3r-197/20 — obligarea emiterii actului administrativ individual
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea emiterii actului administrativ individual
- Temei legal
- admisiblitatea actiunii, revedendicarea unui drept incalcat
3r-197/20 — obligarea emiterii actului administrativ individual (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3r-197/20
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, V.Negru, E.Palanciuc)
D E C I Z I E
26 august 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nicolae Craiu
Victor Burduh
examinând recursul depus de Natalia Colos, Prascovia Radulov-Covtoniuc,
Grigore Covtoniuc, Leonid Perev și Igor Rudenco,
în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Natalia Colos,
Prascovia Radulov-Covtoniuc, Grigore Covtoniuc, Leonid Perev și Igor Rudenco
împotriva Comisiei pentru Situații Excepționale, persoane terțe Ministerul
Afacerilor Interne și Agenția Națională pentru Sănătate Publică privind obligarea
convocării autorității publice și emiterea actului administrativ individual favorabil,
împotriva încheierii din 21 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care
acțiunea depusă de Natalia Colos, Prascovia Radulov-Covtoniuc, Grigore
Covtoniuc, Leonid Perev și Igor Rudenco a fost declarată inadmisibilă în temeiul
art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ,
c o n s t a t ă:
La 17 aprilie 2020, Natalia Colos, Prascovia Radulov-Covtoniuc, Grigore
Covtoniuc, Leonid Perev și Igor Rudenco au depus cerere de chemare în judecată
în ordinea contenciosului administrativ împotriva Cancelariei de Stat a Republicii
Moldova, Comisiei pentru Situații Excepționale, persoane terțe Ministerul
Afacerilor Interne și Agenția Națională pentru Sănătate Publică, solicitând anularea
răspunsului nr. 15-03-3321 din 14 aprilie 2020 a Cancelariei de Stat a Republicii
Moldova și obligarea Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova
de a convoca Comisia pentru Situații Excepționale și de a emite dispoziția privind
aplicarea măsurilor de protecție a locuitorilor caselor individuale de locuit de la
intersecția străzilor I. L. Caragiale și Vișinilor din mun. Chișinău, sect. Buiucani,
prin interzicerea aflării persoanelor în șantierul de construcție din mun. Chișinău,
sect. Buiucani, str. I. L. Caragiale, 24, unde se execută lucrări de construcție a unui
bloc de locuințe în baza autorizației de construire nr.339-c/17 din 18.08.2017.
Prin încheierea din 21 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, cauza de
contencios administrativ, la acțiunea depusă de Natalia Colos, Prascovia Radulov-
Covtoniuc, Grigore Covtoniuc, Leonid Perev și Igor Rudenco împotriva
Cancelariei de Stat a Republicii Moldova, persoane terțe Ministerul Afacerilor
1
Interne și Agenția Națională pentru Sănătate Publică, cu privire la anularea
răspunsului nr. 15-03-3321 din 14 aprilie 2020 a Cancelariei de Stat a Republicii
Moldova a fost remisă spre examinare conform competenței în instanța de
contencios administrativ, la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.
Prin încheierea din 21 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea depusă de
Natalia Colos, Prascovia Radulov-Covtoniuc, Grigore Covtoniuc, Leonid Perev și
Igor Rudenco împotriva Comisiei pentru Situații Excepționale, persoane terțe
Ministerul Afacerilor Interne și Agenția Națională pentru Sănătate Publică, cu
privire la obligarea Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova de
a convoca Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova și de a emite
dispoziția privind aplicarea măsurilor de protecție a locuitorilor caselor individuale
de locuit de la intersecția străzilor I. L. Caragiale și Vișinilor din mun. Chișinău,
sect. Buiucani, prin interzicerea aflării persoanelor în șantierul de construcție din
mun. Chișinău, sect. Buiucani, str. I. L. Caragiale, 24, unde se execută lucrări de
construcție a unui bloc de locuințe în baza autorizației de construire nr.339-c/17
din 18.08.2017, a fost declarată inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) Cod
administrativ.
Invocând ilegalitatea acestei încheieri, la 5 iunie 2020, Natalia Colos,
Prascovia Radulov-Covtoniuc, Grigore Covtoniuc, Leonid Perev și Igor Rudenco
au depus la Curtea de Apel Chișinău, prin intermediul poștei electronice, recurs
motivat în copie, fiind semnat în mod necorespunzător, motiv pentru care prin
încheierea din 12 august 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost stabilit
recurenților termen până la data de 26 august 2020 pentru prezentarea a cererii de
recurs motivate semnată, în original, sau după caz, semnată cu semnătura
electronică avansată calificată.
La 21 august 2020, Natalia Colos, Prascovia Radulov-Covtoniuc, Grigore
Covtoniuc, Leonid Perev și Igor Rudenco au depus recursul motivat în original,
solicitând citarea părților în ședință de judecată, admiterea recursului, casarea
integrală a încheierii din 21 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care acțiunea
recurenților-reclamanți a fost declarată inadmisibilă cu emiterea unei decizii noi,
de admitere integrală a acțiunii.
În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu încheierea contestată,
considerând-o ilegală și neîntemeiată pe motiv că a fost emisă cu încălcarea
normelor de drept procedural, or, prima instanță urma să țină cont de normele de
drept naționale, cât și de practica CEDO în vederea neîngrădirii dreptului privind
accesul liber la justiție.
În acest context au menționat că declararea acțiunii ca inadmisibilă constituie
în esență un refuz din partea Curții de Apel Chișinău de a examina în fond cauza,
fapt ce constituie o violare a articolului 6 §1 din Convenția pentru apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale. Or, restricția impusă accesului
la o instanță de judecată nu va fi compatibilă cu articolul 6 § 1, decât dacă aceasta
urmărește un scop legitim și există o proporționalitate rezonabilă între mijloacele
folosite și scopul urmărit.
În speță, însă, instanța de fond greșit și-a motivat soluția prin faptul că actul
administrativ contestat nu lezează dreptul invocat de reclamanți. Or, aceștea au
2
revendicat și demonstrat un drept vătămat în sensul articolelor 17 și 189 din Codul
administrativ, în concret faptul că a fost încălcat drept la viață, consfințit de art. 2
din Convenție, vătămat prin activitatea administrativă a autorității publice.
Prin urmare, dânșii au respectat condițiile de admisibilitate a acțiunii în
contencios administrativ, demonstrând inclusiv și pretinsul drept vătămat, pe când
motivarea Curții de Apel Chișinău nu reprezintă altceva decât invocarea formală a
unor temeiuri de inadmisibilitate a acțiunii, care nu sunt urmate de o motivare
corespunzătoare.
La 29 iulie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
participanților la proces copia recursului depus de Natalia Colos, Prascovia
Radulov-Covtoniuc, Grigore Covtoniuc, Leonid Perev și Igor Rudenco pentru
informație și cunoștință.
Prin referința din 24 august 2020, Ministerul Afacerilor Interne a solicitat
respingerea recursului cu menținerea încheierii contestate.
În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii
judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea
contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea
nu stabilește un termen mai mic.
Colegiul reține că recursul depus de Natalia Colos, Prascovia Radulov-
Covtoniuc, Grigore Covtoniuc, Leonid Perev și Igor Rudenco la 5 iunie 2020
(f.d.77) este în termen, având în vedere că încheierea contestată a fost emisă la 21
mai 2020 (f.d.64).
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care
urmează a fi respins cu menținerea încheierii din 21 mai 2020 a Curții de Apel
Chișinău.
În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.
În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând
recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele
decizii: respinge recursul.
Din conținutul recursului depus de Natalia Colos, Prascovia Radulov-
Covtoniuc, Grigore Covtoniuc, Leonid Perev și Igor Rudenco, rezultă că recurenții
nu sunt de acord cu încheierea din 21 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin
care acțiunea depusă de ultimii în partea obligării convocării autorității publice și
emiterea actului administrativ individual favorabil, a fost declarată inadmisibilă în
temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ (f.d.77-81).
La fel, s-a constatat că pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că
reclamanții nu au putut revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui
drept în sensul art.17, motiv pentru care acțiunea formulată împotriva Comisiei
pentru Situații Excepționale, persoane terțe Ministerul Afacerilor Interne și
Agenția Națională pentru Sănătate Publică privind obligarea convocării autorității
publice și emiterea actului administrativ individual favorabil a fost declarată
inadmisibilă (f.d.64-73).
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
3
Supreme de Justiție consideră că încheierea recurată este adoptată în conformitate
cu normele de drept procedural care reglementează acțiunile instanței de apel la
acea fază a procesului, pornind de la următoarele.
În conformitate cu art. 3 Cod administrativ, legislația administrativă are drept
scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a
controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării
drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice,
ținîndu-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.
Totodată, conform art. 5 Cod administrativ, activitatea administrativă
reprezentă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor
administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de
autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea
legii și se aplică nemijlocit legea.
Iar în temeiul art. 10 alin. (1) din Codul enunțat, actul administrativ individual
este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea
publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu
scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau
stingerea raporturilor juridice de drept public.
Dispozițiile legale enunțate inter alia instituie testul de admisibilitate a
acțiunii în contencios administrativ, inclusiv pentru acțiunea în obligare.
În acest context, Colegiul reține că unul dintre elementele definitorii ale
acțiunii în obligare, este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din
formele activității administrative. Or, o acțiune în contencios administrativ trebuie
să urmărească revendicarea unui drept subiectiv vătămat.
Astfel, la caz reclamanții au depus o acțiune în obligare în temeiul art.206
alin.(1) lit.b) Cod administrativ.
Ținând cont de faptul că o dispoziție legală nu poate fi ruptă din sistemul
normativ din care face parte și nu poate opera în mod izolat, ci trebuie citită în
coroborare cu celelalte dispoziții legale incidente care se completează una pe alta
ca făcând parte dintr-un sistem juridic coerent, instanța de recurs reține la caz și
prevederile art. 20 Cod administrativ, care prevăd că dacă printr-o activitate
administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest
drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la
care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de
contencios administrativ, conform prezentului cod.
La rândul său, art. 189 alin. (1) din același cod, statuează expres că orice
persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă
a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.
Iar conform art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, acțiunea în contencios
administrativ se declară inadmisibilă în special cînd reclamantul nu poate
revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17.
Raportând la caz cadrul legal enunțat și reieșind din constatările sus-
menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține că prima instanță întemeiat a ajuns la concluzia
4
inadmisibilității acțiunii formulate de recurenții-reclamanți împotriva Comisiei
pentru Situații Excepționale, persoane terțe Ministerul Afacerilor Interne și
Agenția Națională pentru Sănătate Publică privind obligarea convocării autorității
publice și emiterea actului administrativ individual favorabil.
Or, la caz nu se atestă vătămarea unui drept subiectiv al reclamanților Natalia
Colos, Parascovia Radulov-Covtoniuc, Grigore Covtoniuc, Leonid Perev și Igor
Rudenco, invocat prin obligarea Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii
Moldova de a convoca Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova
și de a emite dispoziția privind aplicarea măsurilor de protecție a locuitorilor
caselor individuale de locuit de la intersecția străzilor I. L. Caragiale și Vișinilor
din mun. Chișinău, sect. Buiucani, prin interzicerea aflării persoanelor în șantierul
de construcție din mun. Chișinău, sect. Buiucani, str. I. L. Caragiale, 24, unde se
execută lucrări de construcție a unui bloc de locuințe în baza autorizației de
construire nr.339-c/17 din 18.08.2017.
Aceasta deoarece prin răspunsul nr. 15-03-3321 din 14 aprilie 2020, emis de
Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, reclamanților li s-a comunicat că, petiția
din 6 aprilie 2020, în temeiul art. 74 din Codul administrativ, a fost remisă spre
examinare în adresa Ministerului Afacerilor Interne și Agenției Naționale pentru
Sănătate Publică, conform competenței, iar despre rezultatele examinării vor fi
informați suplimentar în termenii legali. Totodată, prin scrisoarea Cancelariei de
Stat nr. 15-03-2876 din 27 martie 2020 li s-a comunicat că, a fost transmisă o
circulară în adresa tuturor autorităților publice în vederea prezentării propunerilor
Comisiei pentru Situații Excepționale reieșind din circumstanțele identificate
conex situației epidemiologice din țară.
Prin urmare, Colegiul reține că, în urma indicației Cancelariei de Stat în
soluționarea problemei invocate, au fost antrenate autoritățile publice de
specialitate ale Guvernului competente, reieșind din problematica abordată,
respectiv, după examinarea de către autoritățile competente a tuturor
circumstanțelor invocate în raport cu prevederile legale în vigoare, precum și cu
actele Comisiei pentru Situații Excepționale privind respectarea normelor sanitar-
epidemioiogice, un răspuns la cererea reclamanților urmează a fi prezentat în
termenul legal, și în cazul dezacordului cu răspunsul obținut, reclamanții vor fi în
drept să-l conteste în procedura contenciosului administrativ, fiind în drept să se
adreseze cu o acțiune în obligare împotriva pîrîtului corespunzător. Or, conform
art.74 Cod administrativ, dacă petiția ține de competența altei autorități publice,
originalul petiției se expediază autorității publice competente în termen de 5 zile
lucrătoare de la data înregistrării petiției, fapt despre care petiționarul este
informat.
În acest context, Curtea de Apel Chișinău întemeiat a constatat că, Natalia
Colos, Parascovia Radulov-Covtoniuc, Grigore Covtoniuc, Leonid Perev și Igor
Rudenco nu revendică încălcarea unui drept al său în sensul art.17 în coroborare cu
art.189 alin.(1) Cod administrativ.
Or, pentru admisibilitatea acțiunii în sensul art.20, art.38 și art.189 alin.(1)
Cod administrativ, reclamanții urmează să revendice un drept propriu vătămat prin
activitatea administrativă prevăzut de art.5 Cod administrativ.
5
La rândul său, art.17 Cod administrativ, indică că drept vătămat este orice
drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin
activitate administrativă.
În această ordine de idei, Colegiul respinge argumentele recurenților precum
că aceștea au revendicat și demonstrat un drept vătămat în sensul articolelor 17 și
189 din Codul administrativ, în concret faptul că a fost încălcat dreptul la viață,
consfințit de art. 2 din Convenție, vătămat prin activitatea administrativă a
comisiei.
Or, faptul că prin răspunsul nr. 15-03-3321 din 14 aprilie 2020, emis de
Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, reclamanților li s-a comunicat că, petiția
din 6 aprilie 2020, în temeiul art. 74 din Codul administrativ, a fost remisă spre
examinare în adresa Ministerului Afacerilor Interne și Agenției Naționale pentru
Sănătate Publică, conform competenței, iar despre rezultatele examinării vor fi
informați suplimentar în termenii legali, nu poate fi privit ca drept lezat prin prisma
normelor Codului administrativ, lege care guvernează speța, deoarece revendicarea
dreptului trebuie să se deducă din susținerile formulate prin cererea de chemare în
judecată, în conținutul căreia urmează a fi invocată vătămarea dreptului propriu, iar
expresiile utilizate în textul art. 17, 38 și 189 Cod administrativ de „drept vătămat”
și de „încălcarea unui drept al său” se referă la drepturi subiective concrete, fiind
excluse așa numitele drepturi prin ricoșeu, ipotetice, iluzorii sau virtuale, precum și
acțiunile populare (actio popularis).
Respectiv, necesitatea declarării acțiunii ca fiind inadmisibilă, se datorează
faptului că protecția efectivă a drepturilor subiective impune instanței de judecată
obligația de a reține spre examinare doar acțiunile ce denotă un caracter serios,
adică un interes imediat și practic pentru reclamante de pe urma promovării și
rezultatului acțiunii în contenciosul administrativ, fapt ce în speță nu se confirmă.
În susținerea concluziei enunțate, instanța de recurs decelează că prin
hotărârea nr. 17 din 23 iunie 2020, Curtea Constituțională a menționat că, în
coraport cu garanțiile procedurale, orice persoană supusă unei ingerințe în
drepturile sale garantate trebuie să aibă parte de verificarea proporționalității
măsurii de către un tribunal independent. Totodată, în calitatea sa de instituție
juridică, contenciosul administrativ are drept scop contracararea abuzurilor și
exceselor de putere din partea autorităților publice, apărarea drepturilor
persoanelor în spiritul legii, ordonarea activității autorităților publice, precum și
asigurarea ordinii de drept.
Totodată, Colegiul invocă în speță și jurisprudența Curții Europene a
Drepturilor Omului, care a statuat că, pentru ca un reclamant să se poată declara
victimă, acesta trebuie să prezinte dovezi plauzibile și convingătoare ale
probabilității survenirii unei încălcări, la care ar fi supus personal, fiind insuficiente
niște simple bănuieli sau conjuncturi [Senator Lines GmbH împotriva a
cincisprezece state membre ale Uniunii Europene (cererea nr. 45572/00)]. Curtea a
subliniat că în Convenție nu este prevăzută posibilitatea de a angaja o actio
popularis în scopul interpretării drepturilor recunoscute în Convenție; aceasta nu
autorizează nici persoanele particulare să se plîngă în legătură cu o dispoziție de
drept intern doar pentru că aceștia consideră, fără să fi suportat în mod direct
6
efectele, că dispoziția respectivă încalcă Convenția (Aksu împotriva Turciei,
Burden împotriva Regatului Unit).
Or, prevederile legale precitate interzic apriori și inter alia înaintarea
acțiunilor în contencios administrativ populare, adică actio popularis. Indeferent de
felul acțiunii în contencios administrativ, inclusiv în cadrul acțiunii în obligare sau
în control normativ, reclamantul trebuie să revendice un drept subiectiv al său
vătămat sub sancțiunea declarării acțiunii inadmisibile.
Așadar, acțiunile pe durata stării de urgență în ce privește contestarea
activității administrative Comisiei Situații Excepționale trebuie să denote un
caracter sporit de seriozitate, fapt nerealizat în condițiile în care acțiunea este
înaintată în lipsa unor drepturi personale lezate prin dispozițiile contestate, motiv
pentru care prima instanță după cum s-a menționat supra corect a declarat acțiunea
ca inadmisibilă.
Luând în considerație cele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că argumentele invocate
în recurs sunt neîntemeiate, fapt pentru care recursul urmează a fi respins cu
menținerea încheierii instanței de apel.
Cu referire la solicitarea invocată în recurs privind citarea părților în ședință
de judecată, Colegiul o consideră neîntemeiată, în următoarele circumstanțe.
În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă
soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.
Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.
În contextul normei precitate, Colegiul relevă că invitarea participanților în
proces la examinarea recursului împotriva încheierilor Curții de Apel, se impune
doar în cazul în care se constată necesitatea expunerii de către participanți asupra
problemelor invocate în cererea de recurs.
La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ consideră că circumstanțe ce ar dicta necesitatea audierii
participanților la proces, nu au fost stabilite.
De altfel, examinarea cauzei în ordine de recurs în lipsa participanților la
proces, nu poate fi calificată ca o limitare a dreptului de apărare și dreptului de
acces la justiție, în condițiile când participanții la proces beneficiază de un
ansamblu de pârghii legale întru realizarea drepturilor lor.
În consecință, solicitarea invocată în cererea de recurs depusă de Natalia
Colos, Prascovia Radulov-Covtoniuc, Grigore Covtoniuc, Leonid Perev și Igor
Rudenco, cu privire la citarea părților în ședință de judecată, urmează a fi respinsă.
În conformitate cu art. 230, 243 alin. (1) lit. b), alin. (2) Cod administrativ,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
decide :
Se respinge recursul depus de Natalia Colos, Prascovia Radulov-Covtoniuc,
Grigore Covtoniuc, Leonid Perev și Igor Rudenco.
7
Se menține încheierea din 21 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de
contencios administrativ la acțiunea depusă de Natalia Colos, Prascovia Radulov-
Covtoniuc, Grigore Covtoniuc, Leonid Perev și Igor Rudenco împotriva Comisiei
pentru Situații Excepționale, persoane terțe Ministerul Afacerilor Interne și
Agenția Națională pentru Sănătate Publică privind obligarea convocării autorității
publice și emiterea actului administrativ individual favorabil.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nicolae Craiu
Victor Burduh
8