3r-103/25 — Lichidarea atentarii inadmisibile asupra bunului imobil prin demolarea mansardei, anularea procesului-verbal de recepție finală, radierea dreptului de proprietate încasarea prejudiciului material, moral și încasarea cheltuielilor de asistenta juridică

În data de 11 octombrie 2018, Andrei Engalîcev a înaintat o acțiune împotriva lui Nicolae Cojocari, prin care a solicitat: - lichidarea atentării inadmisibile asupra bunului imobil cu destinația garaj, amplasat în XXXXX ce aparține lui Andrei Engalîcev, prin demolarea mansardei bunului imobil cu destinația garaj cu nr. cadastral XXXXX, amplasat în XXXXX, din contul lui Nicolae Cojocari; - anularea procesului-verbal de recepție finală nr.04/2 din 07 aprilie 2017 în privința supraetajării bunului imobil cu destinația garaj cu nr. cadastral XXXXX; - radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a lui Nicolae Cojocari asupra bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX înregistrat în temeiul procesului- verbal de recepție finală nr.04/2 din 07 aprilie 2017; - încasarea prejudiciului material cauzat bunului imobil cu destinația garaj amplasat în XXXXX, în sumă de 53 133,07 lei; - încasarea prejudiciului moral în sumă de 15 000,00 lei și a tuturor cheltuielilor de judecată.

Prin încheierile din 23 ianuarie 2019, 6 decembrie 2019, 26 mai 2021, 30 iunie 2021 ale Judecătoriei Bălți, sediul Central, au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii, Ala Engalîcev, Agenția pentru Supraveghere Tehnică, Agenția Servicii Publice, Departamentul Cadastru și Primăria mun. Bălți.

Judecătoria Bălți, sediul Central prin hotărârea din 23 februarie 2022 a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Andrei Engalîcev împotriva lui Nicolae Cojocari, intervenienți accesorii Ala Engalîcev, Agenția pentru Supraveghere Tehnică, IP Agenția Servicii Publice, Primăria mun. Bălți privind lichidarea atentării inadmisibile asupra bunului imobil prin demolarea mansardei, anularea procesului-verbal de recepție finală în privința bunului imobil, radierea dreptului de proprietate asupra bunului imobil în Registrul 1 bunurilor imobile, încasarea prejudiciului material, încasarea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de asistență juridică. (f.d.193,201-217, vol.II)

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 8 noiembrie 2022 s-au admis apelurile declarate de Nicolae Cojocari și reprezentantul acestuia avocatul Natalia Uncu și de către avocatul Nicolai Prepeliță, reprezentantul apelantului Andrei Engalîcev, s-a casat integral hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul central din 23 februarie 2023 cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de contencios administrativ a Judecătoriei Bălți. (f.d.16,17-23, vol.III)

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 30 aprilie 2024 s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Andrei Engalîcev, s- a dispus lichidarea atentării inadmisibile admisă asupra bunului imobil cu destinația garaj amplasat în XXXXX, ce aparține lui Andrei Engalîcev, prin demolarea supraetajării (mansardei – nivelul 2) a bunului imobil cu destinația garaj cu nr. cadastral XXXXX, situat în XXXXX, ce aparține lui Nicolae Cojocari, din contul lui Cojocari Nicolae. S-a anulat procesul-verbal de recepție finală nr. 04/2 din 07 aprilie 2017 privind recepția finală la construirea supraetajării garajului existent din str. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX. S-a radiat din Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate a lui Nicolae Cojocari asupra părții din bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX– supraetajarea – nivelul 2, înregistrată în temeiul procesului-verbal de recepție finală nr.04/2 din 07 aprilie 2017. S-a încasat de la Nicolae Cojocari în beneficiul lui Andrei Engalîcev suma de 3000 (trei mii) lei, 00 bani cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistență juridică. În rest, acțiunea s-a respins, ca neîntemeiată. (f.d.106-107,112-128, vol. III)

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond avocatul Natalia Uncu, în interesele lui Nicolae Cojocari, a înaintat apel nemotivat împotriva hotărârii judecătoriei Bălți, sediul Central din 30 aprilie 2024, invocând motive de ilegalitate și netemeinicie. (f.d.110-111, vol. III)

Curtea de Apel Bălți prin încheierea din data de 25 septembrie 2024 a declarat inadmisibil apelul depus de către avocatul Natalia Uncu, în interesele lui Nicolae Cojocari, împotriva hotărârii judecătoriei Bălți, sediul central din 30 aprilie 2024, din motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în termenul stabilit de art. 232, alin. (2) din Codul administrativ. (f.d.134-138, vol. III)

Nicolae Cojocari, reprezentat de avocatul Natalia Uncu, a depus recurs împotriva încheierii instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, 2 casarea încheierii contestate cu emiterea unei noi hotărâri privind dispunerea examinării cauzei de către Curtea de Apel Bălți (f.d.140-141, vol. III).

Prin Decizia Curții Supreme de Justiție din 11 decembrie 2024 recursul declarat de către Nicolae Cojocari a fost respins (f.d.146-146, vol. III).

La data de 24 ianuarie 2025 Nicolae Cojocari a depus apel motivat împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul Central, prin care a solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului din motiv că la data de 21 ianuarie 2025 i-a fost eliberată hotărârea integrală a Judecătoriei Bălți, sediul Central din 30 aprilie 2024 și casarea integrală a hotărârii integrale a Judecătoriei Bălți, sediul Central din 30 aprilie 2024 cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă acțiunea înaintată de Andrei Engalîcev (f.d.161-164, vol. III).

Prin încheierea Curții de Apel Nord din 4 martie 2025 s-a respins cererea apelantului Nicolae Cojocari privind repunerea în termenul de declarare a apelului motivat împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul Central din 30 aprilie 2024. S-a declarat inadmisibil apelul declarat de către Nicolae Cojocari împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul Central din 30 aprilie 2024 (f.d. 169-173, vol. III).

Nefiind de acord cu încheierea instanței de apel Nicolae Cojocari la data de 18 martie 2025 a depus recurs (f.d. 182-184, vol. III).

În motivarea recursului recurentul a menționat că la data de 21 ianuarie 2025, la cerere i-a fost eliberată hotărârea integrală din 30 aprilie 2024.

La fel, recurentul a notat că Curtea de Apel Nord eronat a constatat că cererea de apel motivat a depus-o cu 5 luni și 19 zile întârziere. În acest sens, recurentul a afirmat că a depus în termen apelul motivat.

Recurentul a reținut că instanța de apel nu a luat în considerare faptul că la materialele cauzei nu sunt înscrisuri care să ateste că a recepționat dispozitivul hotărârii și hotărârea integrală. Deci, recurentul consideră că are dreptul de a declara apel.

Astfel, Nicolae Cojocari a solicitat casarea încheierii din 4 martie 2025 cu emiterea unei încheieri prin care să fie admisă cererea de repunere în termen de declarare a apelului din 24 ianuarie 2025 cu motivele invocate în cererea de apel.

Art. 47, alin. (3) din Codul administrativ: „Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.”

Art. 63, alin. (1) din Codul administrativ: „Calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art.383–390 din Codul civil.”

Art. 65, alin. (1) și (2) din Codul administrativ: „Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.”

Art. 96, alin. (1) din Codul administrativ: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Art. 219, alin. (1) din Codul administrativ: „Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.”

Art. 223 din Codul administrativ: „Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114.”

Art. 232, alin. (2) din Codul administrativ: „Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”

Art. 236, alin. (1), alin. (2), lit. e) din Codul administrativ: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).”

Art. 241, alin. (1) din Codul administrativ: 4 „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”

Art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.”

Art. 243, alin. (2) din Codul administrativ: „Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând prevederile art. 243, alin. (2) din Codul administrativ, a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Astfel, instanța de recurs efectuând controlul judiciar al încheierii din 4 martie 2025 a Curții de Apel Bălți constată că instanța de apel întemeiat a respins cererea apelantului privind repunerea în termenul de declarare a apelului motivat și a declarat inadmisibil apelul motivat depus de către Nicolae Cojocari. 5

La acest aspect instanța de recurs menționează, că din conținutul art.232, alin. (2) din Codul administrativ, rezultă că apelantul urma să depună apelul motivat în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Or, termenul de procedură instituit de legiuitor este prevăzut de o normă imperativă și trebuie executat întocmai. Articolul 232, alin. (2) din Codul administrativ stipulează că, începutul curgerii termenului de depunere a apelului motivat este determinat doar de un singur eveniment – de la data notificării hotărârii motivate a instanței de fond.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de fond, în data de 05 iulie 2024, a expediat hotărârea motivată participanților la proces, inclusiv avocatului Natalia Uncu, prin intermediul poștei electronice.

Prin urmare, coroborând prevederile art. 63, alin. (1) din Codul administrativ cu art. 385 alin. (1) din Codul civil se constată, că în condițiile speței începutul curgerii termenului de depunere a apelului motivat este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării hotărârii motivate, adică ziua de 06 iulie 2024, iar ultima zi fiind data de 05 august 2024, ora 24:00.

Actele cauzei atestă cu certitudine că avocatul Natalia Uncu, în interesele lui Nicolae Cojocari, nu s-a conformat prevederilor art. 232, alin. (2) din Codul administrativ și nu a prezentat instanței de apel motivarea apelului în termen.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază, că instanța de fond a ales modalitatea de notificare cea mai rapidă și eficientă din punct de vedere a costurilor și a expediat hotărârea motivată la adresa electronică uncu-natalia@mail.ru, care este gestionată de către avocatul Natalia Uncu, or, este indicată în mandat (f.d. 133, vol. I).

Totuși, la data de 24 ianuarie 2025 apelantul Nicolae Cojocari a depus cererea de apel motivat, adică cu 5 luni și 19 zile întârziere, solicitând repunerea în termenul de contestare.

În acest context, Completul de judecată consideră neîntemeiat argumentul recurentului, precum că a omis termenul de declarare a apelului motivat, deoarece abia la 21 ianuarie 2025, la cerere a primit hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 30 aprilie 2024, or, la materialele cauzei este anexat mandatul avocatului Uncu Natalia (seria/nr.MA 1394925 din 18.10.2019 – f.d.133 vol.I), în care sunt indicate împuternicirile speciale acordate de Nicolae Cojocari, inclusiv „de a ataca hotărârea judecătorească la instanțele ierarhic superioare”.

În această ordine de idei, instanța de recurs atrage atenția asupra prevederilor art.47 alin. (3) Cod administrativ care specifică că, culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat. 6

Subsecvent, instanța de recurs notează că prin încheierea Curții de Apel Bălți din 25 septembrie 2024, s-a declarat inadmisibil apelul depus de către avocatul Natalia Uncu în interesele lui Nicolae Cojocari, împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul Central din 30 aprilie 2024 din motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în termenul stabilit de art.232 alin.(2) din Codul administrativ, (f.d.134-138, vol.III), iar prin decizia Curții Supreme de Justiție, din 11 decembrie 2024, s-a respins recursul depus de către Nicolae Cojocari, reprezentat de avocatul Natalia Uncu împotriva încheierii din 25 septembrie 2024 a Curții de Apel Bălți (f.d.146-156, vol.III).

Prin urmare, este în afara oricărui dubiu că recurentul a depus motivarea apelului peste termenul legal prevăzut la art. 232, alin. (2) din Codul administrativ, deși, de la momentul notificării hotărârii motivate a instanței de fond a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de acest drept procedural și a depune motivarea apelului în interiorul termenului legal.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază, că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative.

În corespundere cu prevederile art. 24, alin. (1) din Codul administrativ, Nicolae Cojocari, urma să îndeplinească obligațiile cu bună-credință. Buna- credință prezumă că partea este obligată să respecte termenul prevăzut de lege, ori termenul de depunere a apelului motivat este imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestei condiții atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Totodată, instanța de recurs atestă caracterul întemeiat al soluției instanței de apel de a respinge cererea apelantului privind repunerea în termenul de declarare a apelului motivat, or, în susținerea solicitării de a fi repus în termen Nicolae Cojocari nu a prezentat nici o probă, nici un argument plauzibil care ar demonstra că a fost împiedicat printr-o împrejurare mai presus de voința sa să efectueze acțiunea în termen.

Astfel, instanța de recurs subliniază că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță 7 (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic contra Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale încalcă drepturile reclamanților la un proces echitabil.

În această ordine de idei, în cazul primirii apelului depus de Nicolae Cojocari, pe rol, se va încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de art. 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.

Așadar, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, instanța de apel just a respins cererea apelantului Nicolae Cojocari privind repunerea în termenul de declarare a apelului motivat și a declarat inadmisibil apelul depus de către Nicolae Cojocari.

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurent sunt declarative și lipsite de suport juridic, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de Nicolae Cojocari.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de către Nicolae Cojocari. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 8