3r-230/24 — cu privire la lichidarea atentării inadmisibile asupra bunului imobil, contestarea procesului-verbal de receptie finală
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la lichidarea atentării inadmisibile asupra bunului imobil, contestarea procesului-verbal de receptie finală
- Temei legal
- Termenul de declarare a apelului motivat.
3r-230/24 — cu privire la lichidarea atentării inadmisibile asupra bunului imobil, contestarea procesului-verbal de receptie finală (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de către Nicolae Cojocari,
reprezentat de avocatul Natalia Uncu,
în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de
către Andrei Engalîcev împotriva lui Nicolae Cojocari, intervenienți
accesorii Ala Engalîcev, Agenția pentru Supraveghere Tehnică, IP
„Cadastrul Bunurilor Imobile”, Primăria mun. Bălți privind lichidarea
atentării inadmisibile asupra bunului imobil prin demolarea mansardei,
anularea procesului-verbal de recepție finală în privința bunului imobil,
radierea dreptului de proprietate asupra bunului imobil în Registrul bunurilor
imobile, încasarea prejudiciului material, încasarea prejudiciului moral și
încasarea cheltuielilor de asistență juridică,
împotriva încheierii din 25 septembrie 2024 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 3r-230/24
nr. PIGD 2-18036870-01-3r-16102024)
Termenul de declarare a apelului motivat.
Judecătoria Bălți, sediul central, jud. V. Pădurari
Curtea de Apel Bălți, jud. A. Garbuz, I. Grosu, A. Ciobanu
11 decembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de către Nicolae
Cojocari, reprezentat de avocatul Natalia Uncu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 11 octombrie 2018, Andrei Engalîcev a înaintat acțiune,
concretizează ulterior, împotriva lui Nicolae Cojocari, prin care a solicitat
lichidarea atentării inadmisibile asupra bunului imobil cu destinația garaj,
amplasat în mun. Bălți, str. xxxxx ce aparține lui Andrei Engalîcev, prin
demolarea mansardei bunului imobil cu destinația garaj cu nr. cadastral
xxxxx, amplasat în mun. Bălți, str. xxxxx, din contul lui Nicolae Cojocari,
anularea procesului-verbal de recepție finală nr.04/2 din 07 aprilie 2017 în
privința supraetajării bunului imobil cu destinația garaj cu nr. cadastral
xxxxx, radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a
lui Nicolae Cojocari asupra bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx înregistrat
în temeiul procesului- verbal de recepție finală nr.04/2 din 07 aprilie 2017,
încasarea prejudiciului material cauzat bunului imobil cu destinația garaj
amplasat în mun. Bălți, str. xxxxx, în sumă de 53 133,07 lei, încasarea
prejudiciului moral în sumă de 15 000,00 lei și a tuturor cheltuielilor de
judecată.
Prin încheierile din 23 ianuarie 2019, 06 decembrie 2019, 26 mai
2021, 30 iunie 2021 ale Judecătoriei Bălți, sediul central, au fost atrași în
proces în calitate de intervenienți accesorii, Ala Engalîcev, Agenția pentru
Supraveghere Tehnică, Agenția Servicii Publice, Departamentul Cadastru și
Primăria mun. Bălți.
Judecătoria Bălți, sediul central prin hotărârea din 23 februarie 2022 a
admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Andrei Engalîcev
împotriva lui Nicolae Cojocari, intervenienți accesorii Ala Engalîcev,
Agenția pentru Supraveghere Tehnică, IP Agenția Servicii Publice, Primăria
mun. Bălți privind lichidarea atentării inadmisibile asupra bunului imobil
prin demolarea mansardei, anularea procesului-verbal de recepție finală în
privința bunului imobil, radierea dreptului de proprietate asupra bunului
imobil în Registrul bunurilor imobile, încasarea prejudiciului material,
încasarea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de asistență juridică.
(f.d.193,201-217, vol.II)
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 08 noiembrie 2011 s-au admis
apelurile declarate de Nicolae Cojocari și reprezentantul acestuia avocatul
1
Natalia Uncu și de către avocatul Nicolai Prepeliță, reprezentantul
apelantului Andrei Engalîcev, s-a casat integral hotărârea Judecătoriei Bălți,
sediul central din 23 februarie 2023 cu trimiterea cauzei la rejudecare în
instanța de contencios administrativ a Judecătoriei Bălți. (f.d.16,17-23,
vol.III)
Prin hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul central din dat de 30 aprilie
2024 s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Andrei
Engalîcev, s-a dispus lichidarea atentării inadmisibile admisă asupra bunului
imobil cu destinația garaj amplasat în mun. Bălți str. xxxxx, ce aparține lui
Andrei Engalîcev, prin demolarea supraetajării (mansardei – nivelul 2) a
bunului imobil cu destinația garaj cu nr. cadastral xxxxx, situat în mun. Bălți,
str. xxxxx, ce aparține lui Nicolae Cojocari, din contul lui Cojocari Nicolae.
S-a anulat procesul-verbal de recepție finală nr. 04/2 din 07 aprilie 2017
privind recepția finală la construirea supraetajării garajului existent din str.
xxxxx, mun. Bălți, cu nr. cadastral xxxxx.
S-a radiat din Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate a lui
Nicolae Cojocari asupra părții din bunul imobil cu nr. cadastral xxxxx –
supraetajarea – nivelul 2, înregistrată în temeiul procesului-verbal de recepție
finală nr.04/2 din 07 aprilie 2017.
S-a încasat de la Nicolae Cojocari în beneficiul lui Andrei Engalîcev
suma de 3000 (trei mii) lei, 00 bani cu titlu de cheltuieli de judecată pentru
asistență juridică. În rest, acțiunea s-a respins, ca neîntemeiată. (f.d.106-
107,112-128, vol. III)
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond avocatul Natalia Uncu,
în interesele lui Nicolae Cojocari, a înaintat apel nemotivat împotriva
hotărârii judecătoriei Bălți, sediul central din 30 aprilie 2024, invocând
motive de ilegalitate și netemeinicie. (f.d.110-111, vol. III)
Curtea de Apel Bălți prin încheierea din data de 25 septembrie 2024 a
declarat inadmisibil apelul depus de către avocatul Natalia Uncu, în
interesele lui Nicolae Cojocari, împotriva hotărârii judecătoriei Bălți, sediul
central din 30 aprilie 2024, din motiv că apelantul nu a prezentat motivarea
apelului în termenul stabilit de art. 232, alin. (2) din Codul administrativ.
(f.d.134-138, vol. III)
Nicolae Cojocari, reprezentat de avocatul Natalia Uncu, a depus recurs
împotriva încheierii instanței de apel, prin care a solicitat admiterea
recursului, casarea încheierii contestate cu emiterea unei noi hotărâri privind
dispunerea examinării cauzei de către Curtea de Apel Bălți. (f.d.140-141,
vol. III)
În motivarea recursului recurentul a menționat că instanța de fond nu
a explicat participanților la proces, prin motivarea hotărârii, dispozițiile art.
232, alin. (2) din Codul administrativ, iar Curtea de Apel Bălți nu a emis o
încheiere cu privire la acordarea unui termen pentru lichidarea neajunsurilor.
2
Totodată a indicat că cererea de chemare în judecată depusă de către
Andrei Engalîcev împotriva lui Nicolae Cojocari cu privire la lichidarea
atentării inadmisibile asupra bunului imobil prin demolarea imobilului,
încasarea prejudiciului material și moral a fost examinată în instanța de drept
comun și ulterior în procedura contenciosului administrativ cu încălcarea
competenței stabilite de art. 371 din Codul de procedură civilă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 24 din Codul administrativ stabilește că:
„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a
încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”
Art. 65, alin. (1) din Codul administrativ prevede că:
„ Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.”
Art. 96, alin. (1) din Codul administrativ statuează că:
„Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se
realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de
vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este
adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”
Art. 191, alin. (5), lit. b) din Codul administrativ prevede
următoarele:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art. 219, alin. (1) din Codul administrativ prevede că:
„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza
tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile
de solicitare a probelor înaintate de participanți.”
Art. 223 din Codul administrativ reglementează că:
„Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și
numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114.”
Art. 232, alin. (2) din Codul administrativ statuează că:
„Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data
notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se
depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”
Art. 236, alin. (1), alin. (2), lit. e) din Codul administrativ relevă că:
„Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este
inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se
declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă
după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).”
3
Art. 241, alin. (1) din Codul administrativ relevă că:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat
de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 242 din Codul administrativ reglementează că:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de
judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”
Art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ statuează că:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul.”
Art. 243, alin. (2) din Codul administrativ stabilește că:
„Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără
ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții
la proces.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține, că Curtea
de Apel Bălți a adoptat încheierea contestată la 25 septembrie 2024, fiind
notificată avocatul Natalia Uncu, în interesele lui Nicolae Cojocari, în data
de 27 septembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, fapt care se
confirmă prin extrasul din poștă electronică a Curții de Apel Bălți, anexat la
actele cauzei. (f.d. 139, vol.III)
În data de 03 octombrie 2024 Natalia Uncu, în interesele lui Nicolae
Cojocari, a depus recurs împotriva încheierii din data de 25 septembrie 2024.
Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră,
că Natalia Uncu, în interesele lui Nicolae Cojocari, s-a conformat
prevederilor legale și a respectat termenul instituit de legiuitor, pentru
demararea căii de atac în ordine de recurs.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând
prevederile art. 243, alin. (2) din Codul administrativ, a decis examinarea
cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei
ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună
invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost
formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea
acesteia.
Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului,
completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată, că Judecătoria
Bălți, sediul central prin hotărârea din 30 aprilie 2024 a admis parțial cererea
de chemare în judecată înaintată de Andrei Engalîcev, a dispus lichidarea
atentării inadmisibile admisă asupra bunului imobil cu destinația garaj ce
aparține lui Andrei Engalîcev, prin demolarea supraetajării a bunului imobil
4
cu destinația garaj ce aparține lui Nicolae Cojocari, din contul lui Cojocari
Nicolae, a anulat procesul-verbal de recepție finală nr. 04/2 din 07 aprilie
2017 privind recepția finală la construirea supraetajării garajului, a radiat din
Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate a lui Nicolae Cojocari
asupra părții din bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx, înregistrată în
temeiul procesului-verbal de recepție finală nr.04/2 din 07 aprilie 2017, a
încasat de la Nicolae Cojocari în beneficiul lui Andrei Engalîcev suma de
3000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistență juridică. În rest, a
respins acțiunea, ca neîntemeiată. (f.d.106-107,112-128, vol. III)
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond avocatul Natalia
Uncu, în interesele lui Nicolae Cojocari, a înaintat apel nemotivat împotriva
hotărârii judecătoriei Bălți, sediul central din 30 aprilie 2024.(f.d.110-111,
vol. III)
Curtea de Apel Bălți prin încheierea din data de 25 septembrie 2024
a declarat inadmisibil apelul depus de către avocatul Natalia Uncu, în
interesele lui Nicolae Cojocari, din motiv că apelantul nu a prezentat
motivarea apelului în termenul stabilit de art. 232, alin. (2) din Codul
administrativ. (f.d.134-138, vol. III)
Efectuând controlul judiciar al încheierii din 25 septembrie 2024 a
Curții de Apel Bălți, instanța de recurs constată, că instanța de apel întemeiat
a declarat inadmisibil apelul depus de către avocatul Natalia Uncu, în
interesele lui Nicolae Cojocari.
La acest aspect instanța de recurs menționează, că din conținutul
art.232, alin. (2) din Codul administrativ rezultă că apelantul urmau să
depusă apelul motivat în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii
motivate. Or, termenul de procedură instituit de legiuitor este prevăzut de o
normă imperativă și trebuie executat întocmai. Articolul 232, alin. (2) din
Codul administrativ stipulează că, începutul curgerii termenului de depunere
a apelului motivat este determinat doar de un singur eveniment – de la data
notificării hotărârii motivate a instanței de fond.
Din materialele dosarului rezultă că instanța de fond, în data de 05
iulie 2024, a expediat hotărârea motivată participanților la proces, inclusiv
avocatului Natalia Uncu, prin intermediul poștei electronice.
Astfel, coroborând prevederile art. 63, alin. (1) din Codul
administrativ cu art. 385 alin. (1) din Codul civil se constată, că în condițiile
speței începutul curgerii termenului de depunere a apelului motivat este ziua
imediat următoare datei calendaristice notificării hotărârii motivate, adică
ziua de 06 iulie 2024, iar ultima zi fiind data de 05 august 2024, ora 24:00.
Actele cauzei atestă cu certitudine că avocatul Natalia Uncu, în
interesele lui Nicolae Cojocari, nu s-a conformat prevederilor art. 232, alin.
(2) din Codul administrativ și nu a prezentat instanței de apel motivarea
apelului în termen.
5
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază, că
instanța de fond a ales modalitatea de notificare cea mai rapidă și eficientă
din punct de vedere a costurilor și a expediat hotărârea motivată la adresa
electronică uncu-natalia@mail.ru, care este gestionată de către avocatul
Natalia Uncu, or, este indicată în mandat, precum și în cererea de recurs. (f.d.
133, vol. I, 140-141, vol. III)
Argumentul avocatului Natalia Uncu, precum că instanța de fond nu
a explicat participanților la proces, dispozițiile art. 232, alin. (2) din Codul
administrativ, este respins de către instanța de recurs, or termenul și
modalitatea de contestate a hotărârii instanței de fond este reglementat expres
de Codul administrativ, iar omisiunea instanței de fond de a explica termenul
și modul de atac, nu legalizează inacțiunea avocatului de neprezentare a
apelului motivat în termen.
Mai mult, faptul că apelantul, cu atât mai mult avocatul apelantului,
care dispune de licență de avocat, prestează servicii de asistență juridică și
se prezumă că cunoaște prevederile legale referitoare la termenul și
modalitatea de contestate a actului judecătoresc, nu cunoaște termenul și
modalitatea de contestate a hotărârii instanței de fond din data de 30 aprilie
2024, nu constituie temei de a casa încheierea instanței de apel din data de
25 septembrie 2024.
Prin urmare, este în afara oricărui dubiu că avocatul apelantului nu a
depus motivarea apelului în termenul legal prevăzut la art. 232, alin. (2) din
Codul administrativ, deși, de la momentul notificării hotărârii motivate a
instanței de fond a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de
acest drept procedural și a depune motivarea apelului în interiorul termenului
legal.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază, că
importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină
regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte,
mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea
nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând
instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință
de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor
normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu
survenirea efectelor negative.
În urma celor constatate completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție menționează, că neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea
oricărui alt act de procedură în modul expres prevăzut și în termenul legal
atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când
partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de
voința ei să efectueze acțiunea în termen.
6
În corespundere cu prevederile art. 24, alin. (1) din Codul
administrativ, avocatul Natalia Uncu, în interesele lui Nicolae Cojocari,
urma să îndeplinească obligațiile cu bună-credință.
Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenul
prevăzut de lege, ori termenul de depunere a apelului motivat este imperativ,
absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestei condiții atrage după
sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Prin
urmare, nerespectarea termenului de declarare a apelului motivat se
datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al avocatului Natalia
Uncu, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă,
folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale.
Argumentul avocatului Natalia Uncu, precum că cauza a fost
judecată cu încălcarea competenței jurisdicționale stabilite de art. 371 din
Codul de procedură civilă, este respins ca fiind neîntemeiat de către instanța
de recurs din motiv că prevederile Codului de procedură civilă, nu sunt
aplicabile cazului, or, art. 201 din Codul administrativ, (care a fost adoptat
ulterior Codului de procedură civilă) prevede competența în caz de
concurență de pretenții și anume dacă acțiunea în contencios administrativ
depusă în instanța de judecată conține pretenții inseparabile de drept
administrativ și de drept civil, acestea se examinează de instanța de judecată
competentă pentru examinarea acțiunii în contenciosul administrativ.
Mai mult, prin decizia Curții de Apel Bălți din 08 noiembrie 2011 s-
a stabilit competența instanței de contencios administrativ, or, în speță, una
din pretențiile înaintate de Andrei Engalîcev și anume anularea procesului-
verbal de recepție finală nr. 04/2 din 07 aprilie 2017, care este un act
administrativ, ține de competința instanței de contencios administrativ, iar
pretențiile de drept comun sunt inseparabile de pretenția de drept
administrativ.
Totodată, instanța de recurs respinge ca fiind neîntemeiat și
argumentul avocatului Natalia Uncu precum că instanța de apel nu a acordat
apelantului termen pentru prezentarea apelului motivat, or Codul
administrativ reglementează expres împuternicirile instanței de apel, în cazul
în care motivarea apelului nu este prezentată în termenul stabilit de art. 232,
alin. (2) din Codul administrativ și anume declararea acestuia inadmisibil în
temeiul art. 236, alin.(2), lit.e).
Mai mult, Portalul Național al Instanțelor de Judecată atestă faptul că
instanța de fond a publicat hotărârea motivată la data de 04 iulie 2024, iar
avocatul Natalia Uncu, cunoscând despre caracterul public al hotărârilor
judecătorești și că acestea sunt publicate nu a depus diligența necesară de a
lua cunoștință cu hotărârea motivată și a prezenta motivarea apelului
instanței de apel în termen.
7
Așadar, instanța de recurs, reținând art. 65, alin. (1) din Codul
administrativ, constată culpa avocatului Natalia Uncu la neprezentarea în
termen a motivării apelului.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă
a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind
protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn
vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).
În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic
contra Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor
Omului a notat că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea
termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural, instanțele
judecătorești naționale încalcă drepturile reclamanților la un proces echitabil.
Tot aici, instanța de recurs accentuează că, conform legislației în
vigoare, sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței
judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de
activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea
actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire
în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul
îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în
aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.
Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât
într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor
exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror
expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.
În această ordine de idei, în cazul primirii apelului depus de Nicolae
Cojocari, reprezentat de avocatul Natalia Uncu, pe rol, se va încălca
principiul securității raporturilor juridice, garantat de art. 6 și preambulul
Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.
Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră
că, instanța de apel just a declarat inadmisibil apelul depus de către Nicolae
Cojocari, reprezentat de avocatul Natalia Uncu.
Iar, soluția adoptată prin încheierea recurată, este compatibilă cu
respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1
din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în
vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună
credință și în termen.
Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea
instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de
recurent sunt declarative și lipsite de suport juridic, completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus
de Nicolae Cojocari, reprezentat de avocatul Natalia Uncu.
8
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243, alin. (1), lit. b) din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul depus de către Nicolae Cojocari, reprezentat de
avocatul Natalia Uncu, împotriva încheierii din 25 septembrie 2024 a Curții
de Apel Bălți emisă în cauza de contencios administrativ, intentată la
acțiunea depusă de către Andrei Engalîcev împotriva lui Nicolae Cojocari,
intervenienți accesorii Ala Engalîcev, Agenția pentru Supraveghere Tehnică,
IP „Cadastrul Bunurilor Imobile”, Primăria mun. Bălți privind lichidarea
atentării inadmisibile asupra bunului imobil prin demolarea mansardei,
anularea procesului-verbal de recepție finală în privința bunului imobil,
radierea dreptului de proprietate asupra bunului imobil în Registrul bunurilor
imobile, încasarea prejudiciului material, încasarea prejudiciului moral și
încasarea cheltuielilor de asistență juridică.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
9