3r-230/24 — cu privire la lichidarea atentării inadmisibile asupra bunului imobil, contestarea procesului-verbal de receptie finală

În data de 11 octombrie 2018, Andrei Engalîcev a înaintat acțiune, concretizează ulterior, împotriva lui Nicolae Cojocari, prin care a solicitat lichidarea atentării inadmisibile asupra bunului imobil cu destinația garaj, amplasat în mun. Bălți, str. xxxxx ce aparține lui Andrei Engalîcev, prin demolarea mansardei bunului imobil cu destinația garaj cu nr. cadastral xxxxx, amplasat în mun. Bălți, str. xxxxx, din contul lui Nicolae Cojocari, anularea procesului-verbal de recepție finală nr.04/2 din 07 aprilie 2017 în privința supraetajării bunului imobil cu destinația garaj cu nr. cadastral xxxxx, radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a lui Nicolae Cojocari asupra bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx înregistrat în temeiul procesului- verbal de recepție finală nr.04/2 din 07 aprilie 2017, încasarea prejudiciului material cauzat bunului imobil cu destinația garaj amplasat în mun. Bălți, str. xxxxx, în sumă de 53 133,07 lei, încasarea prejudiciului moral în sumă de 15 000,00 lei și a tuturor cheltuielilor de judecată.

Prin încheierile din 23 ianuarie 2019, 06 decembrie 2019, 26 mai 2021, 30 iunie 2021 ale Judecătoriei Bălți, sediul central, au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii, Ala Engalîcev, Agenția pentru Supraveghere Tehnică, Agenția Servicii Publice, Departamentul Cadastru și Primăria mun. Bălți.

Judecătoria Bălți, sediul central prin hotărârea din 23 februarie 2022 a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Andrei Engalîcev împotriva lui Nicolae Cojocari, intervenienți accesorii Ala Engalîcev, Agenția pentru Supraveghere Tehnică, IP Agenția Servicii Publice, Primăria mun. Bălți privind lichidarea atentării inadmisibile asupra bunului imobil prin demolarea mansardei, anularea procesului-verbal de recepție finală în privința bunului imobil, radierea dreptului de proprietate asupra bunului imobil în Registrul bunurilor imobile, încasarea prejudiciului material, încasarea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de asistență juridică. (f.d.193,201-217, vol.II)

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 08 noiembrie 2011 s-au admis apelurile declarate de Nicolae Cojocari și reprezentantul acestuia avocatul 1 Natalia Uncu și de către avocatul Nicolai Prepeliță, reprezentantul apelantului Andrei Engalîcev, s-a casat integral hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul central din 23 februarie 2023 cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de contencios administrativ a Judecătoriei Bălți. (f.d.16,17-23, vol.III)

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul central din dat de 30 aprilie 2024 s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Andrei Engalîcev, s-a dispus lichidarea atentării inadmisibile admisă asupra bunului imobil cu destinația garaj amplasat în mun. Bălți str. xxxxx, ce aparține lui Andrei Engalîcev, prin demolarea supraetajării (mansardei – nivelul 2) a bunului imobil cu destinația garaj cu nr. cadastral xxxxx, situat în mun. Bălți, str. xxxxx, ce aparține lui Nicolae Cojocari, din contul lui Cojocari Nicolae. S-a anulat procesul-verbal de recepție finală nr. 04/2 din 07 aprilie 2017 privind recepția finală la construirea supraetajării garajului existent din str. xxxxx, mun. Bălți, cu nr. cadastral xxxxx. S-a radiat din Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate a lui Nicolae Cojocari asupra părții din bunul imobil cu nr. cadastral xxxxx – supraetajarea – nivelul 2, înregistrată în temeiul procesului-verbal de recepție finală nr.04/2 din 07 aprilie 2017. S-a încasat de la Nicolae Cojocari în beneficiul lui Andrei Engalîcev suma de 3000 (trei mii) lei, 00 bani cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistență juridică. În rest, acțiunea s-a respins, ca neîntemeiată. (f.d.106- 107,112-128, vol. III)

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond avocatul Natalia Uncu, în interesele lui Nicolae Cojocari, a înaintat apel nemotivat împotriva hotărârii judecătoriei Bălți, sediul central din 30 aprilie 2024, invocând motive de ilegalitate și netemeinicie. (f.d.110-111, vol. III)

Curtea de Apel Bălți prin încheierea din data de 25 septembrie 2024 a declarat inadmisibil apelul depus de către avocatul Natalia Uncu, în interesele lui Nicolae Cojocari, împotriva hotărârii judecătoriei Bălți, sediul central din 30 aprilie 2024, din motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în termenul stabilit de art. 232, alin. (2) din Codul administrativ. (f.d.134-138, vol. III)

Nicolae Cojocari, reprezentat de avocatul Natalia Uncu, a depus recurs împotriva încheierii instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu emiterea unei noi hotărâri privind dispunerea examinării cauzei de către Curtea de Apel Bălți. (f.d.140-141, vol. III)

În motivarea recursului recurentul a menționat că instanța de fond nu a explicat participanților la proces, prin motivarea hotărârii, dispozițiile art. 232, alin. (2) din Codul administrativ, iar Curtea de Apel Bălți nu a emis o încheiere cu privire la acordarea unui termen pentru lichidarea neajunsurilor. 2

Totodată a indicat că cererea de chemare în judecată depusă de către Andrei Engalîcev împotriva lui Nicolae Cojocari cu privire la lichidarea atentării inadmisibile asupra bunului imobil prin demolarea imobilului, încasarea prejudiciului material și moral a fost examinată în instanța de drept comun și ulterior în procedura contenciosului administrativ cu încălcarea competenței stabilite de art. 371 din Codul de procedură civilă.

Art. 65, alin. (1) din Codul administrativ prevede că: „ Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.”

Art. 96, alin. (1) din Codul administrativ statuează că: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Art. 191, alin. (5), lit. b) din Codul administrativ prevede următoarele: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Art. 219, alin. (1) din Codul administrativ prevede că: „Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.”

Art. 223 din Codul administrativ reglementează că: „Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114.”

Art. 232, alin. (2) din Codul administrativ statuează că: „Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”

Art. 236, alin. (1), alin. (2), lit. e) din Codul administrativ relevă că: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).” 3

Art. 241, alin. (1) din Codul administrativ relevă că: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ reglementează că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”

Art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ statuează că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.”

Art. 243, alin. (2) din Codul administrativ stabilește că: „Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând prevederile art. 243, alin. (2) din Codul administrativ, a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată, că Judecătoria Bălți, sediul central prin hotărârea din 30 aprilie 2024 a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Andrei Engalîcev, a dispus lichidarea atentării inadmisibile admisă asupra bunului imobil cu destinația garaj ce aparține lui Andrei Engalîcev, prin demolarea supraetajării a bunului imobil 4 cu destinația garaj ce aparține lui Nicolae Cojocari, din contul lui Cojocari Nicolae, a anulat procesul-verbal de recepție finală nr. 04/2 din 07 aprilie 2017 privind recepția finală la construirea supraetajării garajului, a radiat din Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate a lui Nicolae Cojocari asupra părții din bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx, înregistrată în temeiul procesului-verbal de recepție finală nr.04/2 din 07 aprilie 2017, a încasat de la Nicolae Cojocari în beneficiul lui Andrei Engalîcev suma de 3000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistență juridică. În rest, a respins acțiunea, ca neîntemeiată. (f.d.106-107,112-128, vol. III)

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond avocatul Natalia Uncu, în interesele lui Nicolae Cojocari, a înaintat apel nemotivat împotriva hotărârii judecătoriei Bălți, sediul central din 30 aprilie 2024.(f.d.110-111, vol. III)

Curtea de Apel Bălți prin încheierea din data de 25 septembrie 2024 a declarat inadmisibil apelul depus de către avocatul Natalia Uncu, în interesele lui Nicolae Cojocari, din motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în termenul stabilit de art. 232, alin. (2) din Codul administrativ. (f.d.134-138, vol. III)

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 25 septembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, instanța de recurs constată, că instanța de apel întemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de către avocatul Natalia Uncu, în interesele lui Nicolae Cojocari.

La acest aspect instanța de recurs menționează, că din conținutul art.232, alin. (2) din Codul administrativ rezultă că apelantul urmau să depusă apelul motivat în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Or, termenul de procedură instituit de legiuitor este prevăzut de o normă imperativă și trebuie executat întocmai. Articolul 232, alin. (2) din Codul administrativ stipulează că, începutul curgerii termenului de depunere a apelului motivat este determinat doar de un singur eveniment – de la data notificării hotărârii motivate a instanței de fond.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de fond, în data de 05 iulie 2024, a expediat hotărârea motivată participanților la proces, inclusiv avocatului Natalia Uncu, prin intermediul poștei electronice.

Astfel, coroborând prevederile art. 63, alin. (1) din Codul administrativ cu art. 385 alin. (1) din Codul civil se constată, că în condițiile speței începutul curgerii termenului de depunere a apelului motivat este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării hotărârii motivate, adică ziua de 06 iulie 2024, iar ultima zi fiind data de 05 august 2024, ora 24:00.

Actele cauzei atestă cu certitudine că avocatul Natalia Uncu, în interesele lui Nicolae Cojocari, nu s-a conformat prevederilor art. 232, alin. (2) din Codul administrativ și nu a prezentat instanței de apel motivarea apelului în termen. 5

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază, că instanța de fond a ales modalitatea de notificare cea mai rapidă și eficientă din punct de vedere a costurilor și a expediat hotărârea motivată la adresa electronică uncu-natalia@mail.ru, care este gestionată de către avocatul Natalia Uncu, or, este indicată în mandat, precum și în cererea de recurs. (f.d. 133, vol. I, 140-141, vol. III)

Argumentul avocatului Natalia Uncu, precum că instanța de fond nu a explicat participanților la proces, dispozițiile art. 232, alin. (2) din Codul administrativ, este respins de către instanța de recurs, or termenul și modalitatea de contestate a hotărârii instanței de fond este reglementat expres de Codul administrativ, iar omisiunea instanței de fond de a explica termenul și modul de atac, nu legalizează inacțiunea avocatului de neprezentare a apelului motivat în termen.

Mai mult, faptul că apelantul, cu atât mai mult avocatul apelantului, care dispune de licență de avocat, prestează servicii de asistență juridică și se prezumă că cunoaște prevederile legale referitoare la termenul și modalitatea de contestate a actului judecătoresc, nu cunoaște termenul și modalitatea de contestate a hotărârii instanței de fond din data de 30 aprilie 2024, nu constituie temei de a casa încheierea instanței de apel din data de 25 septembrie 2024.

Prin urmare, este în afara oricărui dubiu că avocatul apelantului nu a depus motivarea apelului în termenul legal prevăzut la art. 232, alin. (2) din Codul administrativ, deși, de la momentul notificării hotărârii motivate a instanței de fond a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de acest drept procedural și a depune motivarea apelului în interiorul termenului legal.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază, că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative.

În urma celor constatate completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează, că neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în modul expres prevăzut și în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen. 6

În corespundere cu prevederile art. 24, alin. (1) din Codul administrativ, avocatul Natalia Uncu, în interesele lui Nicolae Cojocari, urma să îndeplinească obligațiile cu bună-credință.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenul prevăzut de lege, ori termenul de depunere a apelului motivat este imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestei condiții atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Prin urmare, nerespectarea termenului de declarare a apelului motivat se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al avocatului Natalia Uncu, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale.

Argumentul avocatului Natalia Uncu, precum că cauza a fost judecată cu încălcarea competenței jurisdicționale stabilite de art. 371 din Codul de procedură civilă, este respins ca fiind neîntemeiat de către instanța de recurs din motiv că prevederile Codului de procedură civilă, nu sunt aplicabile cazului, or, art. 201 din Codul administrativ, (care a fost adoptat ulterior Codului de procedură civilă) prevede competența în caz de concurență de pretenții și anume dacă acțiunea în contencios administrativ depusă în instanța de judecată conține pretenții inseparabile de drept administrativ și de drept civil, acestea se examinează de instanța de judecată competentă pentru examinarea acțiunii în contenciosul administrativ.

Mai mult, prin decizia Curții de Apel Bălți din 08 noiembrie 2011 s- a stabilit competența instanței de contencios administrativ, or, în speță, una din pretențiile înaintate de Andrei Engalîcev și anume anularea procesului- verbal de recepție finală nr. 04/2 din 07 aprilie 2017, care este un act administrativ, ține de competința instanței de contencios administrativ, iar pretențiile de drept comun sunt inseparabile de pretenția de drept administrativ.

Totodată, instanța de recurs respinge ca fiind neîntemeiat și argumentul avocatului Natalia Uncu precum că instanța de apel nu a acordat apelantului termen pentru prezentarea apelului motivat, or Codul administrativ reglementează expres împuternicirile instanței de apel, în cazul în care motivarea apelului nu este prezentată în termenul stabilit de art. 232, alin. (2) din Codul administrativ și anume declararea acestuia inadmisibil în temeiul art. 236, alin.(2), lit.e).

Mai mult, Portalul Național al Instanțelor de Judecată atestă faptul că instanța de fond a publicat hotărârea motivată la data de 04 iulie 2024, iar avocatul Natalia Uncu, cunoscând despre caracterul public al hotărârilor judecătorești și că acestea sunt publicate nu a depus diligența necesară de a lua cunoștință cu hotărârea motivată și a prezenta motivarea apelului instanței de apel în termen. 7

Așadar, instanța de recurs, reținând art. 65, alin. (1) din Codul administrativ, constată culpa avocatului Natalia Uncu la neprezentarea în termen a motivării apelului.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic contra Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale încalcă drepturile reclamanților la un proces echitabil.

Tot aici, instanța de recurs accentuează că, conform legislației în vigoare, sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

În această ordine de idei, în cazul primirii apelului depus de Nicolae Cojocari, reprezentat de avocatul Natalia Uncu, pe rol, se va încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de art. 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.

Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, instanța de apel just a declarat inadmisibil apelul depus de către Nicolae Cojocari, reprezentat de avocatul Natalia Uncu.

Iar, soluția adoptată prin încheierea recurată, este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen.

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurent sunt declarative și lipsite de suport juridic, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de Nicolae Cojocari, reprezentat de avocatul Natalia Uncu. 8

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de către Nicolae Cojocari, reprezentat de avocatul Natalia Uncu, împotriva încheierii din 25 septembrie 2024 a Curții de Apel Bălți emisă în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către Andrei Engalîcev împotriva lui Nicolae Cojocari, intervenienți accesorii Ala Engalîcev, Agenția pentru Supraveghere Tehnică, IP „Cadastrul Bunurilor Imobile”, Primăria mun. Bălți privind lichidarea atentării inadmisibile asupra bunului imobil prin demolarea mansardei, anularea procesului-verbal de recepție finală în privința bunului imobil, radierea dreptului de proprietate asupra bunului imobil în Registrul bunurilor imobile, încasarea prejudiciului material, încasarea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de asistență juridică. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 9