ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 18.12.2024

3ra-55/24 — anularea actului administrativ

HOTĂRÂRE
18.12.2024
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
anularea actului administrativ
Temei legal
recurs vădit neîntemeiat
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2024
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
3ra-55/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Leșan Nicolae

în interesele Liliei Stratulat,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Lilia Stratulat împotriva Primarului general al mun.

Chișinău, terț Societatea cu Răspundere Limitată ,,Megaparc”, privind

anularea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 20 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-55/24

NR. PIGD 2-21001837-01-3ra-16012024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de

casare a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. I. Barbacaru,

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc,

18 decembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

avocatul Leșan Nicolae în interesele Liliei Stratulat

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

înaintat acțiune în instanța de judecată împotriva Primarului general al mun.

Chișinău, persoană terță SRL,,Megaparc”, privind anularea dispoziției nr. 619-

d din 10 noiembrie 2020 ,,Cu privire la revocarea Dispoziției nr. 258-d din 05

iunie 2020 cu privire la suspendarea autorizației de construire nr. 611-c/19 din

08 noiembrie 2019”, precum și a răspunsului nr. S-4327/5/20 din 11 decembrie

2020, asupra cererii prealabile.

proprietate spațiul comercial din mun. Chișinău, bd. xxxxx (nr. cadastral

xxxxx) - în continuare „Imobil”. Iar imobilul este situat la parterul blocului de

locuit cu nr. cadastral xxxxx de pe adresa nominalizată, fiind utilizat pentru

activitatea unui salon de frumusețe gestionat și administrat de SRL „AGV-

COM”.

cu nr. cadastrale xxxxx și xxxxx, situate în mun. Chișinău, bd. xxxxx, în

imediata apropiere a imobilului, acestea fiind separate de planșeu. Iar atât

raporturile de vecinătate, cât și existența dreptului propriu apărat de Lilia

Stratulat, au fost deja constatate prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15

iunie 2020 (dosar nr. 3r-197/20), unde se menționează că: „este cert faptul că

încăperile susmenționate sunt învecinate, iar Lilia Stratulat și SRL

,,Megaparc”, sunt coproprietari ai blocului locativ nr. xxxxx din bd. xxxxx”.

de construcție pe adresa bd. xxxxx, în temeiul autorizației de construire nr.

611-c/19 din 08 noiembrie 2019. Iar la rândul său, autorizația menționată a fost

eliberată în temeiul certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 538/19 din

12 septembrie 2019. Or, conform certificatului de urbanism pentru proiectare

nr. 538/19 din 12 septembrie 2019, s-a permis elaborarea documentației de

proiect pentru „reconstrucția cu extindere și supraetajare a încăperilor

comerciale private cu nr. cad. xxxxx de la subsolul și parterul blocului de

locuințe și amenajarea terenului adiacent”.

1

capitolul „1. Regimul juridic” din certificatul de urbanism pentru proiectare nr.

538/19 din 12 septembrie 2019, menționează reclamanta că, este indicat expres

asupra faptului că terenul cu nr. cadastral xxxxx (S = 17,4984 ha) este în

proprietate municipală cu regim de teren public. Iar ținând cont de regimul

juridic al terenului municipal (din domeniul public și de uz public), autoritatea

publică emitentă impune condiția: „relațiile funciare vor fi stabilite în

conformitate cu prevederile Regulamentului privind gestionarea resurselor

funciare municipale aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr.

3/23 din 02 aprilie 2013”.

cadastral xxxxx, este stabilit prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr.

2/18-2 din 27 februarie 2014, despre delimitarea terenurilor proprietate

municipală din sectorul Râșcani. Iar în anexa la decizia sus-indicată sub nr.

1496, este indicat că terenul cu nr. cadastral xxxxx, este teren de uz public ce

aparține domeniului public al mun. Chișinău.

certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 538/19 din 12 septembrie 2019,

se menționează despre „coeficientul de utilizare a terenului C. U. T. comercial

- 7”. Însă, nu este clar la care teren se referă coeficientul de utilizare a terenului

C.U.T. comercial 1 în condițiile în care porțiunea de teren (parte a terenului

municipal din domeniul public de uz public xxxxx) adiacent imobilului deținut

de SRL „Megaparc”, a fost ocupată abuziv de către SRL „Megaparc”.

constatare în teren nr. 26/2020 din 17 iunie 2020. Or, expres în actul menționat

se indică că, SRL „Megaparc”, cu sediul în mun. Chișinău, bd. xxxxx, fără a

coordona cu serviciile abilitate, în lipsa deciziei Consiliului mun. Chișinău, cu

privire la atribuirea terenurilor, a îngrădit un teren din bd. xxxxx (parte din

terenul cu numărul cadastral xxxxx), cu suprafața de circa 0,036 ha, teren

proprietate municipală. Totodată s-a constatat săparea unei groape de fundație.

Iar prin urmare, în sfârșit, se menționează că „drept măsură, se impune

demontarea gardului și eliberarea terenului ocupat abuziv cu aducerea acestuia

în stare bună de folosință”.

s-a autorizat executarea lucrărilor de „reconstrucție cu extindere și supraetajare

a încăperilor comerciale private cu nr. cad. xxxxx de la subsolul și parterul

blocului de locuințe și amenajarea terenului adiacent”. Însă, emiterea

autorizației s-a făcut fără a fi îndeplinite de către SRL „Megaparc”, condițiile

impuse prin certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 538/19 din 12

septembrie 2019 și anume: a) stabilirea relațiilor funciare pentru porțiunea de

2

teren public; b) coordonarea schiței de proiect cu „proprietarul încăperilor

nelocative megieșe situate la nivelul superior” (adică cu Stratulat Lilia).

public de uz public este încălcat direct dreptul de proprietate Liliei Stratulat,

comunică reclamanta că, a formulat cerere prealabilă către autoritatea publică

emitentă a actelor permisive. La care prin răspunsul șefului interimar

DGAURF nr. 21/2465 din 20 decembrie 2019, a fost informată despre faptul

că, prin realizarea construcției respective, dimensiunile obiectivului nu vor

depăși limitele încăperii private și a pereților de sprijin capitali, ce fac parte

componentă inclusiv a structurii de rezistență a imobilului cu nr. cad. xxxxx.

Totodată s-a menționat referitor la amenajarea terenului adiacent pe lungimea

de fațadă a încăperilor, că conform documentației de proiect se preconizează

organizarea unei terase de vară acoperită. Terasa de vară/sezonieră va putea fi

realizată în baza prevederilor „Regulamentului de desfășurare a activității de

comerț în municipiul Chișinău” aprobat prin decizia Consiliului municipal

Chișinău nr. 10/2 din 09 octombrie 2017”.

reclamanta că, SRL „Megaparc”, a demarat executarea lucrărilor de construcție

capitale pe terenul public din domeniul public de uz comun cu nr. cadastral

xxxxx. Or, ținând cont de lipsa acordului lui Lilia Stratulat, la eliberarea actelor

permisive în beneficiul SRL „Megaparc”, atât certificatul de urbanism pentru

proiectare nr. 538/19 din 12 septembrie 2019, cât și autorizația de construire

nr. 611-c/19 din 08 noiembrie 2019, au fost contestate în instanța de judecată.

Iar acțiunea înaintată în judecată a fost acceptată spre examinare de către

Judecătoria Chișinău (sediul Râșcani), dosar nr. 3-156/2020.

253-d din 04 iunie 2020, s-a dispus revocarea autorizației de construire nr. 61

l-c/19 din 08 noiembrie 2019 eliberate ÎM „Megaparc” SRL. Iar ca efect al

dispoziției nr. 253-d din 04 iunie 2020, autorizația de construire nr. 611-c/19

din 08 noiembrie 2019, a fost revocată în totalitate, însă, ulterior a fost emisă

dispoziția nr. 258-d din 05 iunie 2020, prin care s-a abrogat dispoziția nr. 253-

d din 04 iunie 2020, fiind dispusă suspendarea executării autorizației de

construire nr. 611-c/19 din 08 noiembrie 2019.

recepționat copia dispoziției nr. 619-d din 10 noiembrie 2020 ,,Cu privire la

revocarea dispoziției nr. 258-d din 05 iunie 2020”. Iar la cererea prealabilă nr.

S-4327/5/20 din 01 decembrie 2020, a recepționat răspunsul nr. S-4327/5/20

din 11 decembrie 2020. Or, SRL „Megaparc”, nu are nici un drept asupra

porțiunii din terenul municipal din domeniul public de uz comun xxxxx, pe

care l-a ocupat abuziv în scopul edificării construcției capitale.

3

Rîșcani, s-a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.

solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

respins apelul declarat de Lilia Stratulat împotriva hotărârii din 18 aprilie 2022

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

formulată de apelantă este neîntemeiată, iar hotărârea primei instanțe este

legală și corect motivată.

619-d din 10 noiembrie 2020 a fost emisă în conformitate cu prevederile art.

26 și art. 32 alin. (1) din Legea nr. 436 din 26 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, precum și cu dispozițiile art. 15 și art. 16 din

Legea nr. 136 din 17 iunie 2016 privind statutul municipiului Chișinău. Aceste

prevederi conferă autorităților publice locale competența de a emite, suspenda

sau revoca acte administrative, în exercitarea dreptului discreționar, cu

respectarea scopului legii.

adus atingere drepturilor reclamantei, iar revocarea autorizației de construire

și emiterea ulterioarei dispoziții s-au realizat în vederea prevenirii unor riscuri

semnificative asupra siguranței publice, în conformitate cu recomandările

experților și ale autorităților competente.

corect faptele și dovezile prezentate, conform art. 93 alin. (1) și (2) din Codul

administrativ, care reglementează sarcina probei în astfel de cauze. De

asemenea, s-a constatat că apelanta nu a adus elemente noi care să susțină

răsturnarea concluziilor primei instanțe, iar susținerile acesteia au fost

declarative și neîntemeiate.

prevederile art. 240 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, care permite

respingerea apelului ca nefondat, și a confirmat că termenul de depunere a

apelului a fost respectat, conform art. 232 din Codul administrativ.

4

hotărârea primei instanțe, subliniind că aceasta a fost emisă cu respectarea

principiilor de legalitate, echitate și transparență, garantate de art. 6 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Stratulat, a depus cerere de recurs nemotivată împotriva deciziei din 20

septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău. La 15 decembrie 2023 a depus

cerere de recurs motivată, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

deciziei, cu emiterea unei decizii noi prin care cererea de chemare în judecată

să fie admisă integral.

dreptului său la un proces echitabil și prin interpretarea greșită a normelor

legale aplicabile.

circumstanțele de fapt și argumentele prezentate, ceea ce a condus la o soluție

eronată, prejudiciind drepturile sale fundamentale.

probele administrate. Printre acestea, se numără dovezi clare privind ocuparea

abuzivă a terenului public de către societatea SRL „Megaparc” și încălcarea

regimului juridic al acestui teren, stabilit prin Codul funciar și alte acte

normative. Recurenta argumentează că instanța de apel a ignorat aceste probe

esențiale, care atestă ilegalitatea actului administrativ emis de Primarul

General al municipiului Chișinău.

și lacunară. Instanța nu a dat o apreciere temeinică tuturor argumentelor

recurentei, limitându-se la a prelua susținerile reprezentanților pârâtului și ai

terțului SRL „Megaparc” fără o analiză critică. Această omisiune contravine

obligației instanțelor de a motiva hotărârile într-un mod detaliat, astfel încât să

asigure transparența actului de justiție și respectarea principiilor unui proces

echitabil.

încălcarea prevederilor legale aplicabile. Argumentează că autoritatea publică

a depășit limitele dreptului său discreționar, emițând un act administrativ care

contravine prevederilor art. 21 alin. (1) din Codul administrativ și

reglementărilor privind gestionarea terenurilor publice. De asemenea,

5

recurenta evidențiază faptul că terenul ocupat de SRL „Megaparc” este un

teren de uz public, inalienabil și protejat prin reglementări stricte, iar emiterea

actului administrativ contestat nu a respectat aceste cerințe.

temeinic efectele negative ale dispoziției contestate asupra drepturilor sale de

proprietate. Prin neexaminarea tuturor probelor relevante și prin respingerea

cererii sale fără o justificare clară, recurenta consideră că instanța de apel a

încălcat principiul egalității de tratament între părțile procesului și a prejudiciat

direct drepturile și interesele sale legitime.

general al mun. Chișinău a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat.

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia

contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin

admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de

Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a

fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit. d)

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate

de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

6

(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele

și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și

se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil

în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată avocatului recurentei la 8 ianuarie 2024, prin intermediul poștei

electronice (f.d.201). Cererea de recurs motivată a fost depusă la data de 15

decembrie 2024. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,

consideră că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul

administrativ.

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile

Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv

al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții

de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex

officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,

deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către

Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în

7

mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel

Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există

aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor

argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care

este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 2451 din Codul administrativ.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe

care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu

un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale

a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

8

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură

în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,

și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

din Codul administrativ,

Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Leșan Nicolae în interesele

Liliei Stratulat.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

9

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2023-03-29
0,97
3r-63/23 — contestarea actelor administrative
Dosar nr. 3r-63/2023 2-21001837-01-3r-21032023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: I. Barbacaru) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) DECIZIE 29 martie 2023 mun. Chişină
CSJ 2021-12-22
0,95
3r-382/21 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3r-382/2021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (G. Ciobanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Pahopol, R. Pulbere, O. Cojocaru) D E C I Z I E 22 decembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul civil, comercia
CSJ 2020-02-19
0,94
3ra-39/20 — obligarea atribuirii în arendă a terenului adiacent și obligarea eliberării certificatului de urbanism pentru proiectare
Chişinău şi Primăria municipiului Chişinău. Se casează integral decizia din 25 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău şi hotărârea din 16 octombrie 2018 a Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani și se emite o nouă decizie sub formă de încheier
CSJ 2024-06-05
0,94
3ra-409/23 — anularea actului adminstrativ
Dosarul nr. 3ra-409/23 2-20073694-01-3ra-11042023 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – O. Țurcan Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan Î N C H E I E R E 05 iunie 2024 mun. Chișin
CSJ 2025-04-09
0,94
3ra-455/24 — anularea actului administrativ
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de SA „Art-Vest”, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr.51 împotriva Prim
Sursă