3ra-59/24 — cu privire la contestarea actelor administrative si obligarea emiterii actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la contestarea actelor administrative si obligarea emiterii actului administrativ
- Temei legal
- Termenul şi modalitatea de depunere a recursului împotriva hotărârilor şi deciziilor curţii de apel.
3ra-59/24 — cu privire la contestarea actelor administrative si obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Agenția
Proprietății Publice,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
către Societatea cu Răspundere Limitată „Vinăria din Vale” împotriva
Agenției Proprietății Publice cu privire la contestarea actelor administrative
și obligarea emiterii actului administrativ,
împotriva deciziei din data de 08 noiembrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău,
(Dosarul nr. 3ra-59/24
nr. PIGD 2-22074741-01-3ra-18012024)
Termenul și modalitatea de depunere a recursului împotriva hotărârilor
și deciziilor curții de apel.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Ciumac
Curtea de Apel Chișinău – V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca
12 decembrie 2024
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de către Agenția Proprietății Publice.
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 27 mai 2022, Societatea cu Răspundere Limitată „Vinăria
din Vale” (în continuare SRL „Vinăria din Vale”) a depus acțiune în
contencios administrativ împotriva Agenției Proprietății Publice, prin care a
solicitat obligarea Agenției Proprietății Publice să încheie cu SRL „Vinăria
din Vale” contract de vânzare-cumpărare a bunului imobil cu nr. cadastral
xxxxx, cu suprafața de 15,0036 ha, amplasat în mun. Bălți, str. xxxxx, aferent
bunurilor imobile (construcții) ce aparțin cu drept de proprietate privată SRL
„Vinăria din Vale” cu determinarea/stabilirea prețului de vânzare-cumpărare
a terenului, reieșind din media ponderată de bonitate de 22,56 puncte,
stabilită în hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 29 martie 2019,
obligarea Agenției Proprietății Publice să încheie cu SRL „Vinăria din Vale”
contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx, cu
suprafața de 2,1038 ha, amplasat în mun. Bălți, str. xxxxx, aferent bunurilor
imobile (construcții) ce aparțin cu drept de proprietate privată SRL „Vinăria
din Vale” cu determinarea/stabilirea prețului de vânzare-cumpărare a
terenului, reieșind din media ponderată de bonitate de 22,56 puncte, stabilită
în hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 29 martie 2019.
În motivarea acțiunii SRL „Vinăria din Vale” a indicat că potrivit
contractului de vânzare-cumpărare a bunurilor imobile nr. V-29 din 29
februarie 2012, SRL „Vinăria din Vale” a procurat 16 bunuri imobile cu
numerele cadastrale xxxxx - xxxxx, amplasate pe str. xxxxx, mun. Bălți.
Ulterior, conform contractului de vânzare-cumpărare a bunurilor imobile nr.
V-21/12/2 din 21 decembrie 2012, SRL „Vinăria din Vale” a procurat 24
bunuri imobile cu numerele cadastrale xxxxx - xxxxx, amplasate pe str.
xxxxx, mun. Bălți. Întrucât bunurile se aflau pe terenul care aparține
Republicii Moldova, imediat după procurarea construcțiilor, SRL „Vinăria
din Vale” a inițiat dialogul cu autoritățile de stat, în vederea determinării
suprafeței și formării terenurilor aferente construcțiilor proprietate privată.
Urmare a eforturilor depuse de SRL „Vinăria din Vale”, la 16 iunie
2017, Agenția Proprietății Publice a înregistrat terenul cu numărul cadastral
1
xxxxx, cu suprafața de 2.1038 ha, amplasat pe str. xxxxx, mun. Bălți, în
temeiul Titlului de autentificare a deținătorului de teren nr. xxxxx din 16
iunie 2017. Similar, la 16 iunie 2017, a fost înregistrat și terenul cu numărul
cadastral xxxxx, cu suprafața de 15.0036 ha, amplasat pe str. xxxxx, mun.
Bălți, în temeiul Titlului de autentificare a deținătorului de teren nr. xxxxx
din 16 iunie 2017.
Având formate și înregistrate terenurile aferente, SRL „Vinăria din
Vale” a depus cerere către Agenția Relații Funciare și Cadastru, care până la
01 martie 2019 era responsabilă pentru elaborarea borderourilor de calcul al
prețului de vânzare-cumpărare a terenului aferent, cerere pentru elaborarea
borderourilor ce vizează terenurile cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx.
La 14 februarie 2017, fiind emise borderourile corespunzătoare, însă
nefiind de acord cu modalitatea de calculare a prețului final (i.e. indicii de
bonitate), SRL „Vinăria din Vale” a înaintat acțiune împotriva Agenției
Relații Funciare și Cadastru, terț Agenția Proprietății Publice cu privire la
anularea borderourilor.
SRL „Vinăria din Vale” a indicat că prin hotărârea Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru din 29 martie 2019, devenită irevocabilă la data de
16 aprilie 2021, a fost admisă parțial acțiunea înaintată de SRL „Vinăria din
Vale” împotriva Agenției Relații Funciare și Cadastru și Agenției Proprietății
Publice, fiind anulate borderourile de calcul cu privire la stabilirea prețului
de vânzare-cumpărare a terenurilor aferente construcțiilor private. Pentru a
decide astfel, instanța de judecată a reținut că Agenția Relații Funciare și
Cadastru, contrar prevederilor legale a stabilit bonitatea medie de 65 de grade
pentru terenurile care au fost solicitate spre vânzare, or, conform studiilor
pedologice efectuate din contul SRL „Vinăria din Vale”, terenurile
nominalizate denotă alți indici de bonitate.
Societatea reclamantă a indicat că borderourile care au făcut obiectul
anulării, au fost eliberate de către Agenția Relații Funciare și Cadastru la 16
noiembrie 2017, iar hotărârea nominalizată a devenit irevocabilă la data de
16 aprilie 2021.
Totodată, a indicat că pe parcursul examinării cauzei, a fost modificată
Hotărârea Guvernului nr. 1428 din 16 decembrie 2008 pentru aprobarea
Regulamentului cu privire la vânzarea-cumpărarea și locațiunea/arenda
terenurilor aferente. Până la modificarea din 01 martie 2019, pct. 8 și pct.10
din Regulament, prevedea că, pentru vânzarea-cumpărarea terenurilor
aferente din domeniul privat al Statului, Cumpărătorul prezintă Agenției
Relații Funciare și Cadastru un demers prin care solicită examinarea
documentelor și eliberarea borderoului de calcul al prețului de vânzare-
cumpărare a terenului aferent respectiv. La prezentarea demersului, Agenția
Relații Funciare și Cadastru urmează să-l înregistreze și, în termen de 30 de
zile din data depunerii demersului să completeze borderoul de calcul al
prețului de vânzare-cumpărare a terenului aferent (de modelul specificat în
anexa nr. 2) patru exemplare de borderou, confirmate prin semnătura
2
conducătorului și ștampila organizației, se eliberează Cumpărătorului.
Borderoul de calcul și planul geometric al terenului aferent sunt părți
componente ale contractului de vânzare-cumpărare al terenului aferent.
După modificarea din 01 martie 2019, au fost abrogate pct. 8 și pct.10
din Regulamentul menționat, care prevedeau competența Agenției Relații
Funciare și Cadastru de a elibera borderoul de calcul, astfel încât după 01
martie 2019, conform pct. 12, autoritatea competentă devine Agenția
Proprietății Publice.
Astfel, potrivit pct.12 din Regulamentului cu privire la vânzarea-
cumpărarea și locațiunea/arenda terenurilor aferente, conform modificărilor
după 01 martie 2019, pentru vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente din
domeniul privat al statului, Cumpărătorul depune la Agenția Proprietății
Publice cererea de cumpărare a terenului aferent, conform modelului
prezentat în anexa nr.1 la prezentul Regulament. Agenția Proprietății
Publice, în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii de procurare a
terenului aferent, va examina și va comunica cumpărătorului acordul pentru
elaborarea planurilor geometrice în patru exemplare de către executanții de
lucrări cadastrale în baza schemei terenului, parte componentă a studiului de
fezabilitate, sau va refuza motivat cererea Cumpărătorului. [...] Planul
geometric al terenurilor, elaborat conform prezentului punct se coordonează
de Agenția Proprietății Publice, în baza căruia aceasta perfectează borderoul
de calcul al prețului de vânzare-cumpărare a terenului aferent solicitat spre
cumpărare în patru exemplare (conform modelului specificat în anexa nr. 2).
Borderoul de calcul și planul geometric al terenului aferent sunt părți
integrante ale contractului de vânzare-cumpărare. În cazul formării, conform
prezentului punct, a unor bunuri noi, modificările corespunzătoare se
introduc în Registrul bunurilor imobile în baza ordinului Agenției
Proprietății Publice. Agenția Proprietății Publice, ca urmare a coordonării
planului geometric și perfectării borderoului de calcul al prețului de vânzare-
cumpărare a terenului aferent, în termen de până la 30 de zile de la data
prezentării spre aprobare a planurilor geometrice, va întocmi în 4 exemplare
și va semna contractul de vânzare-cumpărare a terenului respectiv.
Prin urmare, după 01 martie 2019, Agenția Proprietății Publice a
devenit unica autoritate publică responsabilă pentru gestionarea procesului
de privatizare a terenurilor aferente, care aparțin cu drept de proprietate
Republicii Moldova, astfel încât, aceasta deține competența pentru
coordonarea planurilor geometrice, elaborarea borderourilor de calcul și
încheierea contractelor de vânzare-cumpărare a terenurilor aferente
construcțiilor private amplasate pe teren proprietate publică.
În acest context SRL „Vinăria din Vale” la 21 iunie 2021 a înregistrat
în cancelaria Agenției Proprietății Publice, cererea cu privire la vânzarea
terenurilor aferente, prezentând: studiul de fezabilitate în original; planurile
geometrice în original; copiile studiilor pedologice pentru terenurile supuse
privatizării. Concomitent prin cererea din 21 iunie 2021, societatea
3
reclamantă a solicitat aprobarea planurilor geometrice,
determinarea/stabilirea prețului de vânzare-cumpărare a terenurilor aferente,
conform indicilor de bonitate stabilite prin hotărârea Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru din 29 martie 2019.
Prin decizia nr. 04-05-4748 din 23 iulie 2021, Agenția Proprietății
Publice a refuzat în mod neîntemeiat încheierea contractelor de vânzare-
cumpărare, motivând că, procedura de vânzare-cumpărare a terenurilor va fi
reluată ulterior operării modificărilor în Registrul bunurilor imobile, prin
prezentarea extraselor din Registrul bunurilor imobile, care vor confirma că
construcțiile se află în proprietatea SRL „Vinăria din Vale”.
SRL „Vinăria din Vale” a menționat că decizia nominalizată, pe
lângă faptul că, a fost emisă în afara termenului de 30 de zile, prevăzut de
lege pentru soluționarea petiției, nu are indicată informația cu privire la
exercitarea căilor de atac, în conformitate cu art.124 din Codul administrativ.
Societatea reclamantă a menționat că prin prisma art. 165 din Codul
administrativ dacă informația cu privire la exercitarea căilor de atac nu se
conține în actul administrativ individual sau este indicată incorect, cererea
prealabilă poate fi depusă în termen de un an de la comunicarea sau
notificarea actului administrativ ori a respingerii petiției.
Totodată, dacă în prezenta speță ar fi obligatorie respectarea
procedurii prealabile, la 15 aprilie 2022 (în interiorul termenului de 1 an de
zile), SRL „Vinăria din Vale” a adresat cerere prealabilă către Agenția
Proprietății Publice, iar prin decizia nr.05-04-2741 din 26 aprilie 2022,
autoritatea pârâtă a refuzat în satisfacerea cererii prealabile.
SRL „Vinăria din Vale” a subliniat că decizia nr. 05-04-2741 din 26
aprilie 2022, nu conține informația cu privire la exercitarea căilor de atac, iar
Agenția Proprietății Publice a examinat cererea prealabilă pe fond, fără a
invoca omiterea termenului de adresare cu cererea prealabilă. Drept urmare,
acțiunea înaintată de către SRL „Vinăria din Vale” este admisibilă sub toate
aspectele, fiind justificat un drept lezat și respectați toți termenii prevăzuți
de lege.
În opinia reprezentantului societății reclamante deciziile contestate,
ca fiind expresia unor acte administrative individuale ilegale defavorabile,
au fost emise cu încălcarea atribuțiilor legale, cu depășirea limitelor dreptului
discreționar, în lipsa unei motivări corespunzătoare, fără organizarea
audierilor obligatorii pe marginea subiectului dat, cu negarea principiului
securității raporturilor juridice, puterii lucrului decis a actelor administrative
individuale favorabile, fapt care culminează cu adoptarea unor măsuri
disproporționate.
Cu referire la refuzul neîntemeiat de a încheia contractul de vânzare-
cumpărare și interoperabilitatea/schimbul de date interinstituțional, SRL
„Vinăria din Vale” a indicat că argumentul Agenției Proprietății Publice
referitor la faptul că extrasele din Registrul bunurilor imobile nu atestă faptul
că SRL „Vinăria din Vale” este proprietarul construcțiilor, ci SA „Vinăria
4
din Vale”, se plasează în afara oricărei discreții, or, petiția din 21 iunie 2021,
conține atașat copia deciziei registratorului Agenției Servicii Publice din 04
ianuarie 2021 privind înregistrarea persoanei juridice în rezultatul
reorganizării prin transformare a SA „Vinăria din Vale”, în SRL „Vinăria
din Vale”. Ca urmare a reorganizării, SRL „Vinăria din Vale” și-a păstrat
același cod de identificare (IDNO) și același sediu ca și SA „Vinăria din
Vale”.
Solicitarea operării modificărilor în Registrul bunurilor imobile,
astfel încât să fie indicat că proprietar al construcțiilor este SRL „Vinăria din
Vale” și nu SA „Vinăria din Vale”, se plasează în afara oricărei discreții, or,
toate informațiile prezentate de către SA „Vinăria din Vale” în procesul de
reorganizare, erau deținute de către Agenția Servicii Publice, astfel încât,
ultima avea dreptul și era obligată conform legii să verifice cu ușurință faptul
că, urmare a reorganizării prin transformare, proprietar al construcțiilor a
rămas SRL „Vinăria din Vale”, în calitate de succesor în drepturi și obligații
a SA „Vinăria din Vale”, conform Actului de transmitere din 31 iulie 2020,
cu anexe.
Conform art.6, alin. (31) din Legea nr.142 din 19 iulie 2018 cu privire
la schimbul de date și interoperabilitate resurse informaționale pot fi
consumate sau furnizate prin intermediul platformei de interoperabilitate.
Articolul 3 din aceeași Lege definește că participant la schimbul de date este
autoritățile administrative centrale subordonate Guvernului și structurile
organizaționale din sfera lor de competență (autoritățile administrative din
subordine, inclusiv serviciile publice desconcentrate și cele aflate în
subordine, precum și instituțiile publice în care ministerul, Cancelaria de Stat
sau altă autoritate administrativă centrală are calitatea de fondator) care dețin
sisteme informaționale de stat, precum și persoanele juridice de drept privat
care, în numele autorităților și instituțiilor publice, gestionează sau dețin
sisteme informaționale de stat. În calitate de participanți pot fi și persoanele
fizice și persoanele juridice de drept privat, rezidenți ai Republicii Moldova,
în măsura în care acestea își manifestă intenția de a participa benevol la
schimbul de date și nu sunt utilizatori de informație. Participant public este
participant la schimbul de date care reprezintă o autoritate și/sau instituție
publică și/sau o persoană juridică fondată sau gestionată de o autoritate și/sau
instituție publică, precum și orice persoană juridică de drept privat care, în
numele statului, al unei autorități și/sau instituții publice sau al unei persoane
juridice, fondată sau gestionată de o autoritate și/sau instituție publică,
gestionează sau deține sisteme informaționale de stat.
SRL „Vinăria din Vale” a menționat că în temeiul art. 22 din Codul
administrativ, Agenției Proprietății Publice urma să cerceteze starea de fapt
din oficiu, să stabilească felul și volumul cercetărilor, nefiind legate nici de
expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.
La caz, titlul care demonstrează faptul că SRL „Vinăria din Vale”
este proprietar a construcțiilor îl constituie contractul de vânzare-cumpărare
5
a construcțiilor și nicidecum extrasul din Registrul bunurilor imobile.
Societatea reclamantă a menționat că ar fi fost în corespundere cu principiul
bunei-credințe, ca Agenția Proprietății Publice să invite la audiere sau cel
puțin să informeze SRL „Vinăria din Vale” vizavi de faptul că nu dorește să
acceseze informațiile aflate în acces deschis prin platforma de
interoperabilitate și că dorește prezentarea actelor personal de către SRL
„Vinăria din Vale”, pentru înlăturarea unor eventuale neajunsuri, până la
emiterea deciziei privind refuzul în soluționarea cererii.
SRL „Vinăria din Vale” a indicat că a respectat prevederile art.85,
alin. (1)-(3) din Codul administrativ, or, anterior a oferit tot suportul
Agenției Proprietății Publice pentru elaborarea studiului de fezabilitate,
planurilor geometrice ș.a., astfel încât exista o speranță legitimă privitor la
privatizarea acestor terenuri aferente. La rândul său Agenția Proprietății
Publice înainte de respingerea actului administrativ individual favorabil, nu
a asigurat dreptul participantul prevăzut de art. 94 din Codul administrativ
de fi audiat în legătură cu faptele și circumstanțele relevante pentru actul ce
urmează a fi emis.
Societatea reclamantă a indicat că tentativele Agenției Proprietății
Publice de a emite borderouri de calcul cu aplicarea unui indice de bonitate
de 65 puncte, constituie o desconsiderare a efectelor hotărârii judecătorești
irevocabile, or, indicele bonității terenurilor, care urmează a fi privatizate de
către SRL „Vinăria din Vale”, anterior au făcut obiectul unei examinări
judecătorești, în urma căreia, fiind prezentate rapoartele Institutului de
Pedologie, Agrochimie și Protecție a Solului Nicolae Dimo, s-a stabilit
bonitatea medie ponderată pentru aceste terenuri astfel, pentru terenul cu nr.
cadastral xxxxx, media ponderată de bonitate, constituie 22,56 puncte;
pentru terenul cu nr. cadastral xxxxx, media ponderată de bonitate, constituie
24,00 puncte; pentru terenul cu nr. cadastral xxxxx, media ponderată de
bonitate, constituie 34,85 puncte.
Agenția Proprietății Publice a fost antrenată în procesul nominalizat,
astfel încât constatarea aferentă bonității terenurilor ce urmează a fi
cumpărate, îi este pe deplin opozabilă, or potrivit art.254, alin.(3) din Codul
de procedură civilă, după ce hotărârea rămâne irevocabilă, părțile și ceilalți
participanți la proces, precum și succesorii lor în drepturi, nu pot înainta o
nouă cerere de chemare în judecată cu aceleași pretenții și în același temei,
nici să conteste în alt proces faptele și raporturile juridice stabilite în
hotărârea judecătorească irevocabilă.
Astfel, Agenția Proprietății Publice nu poate emite borderouri de
calcul, cu stabilirea indicelor bonității medii a terenurilor - 65, atunci când
printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, unde autoritatea pârâtă a fost
atrasă în calitate de terț, a fost stabilit un alt indice de bonitate medie a
terenurilor aferente.
Cu referire la data inițierii procedurii administrative și interdicția
aplicării retroactive a normei materiale, societatea reclamantă a menționat că
6
fiind în posesia hotărârii irevocabile, la 22 iunie 2021 a înregistrat în
cancelaria Agenției Proprietății Publice, cererea cu privire la vânzarea
terenurilor aferente cu anexarea documentelor necesare. În interiorul
termenului prevăzut de lege, autoritatea pârâtă nu a încheiat contractele de
vânzare-cumpărare, considerente din care, în sensul Codului administrativ
se consideră că, a fost refuzat în satisfacerea petiției.
Totodată, a indicat că pornind de la prevederile art. 4 și art.53 din
Legea nr.121 din 04 mai 2007 privind administrarea și deetatizarea
proprietății publice, Regulamentului cu privire la vânzarea-cumpărarea și
locațiunea/arenda terenurilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr.1428 din 16 decembrie 2008 și art.60, 64 din Codul administrativ, Agenția
Proprietății Publice era obligată conform legii să încheie contractul de
vânzare-cumpărare cu SRL „Vinăria din Vale”, în termen de 30 de zile de la
data recepționării cererii inițiale.
Prin urmare, modificările operate în art. 4, alin.(9) din Legea nr.1308
din 25 iulie 1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a
pământului, prin Legea nr. 220 din 16 decembrie 2021, în vigoare din 31
decembrie 2021, nu prevăd aplicarea retroactivă a acestora, or, Constituția
Republicii Moldova și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului,
proclamă neretroactivitatea legii, atât timp cât legiuitorul nu a prevăzut
contrariul.
În aceste circumstanțe SRL „Vinăria din Vale” a susținut că Agenția
Proprietății Publice urmează să realizeze toate operațiunile administrative
premergătoare și să încheie contractele de vânzare-cumpărare a terenurilor
aferente nominalizate, cu includerea indicelui de bonitate conform studiilor
pedologice nominalizate în hotărârea irevocabilă a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru din 29 martie 2019 și la prețul normativ de vânzare-cumpărare,
prevăzut de art. 4, alin. (9) din Legea nr. 1308 din 25 iulie 1997 privind prețul
normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului, până la modificările
operate prin Legea nr. 220 din 16 decembrie 2021 pentru modificarea unor
acte normative, în vigoare din 31 decembrie 2021.
Prin hotărârea din 04 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani s-a admis acțiunea înaintată de SRL „Vinăria din Vale”, s-a obligat
Agenția Proprietății Publice să emită actul administrativ individual privind
încheierea cu SRL „Vinăria din Vale” a contractului de vânzare-cumpărare
a bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 15,0036 ha, amplasat
în mun. Bălți, str. xxxxx, aferent bunurilor imobile (construcții) ce aparțin
cu drept de proprietate privată SRL „Vinăria din Vale” cu stabilirea prețului
de vânzare-cumpărare a terenului, reieșind din media ponderată de bonitate
stabilită în hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 29 martie 2019,
s-a obligat Agenția Proprietății Publice să emită actul administrativ
individual privind încheierea cu SRL „Vinăria din Vale” a contractului de
vânzare-cumpărare a bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de
2,1038 ha, amplasat în mun. Bălți, str. xxxxx, aferent bunurilor imobile
7
(construcții) ce aparțin cu drept de proprietate privată SRL „Vinăria din
Vale” cu stabilirea prețului de vânzare-cumpărare a terenului, reieșind din
media ponderată de bonitate stabilită în hotărârea Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru din 29 martie 2019. (f.d. 94, 111-124, vol.I)
Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen la 24
noiembrie 2022, de către Agenția Proprietății Publice. (f.d.98-99, vol.I)
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 08 noiembrie 2023 a respins
apelul declarat de către Agenția Proprietății Publice împotriva hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d.193,194-223, vol.I)
În data de 04 decembrie 2023 Agenția Proprietății Publice a expediat
la adresa electronică a Curții de Apel Chișinău și a Curții Supreme de Justiție
recurs nemotivat, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei
instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei noi
hotărâri privind respingerea cererii de chemare în judecată. (f.d.2-5, 6-7, vol.
II)
Curtea de Apel Chișinău, în data de 15 ianuarie 2024 a expediat, prin
intermediul poștei electronice în adresa participanților la proces decizia
motivată. (f.ds.227, vol.I)
În data de 22 februarie 2024 SRL „Vinăria din Vale” a depus
referință la recursul declarat de către Agenția Proprietății Publice, solicitând
declararea acestuia inadmisibil sau respingerea ca fiind neîntemeiat,
menționând că motivarea recursului nu a fost depusă în termen și lipsesc
temeiurile de admisibilitate prevăzute de art. 2451, alin. (1) din Codul
administrativ. (f.d.28-30, vol. II)
Ulterior, în data de 02 mai 2024, Agenția Proprietății Publice a depus
cererea de recurs motivată. În motivarea recursului autoritatea recurentă a
menționat că la 04 decembrie 2023 a contestat cu recurs decizia din 08
noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Până la depunerea cererii de
suplinire a argumentelor invocate în prezenta cerere în adresa Agenției
Proprietății Publice nu a parvenit actul judecătoresc semnat olograf sau
electronic. (f.d. 33-35, vol. II)
SRL „Vinăria din Vale” a depus referință împotriva recursului depus
de către Agenția Proprietății Publice, solicitând declararea recursului
inadmisibil, sau respingerea acestuia ca fiind neîntemeiat, susținând că
recursul depus de către Agenția Proprietății Publice în data de 04 decembrie
2023 nu corespunde prevederilor art. 2451, alin. (1) din Codul administrativ,
iar cel depus în data de 02 mai 2024 este tardiv. (f.d. 73-91, vol.II)
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 24, alin. (1) din Codul administrativ statuează că:
„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a
încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”
8
Art. 96, alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele:
„Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se
realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de
vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este
adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”
Art. art. 1101, alin. (1) din Codul administrativ stabilește că:
„Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a
fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document
electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul
autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a
fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este
echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.”
Art. 244, alin. (1) din Codul administrativ reglementează că:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 din Codul administrativ stabilește că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451, alin. (1) și (3) din Codul administrativ prevede
următoarele:
„ Recursul este admis dacă:
a. interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b. prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c. hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d. hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
e. a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f. instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246, alin. (1) din Codul administrativ statuează că:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.”
Art. 246, alin. (2), lit. d) din Codul administrativ reglementează că:
9
„Curtea Supremă de Justiție declară inadmisibil recursul în special când recursul a
fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245.”
Art. 48, alin. (1) din Legea privind identificarea electronică și
serviciile de încredere nr. 124 din 19 mai 2022 prevede că:
„Moment al expedierii documentului electronic se consideră momentul intrării
acestuia în sistemul informațional.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
În debut completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează, că prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, în contextul reformei
Curții Supreme de Justiție, au fost operate modificări unor acte normative
inclusiv a Codul administrativ, care au intrat în vigoare începând cu data de
01 septembrie 2023.
Având în vedere că legea procedural civilă, care impune obligații noi
anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces,
limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi
sau suplimentare, nu are putere retroactivă, procedura de examinare are loc
conform noilor prevederi.
Din materialele dosarului atestă, că decizia Curții de Apel Chișinău
contestată a fost pronunțată public în data de 08 noiembrie 2023, după
intrarea în vigoare a modificărilor operate în Codul administrativ.
Astfel, din conținutul prevederilor art. 245 din Codul administrativ
rezultă, că în termen de 2 luni de la notificarea deciziei motivate, recurentul
urmează să depună la Curtea Supremă de Justiție recursul motivat împotriva
deciziei instanței de apel, or, art. 245 din Codul administrativ nu operează cu
noțiunea de recurs nemotivat.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul
administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și
cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și
esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne
decizia instanței de apel contestate și invocare ex officio a erorilor de drept.
Pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să
conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile Art. 2451, alin.
(1) și (3) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de
recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
La caz, Agenția Proprietății Publice în data de 04 decembrie 2023 a
expediat la adresa electronică a Curții de Apel Chișinău și a Curții Supreme
de Justiție recurs nemotivat, deși Codul administrativ în vigoare la data
depunerii recursului nu mai opera cu noțiunea de recurs nemotivat,
autoritatea publică recurentă a depus recursul, care nu corespunde rigorilor
art. 2451, alin. (1) din Codul administrativ, însă urma să-și ajusteze conduita
10
prevederilor legale și să depună în adresa Curții Supreme de Justiție recursul
argumentat în termenul de 2 luni de la notificarea deciziei motivate.
Instanța de recurs evidențiază, că nu este suficient să se respecte
termenul de depunere a recursului, dar și modalitatea de depunere a acestuia
și anume cu indicarea motivelor de fapt și de drept care stau la baza invocării
netemeiniciei deciziei instanței de apel și în termen de 2 luni pornind de la
momentul comunicării deciziei motivate.
Prin urmare, termenul de depunere a recursului începe să curgă
imediat din ziua următoare aducerii la cunoștință a deciziei motivate a
instanței de apel.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține, că
termenul de declarare a recursului este un termen de procedură imperativ,
astfel încât nerespectarea acestuia atrage decăderea din dreptul de a mai
exercita calea de atac, fără a iniția o abordare a recursului în fond. Impunerea
unui termen de valorificare a căii de atac are drept ca scop disciplinarea
justițiabililor și garantarea securității raporturilor juridice. Decăderea din
dreptul de acces la justiție la Curtea Supremă de Justiție constituie, de
asemenea, un factor, de securitate juridică conținută în regula de 2 luni de la
data notificării deciziei motivate și împiedică o permanentă repunere în
discuție a soluțiilor irevocabile pronunțate de instanțele de judecată.
În acest context, este de menționat, că în corespundere cu prevederile
art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție, prin care
se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică
participanților la proces conform art. 96-114.
Astfel, notificarea deciziei instanței de apel participanților la proces
are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de
vedere al costurilor textului cuprins în actul de procedură. Iar, întru
conformarea aducerii la cunoștință a actului de procedură participanților la
proces, este necesar a fi anexată dovada recepționării acestuia la materialele
cauzei.
Din materialele dosarului rezultă, că decizia Curții de Apel Chișinău
a fost pronunțată la 08 noiembrie 2023. La 15 ianuarie 2024 Curtea de Apel
Chișinău a expediat copia deciziei motivate, prin poșta electronică,
participanților la proces inclusiv Agenției Proprietății Publice la adresa
office@app.gov.md. (f.d. 227, vol. I)
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază, că
adresa office@app.gov.md este poșta electronică guvernamentală gestionată
de către autoritatea publică Agenția Proprietății Publice.
Astfel, argumentul autorității publice recurente precum că nu a
recepționat decizia motivată a instanței de apel este declarativ, or materialele
dosarului atestă contrariul.
Sub acest aspect, instanța de recurs reiterează, că art. 96, alin. (1) din
Codul administrativ, reglementează o atare modalitate de comunicare a
actelor judecătorești. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural,
11
este necesar ca acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și
confirmarea primirii lui. Așadar confirmarea expedierii și recepționării
documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către
operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat conține: datele de
identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului; data
calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul
judecătoresc.
Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului
pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu privire la
aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de
la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de
la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica
cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă,
acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece
adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.
În lipsa acestor mențiuni și prin anexarea extrasului de pe portalul
poștei electronice a instanței de apel, care atestă că autorității recurente i-a
fost notificată decizia motivată a instanței de apel, se demonstrează
incontestabil faptul că decizia motivată a fost adusă la cunoștință autorității
recurente și această modalitate de notificare a actului judecătoresc emis, se
încadrează în rigorile art. 96, alin. (1) din Codul administrativ.
Astfel, instanța de recurs menționează, că Curtea de Apel Chișinău a
asigurat notificarea copiei deciziei motivate Agenției Proprietății Publice,
deci, acțiunile instanței de apel cu privire la expedierea acesteia, corespund
întru totul exigențelor legale.
Prin urmare, termenul pentru prezentarea recursului, prin prisma art.
245 din Codul administrativ, este de 2 luni de la notificarea deciziei motivate
și a început să curgă pentru Agenția Proprietății Publice la 15 ianuarie 2024,
deci data limită de depunere a recursului fiind ziua de 15 martie 2024, ora
24:00.
Însă, recursul a fost expediat prin intermediul poștei electronice, abia
la 02 mai 2024 (f.d.32-35, vol.II), contrar prevederilor art. 245 din Codul
administrativ, ceea ce denotă că recursul a fost depus mult prea târziu peste
termenul de 2 luni de la notificării deciziei motivate.
Faptul că autoritatea recurentă a depus recursul nemotivat în data de
04 decembrie 2023, nu rezultă că în speță, calea de atac în ordine de recurs
a fost demarată în interiorul termenului legal, or, recursul depus în data de
04 decembrie 2023 nu corespunde prevederilor art. 2451, alin. (1) din Codul
administrativ odată ce se atestă lipsa invocării temeiurilor prevăzute de art.
2451, alin. (1), iar recursul depus în data de 02 mai 2024 este tardiv.
Astfel, în consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale
prevăzută la art. 246, alin. (2) lit. d) din Codul administrativ de declarare a
recursului inadmisibil.
12
În context completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează, că prin prisma art. 24, alin. (1) din Codul administrativ,
participanții la procedura administrativă și procedura de contencios
administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească
obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor
participanți.
Agenția Proprietății Publice a neglijat obligația de a se conforma
prevederilor legale, adică de a prezenta recursul în termen de 2 luni de la data
notificării deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău.
La acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului în
jurisprudența sa constantă a reiterat că ține de obligația părților de a lua
măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a
se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie
2007).
La caz, se reține că, în hotărârea Gurzhyy versus Ucraina (01 aprilie
2008), în care reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești care
i-au fost transmise de instanța locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană
pentru Drepturile Omului a considerat că, a fost chemată să examineze nu
numai ce măsuri au fost luate de autoritățile judiciare pentru a se asigura că
reclamantului i-au fost comunicate cu promptitudine deciziile, dar și
acțiunile pe care reclamantul le-a luat pentru a se informa cu privire la
evoluția procedurilor sale.
Actele cauzei, însă, denotă faptul că autoritatea recurentă nu a depus
diligență și nu a prezentat recursul în termen de 2 luni de la notificarea
deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău, depunând recursul motivat mult
prea târziu.
Completul de judecată menționează că potrivit jurisprudenței Curții
Europene, participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol
activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-
credință de drepturile sale procedurale.
Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele
prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 din Codul
administrativ, este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu,
astfel că nerespectarea acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea
părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.
Totodată, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce
la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6 §
1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale.
Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza
Ponomaryov vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre
desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma
admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou
descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de
13
timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac,
totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive
neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul
securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de
atac.
În acest caz, Înalta Curte a reiterat că ține de obligația părților de a lua
măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.
În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de
Agenția Proprietății Publice ca fiind inadmisibil, este compatibilă cu
respectarea prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea
nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul
securității raporturilor juridice.
În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de
Agenția Proprietății Publice inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230, art. 245, art. 246
alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Agenția Proprietății Publice.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
14