3ra-549/23 — privind anularea actului de constatare emis de ANI
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind anularea actului de constatare emis de ANI
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-549/23 — privind anularea actului de constatare emis de ANI (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Radu Rebeja și de
reprezentantul acestuia, avocat Alexandr Tabarcea,
în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în
judecată depusă de Radu Rebeja împotriva Autorității Naționale de
Integritate privind contestarea actului administrativ,
împotriva hotărârii din 06 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin
care acțiunea de contencios depusă de Radu Rebeja s-a respins ca fiind
neîntemeiată,
(Dosarul nr. 3ra-549/23
NR. PIGD 2-2200816-01-3ra-21082023)
Admisibilitatea recursului depus până la 01 septembrie 2023;
Redarea circumstanțelor de fapt și de drept în recurs nu poate constituit
temei de admisibilitate.
Prima Instanță: Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan,)
20 noiembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Radu Rebeja și de
reprezentantul acestuia, avocat Alexandr Tabarcea,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 25 noiembrie 2021, Radu Rebeja a depus acțiune în contencios
administrativ împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea
actului de constatare nr. 343/16 din 28 octombrie 2021.
În motivarea acțiunii a indicat că la 10 noiembrie 2021, a recepționat
copia actului de constatare nr. 343/16 din 28 octombrie 2021, emis de
Autoritatea Națională de Integritate, prin care s-a constatat că reclamantul a
încălcat regimul juridic al incompatibilităților, manifestat prin nesoluționarea
în termen legal a situației de incompatibilitate generată de exercitarea
simultană a mandatului de ex-deputat în cadrul Parlamentului Republicii
Moldova validat la 19 decembrie 2019 și a funcției de președinte în cadrul
Asociației Obștești „Academia de Fotbal Radu Rebeja – LIMPS”.
A considerat că actul de constatare este eronat, nefondat, lipsit de suport
normativ și faptic, rezultat din aprecierea subiectivă și incompletă a probelor
și a legislației în vigoare, urmând a fi anulat integral.
Astfel, a menționat că potrivit legislației în vigoare, calitatea de deputat
este compatibilă doar cu exercitarea activității didactice sau științifice
retribuite, adică, dacă titlul oneros al funcției derivă expres din prevederile
legii, această funcție nu poate fi considerată retribuită.
A arătat că prin hotărârea Curții Constituționale din 19 decembrie 2019,
atunci când a fost validat mandatul deputatului în Parlamentul Republicii
Moldova a lui Radu Rebeja, activitatea asociațiilor obștești era reglementată
de Legea nr. 837 din 17 mai 1996 cu privire la asociațiile obștești, sub
imperiul acestei legii fiind înregistrat și statutul Asociației Obștești
„Academia de Fotbal Radu Rebeja-LIMPS”.
A invocat că conform pct. 1.1, 1.7, 1.8, 4.18, 5.1, 5.3, 6.1 din Statutul
Asociației Obștești „Academia de Fotbal Radu Rebeja-LIMPS”, asociația este
o asociație obștească neguvernamentală, apolitică, nonprofit, de utilitate
publică, asociații va folosi întregul venit de la activitatea sa în scopurile
prevăzute în statut. Fondatorii asociații devin pe deplin membri ai asociației.
Fiecare membru al asociației achită anual cotizația de membru în mărime de
100 lei. Cuantumul cotizației de membru poate fi modificat prin decizia
Consiliului de Administrație. Patrimoniul Asociației se formează inclusiv din
cotizațiile de membru: de aderare – 100 lei, anuale – 100 lei. Președintele
1
asociației este ales de Adunarea Generală pe un termen de 10 ani, este
concomitent și președintele Consiliului de administrație.
A insistat că din prevederile statutului Asociației Obștești „Academia de
Fotbal Radu Rebeja-LIMPS” și prevederile Legii cu privire la asociațiile
obștești, rezultă cert că asociația respectivă este o persoană juridică
necomercială, nonprofit, de utilitate publică, neguvernamentală și apolitică,
membrii acesteia fiind aleși în Consiliul de administrare, iar Președintele
desfășoară o activitate voluntară care nu este recompensată material.
A susținut că din analiza prevederilor Codului muncii, se poate de
concluzionat că funcțiile nu pot fi exercitate în afara existenței unui contract
de muncă individual, care la rândul său include și clauza obligatorie
referitoare la condițiile de retribuire a muncii, inclusiv salariul funcției sau cel
tarifar, suplimentele, premiile și ajutoarele materiale.
A menționat că, la caz, Radu Rebeja nu a fost și nu este angajat
remunerat în funcția de Președinte al Asociației Obștești „Academia de Fotbal
Radu Rebeja-LIMPS”, funcția de președinte al asociației rezultând din
calitatea sa de membri și fondator al asociației și în principiu, această funcție
rezultă din dreptul la libera asociere, garantat de CtEDO și Constituție.
A afirmat că caracterul neremunerabil al funcției de președinte al
asociației obștești, funcție deținută de fondatorul și membrul acestei asociații,
rezultă însăși din sensul și scopul Legiui nr. 837/1996 și statutul asociației.
Doar persoanele angajate de către asociația obștească în baza unui contract
individual de muncă au dreptul la remunerarea muncii. Fondatorii, membrii
asociației obștești obțin și dețin funcția de președinte nu în baza unui contract
individual de muncă, dar în urma alegerii în această funcție și legea nu
stabilește că această funcție este remunerabilă, invers, din sensul legii rezultă
că membrii asociației nu pot fi retribuiți pentru activitatea lor în cadrul
asociației.
A relatat că incompatibilitățile mandatului de deputat sunt reglementate
și de legea specială la art. 3 din Legea despre statutul deputatului în Parlament,
și anume, mandatul de deputat este incompatibil cu: funcția de Președinte al
Republicii Moldova; funcția de membru al Guvernului; funcția de Avocat al
Poporului, de Avocat al Poporului pentru drepturile copilului; funcția de ales
local; exercitarea oricărei alte funcții remunerate, inclusiv a funcției acordate
de un stat străin sau organizație internațională, cu excepția activității didactice
și științifice desfășurate în afara programului stabilit de Regulamentul
Parlamentului.
A opinat că nu există nici o incompatibilitate, dreptul constituțional la
libera asociere în asociații obștești (necomerciale) nu este în nici un fel
restrâns pentru deputați. Deputații pot fi fondatori, membri și să dețină diverse
funcții neremunerate în cadrul asociațiilor obștești.
2
Astfel, a invocat că deținerea mandatului de deputat și deținerea
calității/funcției de fondator, membru și președinte a asociației obștești nu este
de natură să genereze o situație de incompatibilitate.
A considerat că sunt eronate concluziile inspectorului de integritate
precum că în speță pot fi aplicate prevederile Clasificatorului Activităților din
Economia Moldovei, aprobat prin ordinul Biroului Național de Statistică nr.
28 din 7 mai 2019 și Clasificatorul ocupațiilor din Republica Moldova,
aprobat prin ordinul Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei nr. 22
din 3 martie 2014, or, din pct. 2 al Clasificatorului Activităților din Economia
Moldovei, rezultă că obiectivul principal al CAEM-2 este de a oferi
statisticienilor un set de categorii de activități economice care pot fi utilizate
în colectarea și prezentarea datelor statistice clasificate activități economice,
utilizarea acestuia în alte scopuri decât cele statistice, ținând de
responsabilitatea instituțiilor respective.
A remarcat că inspectorul de integritate nu a motivat în nici un mod
motivele pentru care a decis să aplice prevederile CAEM Rev.2 în scopul de
a stabili caracterul remunerabil/neremunerabil al funcției de președinte al
asociației obștești, inclusiv, a omis să aibă în vedere regulile de elaborare
normativă stabilite în Legea cu privire la actele normative.
A menționat că CAEM Rev.2, nu este un act normativ adoptat în scopul
punerii în aplicare și executării Legii nr. 133/2016, Legii nr. 132/2016 sau a
Codului Muncii, sat a Legii nr. 837/1996 sau a Legii nr. 39/1994.
A afirmat că din textul actului și materialele dosarului administrativ
lipsește dovada că Asociația Obștească „Academia de Fotbal Radu Rebeja-
LIMPS” este un club sportiv, or, modalitatea de constituire a clubului sportiv
este reglementată de Legea cu privire la cultura fizică și sport, și în acest
context, Asociația Obștească „Academia de Fotbal Radu Rebeja-LIMPS” nu
este un club sportiv.
Totodată, a considerat că inspectorul neîntemeiat a aplicat și
prevederile Clasificatorului ocupațiilor din Republica Moldova, or, din pct. 1
al CORM rezultă că clasificatorul este destinat pentru soluționarea unui cerc
larg de probleme ce fac obiectul reglementări relațiilor sociale și de muncă,
precum și a celor ce țin de aprecierea stării și dinamicii schimbărilor în
structura forței de muncă, analiza și prognoza indicatorilor în domeniul
utilizării forței de muncă și instruirii profesionale.
A mai indicat că CORM nu este lege, este un act normativ emis de o
autoritate publică centrală, iar dreptul/obligația de remunerare conform legii
rezultă doar din legislația muncii, doar în cazul existenței unui contract
individual de muncă sau a unor raporturi de muncă reglementate de legislația
muncii, astfel că, CAEM Rev.2 și CORM nu reglementează activitățile
economice, ocupațiile și funcțiile care presupun o remunerare și nu pot fi
aplicate în acest sens.
3
A arătat că inspectorul de integritate a încălcat termenul de desfășurare
a procedurii administrative, or, procedura de control a fost inițiată odată cu
depunerea și înregistrarea sesizării la Autoritatea Națională de Integritate – 28
decembrie 2020 și a fost finalizată la 28 octombrie 2021, adică aceasta a durat
303 zile, cu depășirea vădită a termenului de 30 de zile și termenul procedurii
contrar art. 60 alin. (4) Cod administrativ nu a fost prelungit.
În aceste condiții, Radu Rebeja a solicitat instanței de contencios
administrativ anularea actului de constatare nr. 346/16 din 28 octombrie 2021.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea în
contencios administrativ înaintată de Radu Rebeja împotriva Autorității
Naționale de Integritate privind anularea Actului de constatare nr. 343/16 din
28 octombrie 2021, s-a respins ca fiind neîntemeiată (f.d.73, 79/105).
Pentru a hotărî astfel, Curtea de apel Chișinău (ca instanță de fond),
analizând argumentele expuse de participanții la proces în coraport cu
probatoriul administrat și cadrul legal pertinent aplicabil speței, a conchis
asupra netemeiniciei acțiunii depuse de Radu Rebeja, iar în acest sens, se
impun a fi precizate următoarele.
În sensul dispozițiilor art.20 și art.189 alin.(1) din Codul administrativ,
instanța de fond a reținut că actul de constatare nr. 343/16 din 28 octombrie
2021, reprezintă un act administrativ individual defavorabil reclamantului,
așa cum, prin acesta au fost constatate încălcări admise de Radu Rebeja prin
exercitarea concomitentă a mandatului de deputat în Parlamentul Republicii
Moldova și a funcției de Președinte al A.O. „Academia de Fotbal Radu Rebeja
– LIMPS”.
Subsecvent, instanța de fond a enunțat că, admisibilitatea acțiunii în
contencios administrativ este condiționată inter alia de revendicarea de către
reclamant a încălcării unui drept al său prin activitatea administrativă a unei
autorități publice.
În continuare analizând prevederile art. 17, art. 20 art. 39, art. 189 și
art. 207 din Codul administrativ, a reținut că reclamantul are dreptul la
înaintarea acțiunii în contencios administrativ ori de câte ori se deduce la o
examinare în prima fază - circumstanțele din cererea sa, acte, dosar
administrativ etc. – probabilitatea (posibilitatea) lezării unui drept al său prin
cel puțin una din formele activității administrative: a) act administrativ
individual; b) act administrativ normativ art. 12); c) contract administrativ; d)
act real, e) operațiune administrativă. Probabilitatea că dreptul subiectiv ar
putea fi vătămat este prezumată de fiecare dată când o persoană este destinatar
al actului administrativ individual defavorabil.
În speță, instanța de fond a reținut că Radu Rebeja este destinatarul
actului administrativ defavorabil contestat, iar în temeiul art. 36 din Legea
nr.133/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și art. 191 alin.
4
(3) din Codul administrativ, actele de contestare pot fi contestate la Curtea de
Apel Chișinău, în termen de 30 de zile de la emitere, de către persoana supusă
controlului.
Subsecvent, instanța de fond a relevat că acțiunea în contencios
administrativ este înaintată de reclamantul Radu Rebeja cu respectarea
competenței jurisdicționale și teritoriale.
Totodată, art. 36 din Legea 133/2016 cu privire la Autoritatea Națională
de Integritate, nu prevăd respectarea procedurii prealabile până la adresarea
în instanța de judecată fiind stabilit, că actele de constatare menționate la art.
34 alin. (1) și (2) pot fi contestate la Curtea de Apel Chișinău, în termen de
30 de zile de la emitere, de către persoana supusă controlului, de către autorul
sesizării sau de către persoanele menționate la art. 33 alin. (4) și (5), afectate
nemijlocit de acesta.
În acest context, instanța de fond a notat că acțiunea înaintată de către
reclamant reprezintă o acțiune în contestare în conformitate cu prevederile art.
206 alin. (1) lit. a) Codul administrativ. Or, elementul central al obiectului
acțiunii în contestare constă în anularea în tot sau în parte a unui act
administrativ individual.
Subsecvent, a stabilit că reclamantul a făcut cunoștință cu actul
contestat pe 10 noiembrie 2021, iar acțiunea a fost depusă în instanță la 25
noiembrie 2021, fapt care denotă respectarea termenului de înaintare a acțiunii
de către reclamant.
În această ordine de idei, instanța de fond a constatat că motive de
inadmisibilitate în conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2) din Codul
administrativ în privința acțiunii de contencios administrativ înaintată de
Radu Rebeja nu se regăsesc, prin urmare, acțiunea este admisibilă, urmând a
fi supus dezbaterii fondul cauzei.
Referitor la respectarea procedurii stabilite de lege, instanța de apel
analizând prevederile art. 29, art. 32, art.60 alin.(1), (4) și (5) din Codul
administrativ, art.10 alin.(1) din Legea nr.133 din 17 iunie 2016 cu privire la
declararea averii și intereselor personale, art.31 alin.(1), art.32 alin.(2)–(5),
art.33, art.34 alin.(2), art.35, art.36, art.37 alin. (1)-(3) din Legea nr.132 din
17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, în coraport cu
materialele cauzei și dosarul administrativ, a constat că, reclamantul eronat a
invocat incidența în speță a dispozițiilor art. 60 din Codul administrativ. Or,
legea specială ce reglementează procedura efectuării controlului privind
respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, a stărilor de
incompatibilitate, precum și a încălcării regimului juridic al restricțiilor și
limitărilor și anume, Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea
Națională de Integritate, în redacția legii în vigoare la data inițierii controlului,
stabilea alți termeni de finalizare a procedurii de verificare, care cumulativ
depășesc cu mult termenul general al procedurii administrative de 30 de zile
5
prevăzut la art.60 din Codul administrativ, totodată nefiind stabilit un anumit
termen limită în acest sens.
La acest capitol instanța de fond a subliniat că chestiunea cu privire la
termenul de verificare a respectării regimului juridic al incompatibilităților în
privința lui Radu Rebeja urma a fi verificată prin prisma art.27 din Codul
administrativ, care cert statuează că, în cazul în care prezentul cod sau alte
legi speciale nu impun un anumit termen, autoritățile publice și instanțele de
judecată competente trebuie să acționeze într-un termen rezonabil.
Prin urmare, având în vedere volumul de lucru realizat de către
inspectorul de integritate și sarcina de lucru, instanța de fond a considerat că
nu a fost încălcat termenul rezonabil al procedurii administrative.
La acest capitol , instanța de fond a ținut să menționeze că Legea
nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, nu prevede
careva limitări în timp al inspectorului de integritate la efectuarea controlului
pentru a obține toată informația necesară în scopul examinării obiective,
corecte și multiaspectuale a cauzei, cu emiterea în acest sens a unu act de
constatare motivat și întemeiat. Or, termenul special de 30 de zile ar
restricționa nu numai inspectorul de integritate în aplicarea instrumentelor
necesare privind verificarea respectării regimului juridic al conflictelor de
interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, dar și subiectul
supus controlului în cazul imposibilității prezentării unor probe.
În aceste circumstanțe, instanța de fond a concluzionat de a respinge
argumentele reclamantului care a invocat incidența în speță a dispozițiilor art.
60 din Codul administrativ.
Cu referire la temeinicia actului de constatare, instanța de fond cu
referire la prevederile art. 16 din Legea 133/2016 privind declararea averii și
intereselor personale, art. 70 din Constituția Republicii Moldova, art. 3 din
Legea despre statutul deputatului în Parlament, precum și prevederile
hotărârii Curții Constituționale nr. 21 din 24 iunie 2015 pentru interpretarea
articolelor 69 alin. (2), 70 alin (1), 99 și 100 din Constituția Republicii
Moldova (incompatibilitățile deputaților), a reținut că mandatul de deputat
este incompatibil cu funcția de Președinte al Republicii Moldova; funcția de
membru al Guvernului; funcția de Avocat al Poporului, de Avocat al
Poporului pentru drepturile copilului; funcția de ales local; exercitarea
oricărei alte funcții remunerate, inclusiv a funcției acordate de un stat străin
sau organizație internațională, cu excepția activității didactice și științifice
desfășurate în afara programului stabilit de Regulamentul Parlamentului.
La fel, instanța de fond a stabilit că, legiuitorul interzice deputaților să
dețină orice altă funcție remunerată, decât cea de deputat, fiind stabilită și o
excepție – exercitarea activității didactice și științifice, în afara programului
stabilit de Regulamentul Parlamentului.
6
În condițiile speței, instanța de fond a constatat cert, că prin hotărârea
Curții Constituționale din 19 decembrie 2019 privind validarea unui mandat
de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, s-a validat mandatul de
deputat al lui Radu Rebeja în Parlamentul Republicii Moldova.
Subsecvent, instanța de fond a reținut că concomitent cu exercitarea
mandatului de deputat, Radu Rebeja a deținut și funcția de președinte al A.O.
„Academia de Fotbal Radu Rebeja – LIMPS”, iar potrivit declarației de avere
și interese personale depuse de Radu Rebeja la 16 ianuarie 2020, pe parcursul
anului 2019, reclamantul a beneficiat de salariu de la Asociația respectivă în
mărime de 15 376,00 de lei (f. d. 14, dosar administrativ).
În virtutea acestor circumstanțe, instanța de apel a conchis că
inspectorul de integritate întemeiat a constatat că Radu Rebeja a încălcat
regimul juridic al incompatibilităților, or, pe parcursul judecării cauzei în fond
s-a constatat cert, că concomitent cu exercitarea mandatului de deputat, Radu
Rebeja a deținut și funcția de președinte al A.O. „Academia de Fotbal Radu
Rebeja – LIMPS”, beneficiind de salariu pentru funcția de președinte al
Asociației.
A mai conchis instanța de fond că prin acțiunea depusă, Radu Rebeja a
invocat precum că, A.O. „Academia de Fotbal Radu Rebeja – LIMPS” este o
persoană juridică necomercială, nonprofit, de utilitate publică,
neguvernamentală și apolitică, iar Președintele Asociației desfășoară o
activitate voluntară care nu este recompensată material, însă, aceste
argumente ale reclamantului în nici un mod nu denotă netemeinicia actului de
constatare contestat.
În aceste circumstanțe, instanța de apel a subliniat că orice funcție
retribuită/remunerată se regăsește în Clasificatorul ocupațiilor din Republica
Moldova, iar activitățile care pot fi desfășurate în cadrul întreprinderilor în
Republica Moldova sunt clasificate în Clasificatorul Activităților din
Economia Moldovei.
La acest capitol instanța de fond a ținut să menționeze că potrivit pct. 2
al ordinului Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei nr. 22 din 3
martie 2014, prezentul clasificator se va aplica în toate domeniile de activitate
economică și socială și este obligatoriu pentru toate autoritățile administrației
publice centrale și locale, unități bugetare, întreprinderi, organizații și
instituții, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică,
organizații patronale, sindicale, patronale, profesionale și politice, fundații,
asociații și alte persoane juridice și fizice care își desfășoară activitatea pe
teritoriul Republicii Moldova, la completarea documentelor oficiale ori de
câte ori se cere indicarea ocupației.
La caz, instanța de fond a stabilit că prin înscrisurile probatorii
administrate la dosarul cauzei se confirmă cert, că Radu Rebeja a
deținut/deține funcția de președinte, care se atribuie la grupa de bază 1114 din
CORM, ceea ce presupune dreptul la o remunerare conform legii, totodată, a
7
constatat că ONG-ul pe care îl conduce, desfășoară genul de activitate
antrenarea copiilor cu vârsta de 5-15 ani, adică desfășoară activități ale
cluburilor sportive, le oferă ocazia copiilor de a se antrena în diverse sporturi.
Prin urmare, instanța de fond a reținut că funcția de președinte al unei
Asociații Obștești este de natură remunerată, iar remunerarea sau
neremunerarea reclamantului, nu schimbă esența și scopul funcției de
președinte și nici drepturile și obligațiile ce-i revin conform statutului.
Astfel, în contextul celor enunțate, instanța de fond a respins
argumentele reclamantului precum că nu a fost remunerat pentru funcția de
Președinte al A.O. „Academia de Fotbal Radu Rebeja – LIMPS”, or, din
declarația de avere și interese personale depusă la Autoritatea Națională de
Integritate de Radu Rebeja pentru anul 2019, rezultă că pe perioada anului
2019, Radu Rebeja a beneficiat de salariu de la Asociația Obștească
respectivă.
A mai conchis instanța de fond că nu sunt de primit nici argumentele
reclamantului care a invocat că, deținerea mandatului de deputat și deținerea
calității/funcției de fondator, membru și președinte a asociației obștești nu este
de natură să genereze o situație de incompatibilitate, or, art. 3 din Legea nr.
39/1994 și art. 70 din Constituție, instituie prohibiția deținerii de către deputat
a oricărei funcții remunerate.
În continuare, instanța de fond a respins și argumentele reclamantului
care a susținut că prin ordinul nr. 20/09 din 20 septembrie 2019, a delegat
toate obligațiile și responsabilitățile administratorului de către Victor Rebeja
în cadrul A.O. „Academia de Fotbal Radu Rebeja – LIMPS”.
În acest sens, instanța de fond a evidențiat că deși prin ordinul indicat,
s-a dispus delegarea atribuțiilor către Victor Rebeja, în perioada exercitării
mandatului de deputat, Radu Rebeja a continuat să îndeplinească atribuțiile
funcției de Președinte al A.O. „Academia de Fotbal Radu Rebeja – LIMPS”,
fapt confirmat prin faptul că, la 22 ianuarie 2020, Radu Rebeja a semnat
acordul adițional nr. 54367-AAP la contractul nr. 76920-P de conectare la
serviciile fiscale electronice, prin semnarea cererii nr. 233897 de acordare a
accesului la serviciile fiscale electronice; la 03 ianuarie 2020, Radu Rebeja a
semnat contractul nr. 243 privind deschiderea și administrarea contului curent
pentru persoane juridice și contractul nr. 306 de prestare a serviciilor de plăți
electronice prin intermediul sistemului MICB Web-Business; la 22 decembrie
2020, Radu Rebeja a semnat procura prin care l-a împuternicit pe Victor
Rebeja să reprezinte interesele Asociației, inclusiv dreptul de a depune bani
în contul Asociației din cadrul B.C. „Moldindconbank” S.A., de a semna și
ridica documente în numele Asociației în cadrul Băncii respective.
Astfel, la caz, instanța de fond a relevat că din înscrisurile administrate
la dosarul cauzei denotă cert, că pe perioada deținerii mandatului de deputat
în Parlamentul Republicii Moldova, Radu Rebeja a continuat să exercite
8
atribuțiile funcției de Președinte al A.O. „Academia de Fotbal Radu Rebeja –
LIMPS”.
În continuare, instanța de apel a considerat că sunt neîntemeiate și
argumentele reclamantului care a invocat că deținând funcția de Președinte al
A.O. „Academia de Fotbal Radu Rebeja – LIMPS”, nu a fost remunerat pentru
funcția exercitată, or, faptul că subiectul controlului nu a fost răsplătit pentru
munca sa în cadrul Asociației, nu îndepărtează caracterul incompatibil al
funcției respective cu calitatea de deputat.
În acest sens, instanța de fond a evidențiat că pentru a exista
incompatibilitatea, este suficient ca persoana să fie implicată concomitent în
cel puțin două activități diferite și această cumulare să nu fie permisă de lege,
condiții care în speță sunt întrunite și confirmă dincolo de orice dubiu
rezonabil, că reclamantul a admis încălcarea regimului juridic al
incompatibilităților.
Având în vedere aceste circumstanțe, instanța de fond a conchis că
inspectorul de integritate în mod just a dispus decăderea lui Radu Rebeja din
dreptul de a mai exercita o funcție publică și de demnitate publică și a
mandatului de deputat, cu excepția altor funcții electorale, pe o perioadă de 3
ani, de la data la care a rămas definitiv actul de constatare sau, respectiv, a
rămas definitivă și irevocabilă hotărârea judecătorească în condițiile art. 23
alin. (6)-(8) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor
personale, cu înscrierea acestuia în Registrul de stat al persoanelor care au
interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică.
Or, art. 23 alin. (6)-(8) din Legea nr. 133/2016, în redacția în vigoare la
data emiterii actului, avea un caracter imperativ și nu acorda inspectorului de
integritate dreptul și posibilitatea de a decide aplicarea acestei sancțiuni.
În aceste circumstanțe, instanța de fond a concluzionat că argumentele
reclamantului nu pot fi reținute la caz, deoarece ultima interpretează eronat
normele de drept și situația de fapt. Or, simpla nemulțumire a lui Radu Rebeja
cu actul administrativ individual defavorabil, nu atrage după sine anularea
acestuia.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 18 iulie 2022, prin intermediul Direcției de evidență și documentare
procesuală a Curții de Apel Chișinău, avocatul Alexandr Tabarcea, acționând
în numele și interesele lui Radu Rebeja, a depus recurs nemotivat (f.d.102),
iar la 16 martie 2023, a depus motivarea recursului împotriva hotărârii din 23
iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia,
casarea hotărâri primei instanței, pronunțarea unei noi hotărârii prin care să
fie admisă integral acțiunea de contencios administrativ depusă de Radu
Rebeja cu privire la anularea Actului de constatare nr. 343/16 din 28
octombrie 2021 (f.d. 103/112).
9
În motivarea recursului au fost invocate argumente și motive similare
celor din cererea de chemare în judecată. Suplimentar s-a indicat că prima
instanță, la adoptarea soluției, nu a raportat starea de fapt la starea de drept
aplicabilă speței, a încălcat flagrant regulile de apreciere a probelor, acționând
după judecată proprie, neglijând unele probe decisive prezentate și susținute
de partea reclamantă, precum și a ignorant exigențele legii materiale, fapt ce
a condus la adoptarea unei soluții contradictorii și ilegale.
La 30 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui
proces echitabil în ordine de recurs, a expediat pentru notificare în adresa
intimatei Autoritatea Națională de Integritate, copia cereri de recurs depusă
de Radu Rebeja și de reprezentantul acestuia, avocatul Alexandr Tabarcea,
fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele
dosarului (f.d.116).
La 31 mai 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d.118),
Autoritatea Națională de Integritate a depus referință la cererea de recurs
depusă de Radu Rebeja și de reprezentantul acestuia, avocatul Alexandr
Tabarcea, prin care a solicitat în temeiul art.248 alin.(1), lit.a) din Codul
administrativ, respingerea recursului cu menținerea hotărârii instanței de fond
(f.d.119/120).
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 245 din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie
2023), relevă că:
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se
prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se
depune la instanța de apel.”
Din materialele cauzei, rezultă că, Curtea de Apel Chișinău (ca instanță
de fond), a pronunțat hotărârea contestată la 23 iunie 2022 (f.d.)
La 18 iulie 2022, prin intermediul Direcției de evidență și documentare
procesuală a Curții de Apel Chișinău, avocatul Alexandr Tabarcea, acționând
în numele și interesele lui Radu Rebeja, a depus recurs nemotivat, împotriva
hotărârii 23 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău(f.d.102).
Copia hotărârii motivate din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a
fost expediată pentru cunoștință participanților la proces, prin intermediul
poștei terestre, care a fost recepționată de către recurent la data de 16 februarie
2023, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei
(f.d.98).
La 16 martie 2023, Radu Rebeja și reprezentantul acestuia, avocat
Alexandr Tabarcea, au depus motivarea recursului, împotriva hotărârii 23
iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d.103/112).
10
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că Radu Rebeja și reprezentantul acestuia, avocat Alexandr
Tabarcea, s-au conformat prevederilor legale și au depus recursul nemotivat,
cât și motivarea recursului în termenul prevăzut de art. 245 din Codul
administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a
fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție,
inclusiv Cartea a treia „Procedura contenciosului administrativ” din Codul
administrativ, în special prevederile cu privire la temeiurile recursului. Totuși,
art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi
examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Aceleași
considerente de deduc și din interpretarea art.195 din Codul administrativ în
coroborare cu prevederile art.3 alin. (3) din Codul de procedură civilă către
stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară
conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător
prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171. Legea
procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile
procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi
ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere
retroactivă. În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție, la examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului
administrativ în redacția în vigoare la data declarării recursului.
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la 01
septembrie 2023) prevedea următoarele:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi
contestate cu recurs.”
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ (în vigoare până la 01
septembrie 2023) prevede că:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special când:
a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;
b) recursul este depus în mod repetat;
c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;
d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1);
e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art. 245 alin. (2);
f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin.
(1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de
Curtea Supremă de Justiție.”
11
MOTIVAREA INSTANȚEI
În conformitate cu art. 246 alin. (l) din Codul administrativ (în redacția
în vigoare la data declarării recursului), Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,
recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art.
246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în
cazurile enumerate la literele a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile
menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma
„în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și
în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile
de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de
consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în
completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție retine că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv
al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării
unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile
să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile
Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare
ex officio a erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru
a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest
argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului
în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.
245 alin. (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării
recursului). În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele
expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în
vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului
și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în
asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a
trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
12
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața
instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem (a se vedea cauza Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p.141,§39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Radu
Rebeja și de reprezentantul acestuia, avocat Alexandr Tabarcea, or, redarea
circumstanțelor de fapt și de drept în recurs nu poate constituit temei de
admisibilitate.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul
administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Radu Rebeja și de reprezentantul
acestuia, avocat Alexandr Tabarcea.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Oxana Parfeni
13