controlului privind respectarea regimului juridic al incompatibilităților și despre drepturile sale prevăzute la art. 33 și art. 37 alin. (2) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate. - La 31 decembrie 2020, Autoritatea Națională de Integritate a emis actul de constatare nr. 347/14, prin care a decis că: (1) Se constată că funcționarul vamal Vasile Barbăneagră, prin deținerea calității de membru al organului de conducere al ÎM „Unikraft” SRL, desfășurând astfel o activitate de întreprinzător, s-a aflat într-o stare de incompatibilitate, pe care dl Vasile Barbăneagră nu a soluționat-o în termenul legal stabilit, fapt prin care a încălcat regimul juridic al incompatibilităților. (2) Se sesizează Directorul Serviciului Vamal, în termen de 15 zile din momentul în care actul de constatare rămâne definitiv, în vederea încetării raporturilor de serviciu ale dlui Vasile Barbăneagră, funcționar public cu statut special din cadrul Serviciului Vamal. (3) Se decade dl Vasile Barbăneagră din dreptul de a exercita funcții publice sau funcții de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării/destituirii din funcția de funcționar public cu statut special din cadrul Serviciului Vamal sau de la data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin 12 care se confirmă existența stării de incompatibilitate. (4) Se înscrie dl Vasile Barbăneagră în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică din data eliberării/destituirii din funcția de funcționar public cu statut special din cadrul Serviciului Vamal sau din data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența stării de incompatibilitate. (5) Se aduce la cunoștința dlui Vasile Barbăneagră prezentul act de constatare și se informează despre dreptul de a-l contesta, în termen de 15 zile de la primirea acestuia, în instanța de contencios administrativ Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (MD- 2068, muri. Chișinău, str. Kiev, 3).

Nefiind de acord cu actul de constatare, Vasile Barbăneagră a depus prezenta acțiune în instanța de contencios administrativ, invocând că, situația de incompatibilitate la care face trimitere Autoritatea Națională de Integrate, nu se încadrează în nici о situație reglementată de legiuitor și anume Legii privind Serviciul Vamal.

Prima instanță prin hotărârea din 07 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a respins acțiunea înaintată de către Vasile Barbăneagră împotriva Autorității Naționale de Integritate a Republicii Moldova cu privire la anularea actului de constatare nr.347/14 din 31.12.2020.

În motivarea hotărârii, prima instanță a subliniat că, Vasile Barbăneagră, cu derogare de la normele de drept, a admis încălcarea regimului al incompatibilităților, prin deținerea calității de membru al organului de conducere al ÎM „Unikraft” SRL, desfășurând astfel o activitate de întreprinzător. S-a aflat într-o stare de incompatibilitate, pe care nu a soluționat-o în termenul legal stabilit, fapt prin care a încălcat regimul juridic al incompatibilităților.

A mai reținut instanța de judecată că, inspectorul de integritate corect a menționat că, Vasile Barbăneagră nu a întreprins acțiuni în vederea transmiterii în administrare fiduciară unei alte persoane cota sa din fondul statutar al ÎM „Unikraft” SRL. Or, această conduită se desprinde din dispozițiile prevăzute la art. 23 alin. (3), (6) - (8) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale.

A menționat că măsurile întreprinse de către inspectorul de integritate sunt proporționale, adică potrivite și rezonabile, iar cel mai important în strictă conformitate și în limitele cadrului legal, deopotrivă, necesare atingerii scopului urmărit și anume, instituirea măsurilor de prevenire și de combatere a conflictelor de interese. 13

Instanța de apel, prin decizia din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a casat hotărârea din 07 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a emis o decizie nouă prin care acțiunea în contencios administrativ depusă de Barbăneagră Vasile împotriva Autorității Naționale de Integritate a fost admisă parțial și s-au anulat punctele 2, 3 și 4 din Actul de constatare nr. 347/14 din 31.12.2020. În rest, în partea pretenției privind anularea pct. 1 din Actul de constatare nr. 347/14 din 31.12.2020, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea soluției, instanța de apel a constatat că, inspectorul de integritate corect a concluzionat că Vasile Barbăneagră prin deținerea calității de membru al organului de conducere al ÎM „Unikraft” SRL, desfășurând astfel o activitate de întreprinzător, s-a aflat într-o stare de incompatibilitate, pe care nu a soluționat-o în termenul legal stabilit, fapt prin care a încălcat regimul juridic al incompatibilităților.

Respectiv, concluziile inspectorului de integritate din pct. 1 al Actului de constatare nr. 347/14 din 31.12.2020, sunt întemeiate, inspectorul aplicând corect normele materiale la determinarea stării de incompatibilitate admise de reclamant.

Cu referire la punctele 2, 3 și 4 din Actul de constatare nr.347/14 din 31.12.2020, Curtea de Apel Chișinău a reținut că, actul de constatare în această parte este neîntemeiat și urmează a fi anulat, întrucât inspectorul de integritate emițând dispozițiile respective, a ignorat respectarea principiilor procedurii administrative: motivarea și proporționalitatea. Respectiv a omis să-și motiveze inclusiv din punct de vedere a proporționalității, decizia în vederea încetării raporturilor de muncă ale lui Barbăneagră Vasile, funcționar public cu statut special din cadrul Serviciului Vamal; de al decădea din dreptul de a exercita funcții publice și funcții de demnitate publică pe o perioadă de 3 ani (…); de a îl înscrie în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, (...), sub aspectul proporționalității.

Curtea de Apel a mai stabilit că, la aplicarea sancțiunii sub formă de privare a persoanei de dreptul la muncă, inspectorul de integritate era obligat să motiveze, prin prisma principiului proporționalității, aplicarea unei astfel de sancțiuni. Această concluzie derivă din norma art. 29 Codul administrativ, care statuează că orice măsură întreprinsă de autoritățile publice prin care se afectează drepturile sau libertățile prevăzute de lege trebuie să corespundă principiului proporționalității.

Astfel, instanța de apel a decis anularea parțială a actului de constatare emis de ANI, motivând că inspectorul de integritate nu a demonstrat îndeplinirea criteriilor necesare pentru aplicarea sancțiunilor maxime (încetarea raporturilor de muncă și interdicția de ocupare a funcțiilor publice). 14

Verificând legalitatea deciziei atacate prin prisma argumentelor invocate în recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că soluția instanței de apel cu privire la admiterea pretenției privind anularea punctelor 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 347/14 din 31 decembrie 2020 este greșită, emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material, în rest decizia fiind legală și întemeiată.

În conexiunea circumstanțelor expuse cu normele legale citate supra, instanța de recurs notează că, instanța de apel constatând încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, și respectiv legalitatea pct. 1 din actul de constatare nr. 347/14 din 31 decembrie 2020 al Autorității Naționale de Integritate, neîntemeiat a anulat punctele 2, 3 și 4 din actul de constatare menționat.

Intimatul Vasile Barbăneagră, nu și-a exprimat dezacordul cu concluzia instanței de apel, prin care aceasta a constatat că, prin deținerea calității de membru al organului de conducere al ÎM „Unikraft” SRL, desfășurând astfel o activitate de întreprinzător, s-a aflat într-o stare de incompatibilitate.

Respectiv, reieșind din prevederile art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 219 alin. (3) din Codul administrativ, în continuare, instanța de recurs se va expune numai asupra aspectelor ce vizează partea contestată a deciziei instanței de apel, și anume, punctele 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 347/14 din 30 decembrie 2020.

Rezultând din cele expuse supra Completul de judecată menționează că inspectorul de integritate a exercitat atribuțiile funcționale în conformitate cu legislația în vigoare (în redacția aplicabilă la data desfășurării controlului), respectând art. 7, art. 19, lit. g), art. 35, art. 36, art.37 alin.2, art.38 din Legea 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și art. 23 din Legea 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale prin care, în limita cadrului normativ existent a inițiat controlul respectării regimului juridic al incompatibilităților, control care s-a finalizat cu emiterea actului de constatare nr. 347/14 din 31.12.2020.

Completul constată că, prin actul de constatare s-a stabilit faptul juridic că, intimatul Vasile Barbăneagră, a exercitat, simultan cu funcția cu statut special și având calitate de fondator al ÎM ”Unikraft” SRL, acesta s-a aflat în stare de incompatibilitate nesoluționată în termenul legal, prin ce a încălcat regimul juridic al incompatibilităților.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, în temeiul prevederilor art. 23 din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, persoanele care admit încălcarea regimului juridic al incompatibilităților poartă răspundere juridică. Astfel, conform art. 23 alin. (3) din legea prenotată, fapta 15 subiectului declarării în privința căruia s-a constatat starea de incompatibilitate nesoluționată constituie temei pentru încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale acestuia. Iar, potrivit art. 23 alin. (6) din Legea nr. 133/2016, subiectul declarării eliberat sau destituit din funcție potrivit prevederilor alin. (3)—(5) este decăzut din dreptul de a mai exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcția publică ori de demnitate publică respectivă sau din data încetării de drept a mandatului său.

Totodată, Completul de judecată reține și constatările Curții Constituționale, în decizia nr. 16 din 10.02.2020 prin care s-a declarat inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a art. 23 alin. (4) și alin. (6) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale. Aprecierea Curții, pct. 20 unde Curtea a stabilit: prin pct. 23 și 24 Curtea menționează că potrivit prevederilor articolului 23 alin. (6) din Lege: „Subiectul declarării eliberat sau destituit din funcție potrivit prevederilor alin. (3) - alin. (5) este decăzut din dreptul de a mai exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcția publică ori de demnitate publică respectivă sau din data încetării de drept a mandatului său. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, ea nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.

Prin urmare, legea a stabilit cu suficientă claritate momentul în care începe efectul sancțiunii de decădere din dreptul de a exercita o funcție, nefiind lăsată la discreția inspectorului de integritate.

În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel neîntemeiat a concluzionat că măsurile aplicate de inspectorul de integritate și indicate la punctele 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 347/14 din 31 decembrie 2020, urmau a fi verificate prin prisma principiului proporționalității.

Or, în conformitate cu art. 39 alin. (1)-(3) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (în redacția în vigoare la data emiterii actului contestat), în cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de interese, inspectorul de integritate încheie un proces-verbal cu privire la contravenție și îl trimite instanței judecătorești spre examinare conform procedurii stabilite de Codul contravențional al Republicii Moldova.

Distinct, instanța de apel motivează soluția adoptată în prezenta cauză doar pornind de la principiile de bază ale activității Autorității Naționale de Integritate. Or, principiul proporționalității, care este unicul temei prin care se motivează soluția instanței de apel, ar fi aplicabil univoc, daca nu ar fi 16 norma legală care nu dă opțiunea de a alege care sancțiune urmează a fi aplicată, ca consecință a încălcării admise de către subiectul declarării.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel greșit a concluzionat că măsurile aplicate de inspectorul de integritate și indicate la punctele 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 347/14 din 31 decembrie 2020 urmau a fi verificate prin prisma principiului proporționalității, or aceasta, în mod greșit, a aplicat prevederile art. 39 alin. (1)-(3) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, în redacția în vigoare după emiterii actului contestat.

În interpretarea corectă a normelor citate, instanța de recurs consideră necesar să evidențieze că prin modificările operate prin Legea nr. 130 din 07 octombrie 2021 inspectorul de integritate a fost investit de legiuitor cu dreptul discreționar care i-ar permite aplicarea anumitor măsuri în cazul în care se constată respectarea regimului juridic al incompatibilităților. Însă, la caz sunt aplicabile prevederile până la modificări, or, actul de constatare a fost adoptat la 31 decembrie 2020.

Prin urmare, având în vedere natura abaterilor, numărul și durata abaterilor, prejudiciul adus interesului public și funcției publice deținute, instanța de recurs constată că inspectorul de integritate întemeiat a ajuns la concluzia de al decădea, pe Vasile Barbăneagră din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, pe o perioadă de 3 (trei) ani din data rămânerii definitivă a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența stării de incompatibilitate, precum și înscrierea lui Vasile Barbăneagră în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, din data rămânerii definitivă a actului de constatare ori din data rămânerii definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența stării de incompatibilitate.

Astfel, prevederile legale criticate reprezintă măsuri necesare pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și, mai mult, au ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice.

La caz, este cert că la aplicarea măsurilor restrictive față de Vasile Barbăneagră, în funcția publică cu statut special de inspector vamal al Serviciului Vamal al RM, la punctele 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 347/14 din 31 decembrie 2020, Autoritatea Națională de Integritate a respectat procedura de emitere a actului administrativ, actul este emis de către un organ competent și în corespundere cu normele legii materiale aplicabile speței, instanța de recurs nu a constatat admiterea a careva abateri la emiterea actului administrativ individual defavorabil emis în privința reclamantului de către Autoritatea Națională de Integritate, legalitatea pct. 2, 17 3 și 4 din actul de constatare nefiind pusă la îndoială, iar contrariul nu a fost demonstrat în cadrul examinării cauzei.

Sintetizând cele reliefate supra instanța de recurs constată netemeinicia pretențiilor lui Vasile Barbăneagră cu privire la anularea punctelor 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 347/14 din 31 decembrie 2020, prin urmare netemeinicia deciziei instanței de apel în partea admiterii acestor pretenții.

Pentru motivele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa parțial decizia din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în partea admiterii acțiunii lui Vasile Barbăneagră și anulării punctelor 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 347/14 din 31 decembrie 2020, întocmit în privința lui Vasile Barbăneagră de către Autoritatea Națională de Integritate, cu emiterea în această parte a unei noi decizii de respingere a pretențiilor lui Vasile Barbăneagră împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea pct. 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 347/14 din 31 decembrie 2020.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) și art. 248 alin. (3) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate. Casează parțial decizia din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Barbăneagră Vasile împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea actului administrativ, și anume în partea admiterii parțiale a acțiunii înaintate de Barbăneagră Vasile și anulării punctelor 2, 3 și 4 din actul de constatare 347/14 din 31 decembrie 2020 al Autorității Naționale de Integritate, și în această parte emite o decizie nouă prin care: Respinge ca neîntemeiate pretențiile înaintate de Barbăneagră Vasile împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea punctelor 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 347/14 din 31 decembrie 2020 al Autorității Naționale de Integritate. În rest, menține decizia din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Decizia este irevocabilă. Președinte Ion Malanciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 18