3ra-395/21 — anularea autorizatiei de urbanism, autorizatiei de construire si incasarea cheltuielilor de judecata

3ra-395/21 — anularea autorizatiei de urbanism, autorizatiei de construire si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-395/21

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: E. Balan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, A. Toderaș, E. Bejenaru)

DECIZIE

14 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul depus de Engalîceva Ala, reprezentată de avocatul Prepelița

Nicolai,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Engalîceva Ala împotriva Primăriei mun. Bălți, intervenienți accesorii

Engalîcev Andrei, Cojocari Nicolae și Serviciul Cadastral Teritorial Bălți al Agenței

Servicii Publice cu privire la anularea certificatului de urbanism și autorizației de

construire, și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 23 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

casată integral hotărârea din 29 mai 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și emisă

o nouă decizie prin care acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La 11 octombrie 2018, Engalîceva Ala a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei mun. Bălți, intervenient accesoriu Cojocari Nicolae cu privire la

anularea certificatului de urbanism și autorizației de construire.

În motivarea acțiunii a indicat că Cojocari Nicolae, proprietar al garajului

amplasat în mun. Bălți, str. Alexandru cel Bun 1, care se află în vecinătate cu garajul

său, amplasat în mun. Bălți, str. Alexandru cel Bun 1/A, construcțiile având un perete

portant care separă imobilele, în anul 2015 a început executarea lucrărilor de

reconstrucție-mansardarea bunului său imobil.

A precizat că la momentul începerii lucrărilor de reconstrucție-mansardare, i-a

comunicat pârâtului Cojocari Nicolae că este împotriva reconstrucției demarate de

acesta, pe motivul că peretele portant comun care separă aceste imobile nu are

rezistența corespunzătoare și nu va rezista la lucrările de reconstrucție realizate de

pârât, ducând astfel la deteriorarea esențială a imobilului ce-i aparține cu drept de

proprietate în devălmășie.

1

Însă pârâtul Cojocari Nicolae a neglijat obiecțiile ei și a continuat lucrările fără

acordul proprietarului bunului învecinat, fapt ce contravine grav prevederilor legale.

A relatat că după finisare lucrărilor de reconstrucție-mansardare, a garajului

amplasat în mun. Bălți, str. Alexandru cel Bun 1, a depistat că bunului imobil ce-i

aparține cu drept de proprietate în devălmășie, i-au fost aduse deteriorări esențiale,

fiind în stare tehnică nesatisfăcătoare cu grave defecte tehnice. În scopul identificării

cauzei apariției deteriorărilor, s-a adresat către expertul judiciar în construcții pentru

efectuarea constatărilor tehnico-științifice.

Prin raportul de constatare tehnico-științifică nr. 420 din 29 decembrie 2016 s-a

constatat că starea tehnică a garajului amplasat în mun. Bălți, str. Alexandru cel Bun

1/A, ce-i aparține cu drept de proprietate în devălmășie este nesatisfăcătoare, cu

defecte tehnice descrise în raport. Expertul a constatat că, la momentul examinării

garajul prezintă pericol atât pentru proprietarul bunului cât și pentru bunurile

învecinate și în raport cu persoanele terțe aflate în imediata apropiere de bunul imobil.

Prin urmare, a invocat că prin raportul de constatare tehnico-științifică s-a stabilit

cu certitudine cauza deteriorărilor depistate la bunul imobil, garaj amplasat în

mun. Bălți, str. Alexandru cel Bun 1/A, ce-i aparține cu drept de proprietate în

devălmășie, și anume reconstrucția-mansardarea bunului imobil învecinat.

A obiectat că certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 276 din

8 iunie 2015, a fost eliberat cu încălcarea prevederilor legale, or, dânsa nu a dat acord

autentificat notarial ca coproprietar de imobil învecinat, având un perete portant care

separă imobilele, pentru construcția realizată de către pârât.

Astfel, faptul indicării în certificatul de urbanism că acordul coproprietarilor

vecini a fost dat, nu corespunde adevărului, iar acest fapt, indică expres asupra

încălcării procedurii de eliberare a certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 276

din 8 iunie 2015 și a autorizației de construire nr. 210 din 15 octombrie 2015.

În opinia reclamantei certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 276 din

8 iunie 2015 și autorizația de construire nr. 210 din 15 octombrie 2015, sunt emise cu

încălcări grave, în special a art. 3 alin. (1) lit. d) al Legii privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție nr. 163 din 9 iulie 2010.

A solicitat reclamanta anularea certificatului de urbanism pentru proiectare

nr. 276 din 8 iunie 2015 și a autorizației de construire nr. 210 din 15 octombrie 2015,

eliberate de Primăria mun. Bălți pe numele lui Cojocari Nicolae, în vederea

supraetajării garajului amplasat în mun. Bălți, str. Alexandru cel Bun, 1, și încasarea

de la Primăria mun. Bălți în beneficiul Alei Engalîceva toate cheltuielile de judecată

suportate în legătură cu examinarea prezentei cauze.

Prin încheierea din 12 februarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a fost

respinsă cererea privind excepția de tardivitate înaintată de Primăria mun. Bălți.

Prin încheierea protocolară din 19 martie 2019 a fost atrasă în calitate de

intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Bălți,

iar prin încheierea din 2 mai 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a fost atras în

proces în calitate de intervenient accesoriu Engalîcev Andrei.

Prin hotărârea din 29 mai 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, acțiunea a

fost admisă parțial. A fost anulat certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 276 din

8 iunie 2015 eliberat de Primăria mun. Bălți pe numele lui Cojocari Nicolae. A fost

anulată autorizația de construcție nr. 210 din 15 octombrie 2015 eliberată de Primăria

mun. Bălți pe numele lui Cojocari Nicolae. În rest acțiunea a fost respinsă.

2

La 25 martie 2020, Cojocari Nicolae, a depus apel împotriva hotărârii din 29 mai

2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând admiterea apelului, repunerea în

termenul de declarare a apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi

decizii de respingere a acțiunii, iar la data de 1 august 2020 a prezentat motivarea

apelului.

Prin încheierea din 11 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți a fost repusă în termen

cererea de apel (nemotivată) depusă de Cojocari Nicolae împotriva hotărârii din

29 mai 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

Prin decizia din 23 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost casată integral

hotărârea din 29 mai 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și emisă o nouă decizie

prin care cererea de chemare în judecată a fost respinsă.

La 12 ianuarie 2021, Engalîceva Ala, reprezentată de avocatul Prepelița Nicolai

a depus recurs împotriva deciziei din 23 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți.

La 24 februarie 2021, prin intermediul oficiului poștal Engalîceva Ala,

reprezentată de avocatul Prepelița Nicolai, a depus motivarea recursului.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată prin faptul că instanța de apel nu a ținut cont de toate

circumstanțele cauzei și de probele prezentate, ce a generat în cumul interpretarea

eronată a legii aplicabile în speță și emiterea unei soluții greșite.

În contextul dat, a obiectat că prin efectuarea lucrărilor de reconstrucție a

garajului au fost lezate grav interesele recurentului ca coproprietar al imobilului

învecinat (perete comun), fapt stabilit cu certitudine prin raportul de expertiză tehnico-

științifică nr. 420 din 29 decembrie 2016, care a fost apreciat corect de către prima

instanță.

A afirmat că la momentul actual starea tehnică a imobilului ce-i aparține care

este amplasat în mun. Bălți, str. Alexandru cel Bun 1A (garaj) se înrăutățește continuu,

datorită influenței negative a reconstrucției efectuate de Cojocari Nicolae, autorizată

ilegal de Primăria mun. Bălți.

A remarcat recurenta Engalîceva Ala despre necesitatea acordului ei și al soțului

dânsei Engalîcev Andrei ca proprietari de imobil (perete comun) pentru eliberarea

actelor solicitate, având în vedere și faptul că la dosar este prezent și acordul celuilalt

coproprietar de imobil cu perete comun.

În opinia recurentei, prima instanță corect a constatat că un asemenea acord nu a

fost prezentat.

Recurenta a solicitat, admiterea recursului, casarea integrală a deciziei contestate

și emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

La 2 martie 2021, în adresa Primăriei mun. Bălți, Serviciului Cadastral Teritorial

Bălți al Agenței Servicii Publice, inclusiv lui Engalîcev Andrei și Cojocari Nicolae, a

fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței

(f. d. 38, vol. II).

La 9 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Agenția Servicii Publice a

depus referință în care a invocat că demararea lucrărilor de construcție efectuate a avut

loc neautorizat cu abateri și contrar legislației în vigoare, solicitând admiterea

recursului (f. d. 13-16, vol. II).

Prin referință depusă la data de 25 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal

Cojocari Nicolae, reprezentat de avocatul Uncu Natalia a solicitat respingerea

recursului și menținerea deciziei instanței de apel (f. d. 20-23, vol. II).

3

Iar, Primăria mun. Bălți și Engalîcev Andrei nu și-au valorificat dreptul

procedural de depunere a referinței

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a

intrat în vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

La caz, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la

23 decembrie 2020. Totodată, se constată că decizia instanței de apel a fost notificată

recurentei Engalîceva Ala în data de 9 februarie 2021, fapt ce se confirmă avizul de

recepție al scrisorii recomandate (f. d. 245, vol. I).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a depus

recursul la 12 ianuarie 2021 (f. d. 229, vol. I) și respectiv motivarea recursului la

24 februarie 2021 (f. d. 5, vol. I), în termenul prevăzut de art. 245 Cod administrativ.

Prin încheierea din 31 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție recursul depus

de Engalîceva Ala, reprezentată de avocatul Prepelița Nicolai a fost numit pentru

examinare în complet din 5 judecători.

În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces și

reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în

cererea de recurs și referințe, deoarece criticile acestora au fost expuse cu suficientă

claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul depus de Engalîceva Ala, reprezentată de avocatul Prepelița Nicolai, a casa

integral decizia instanței de apel și a menține hotărârea primei instanțe, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă una din următoarele decizii: casează integral

decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

4

Totodată, conform art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sânt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Iar potrivit art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de examinare a

cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în

privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ,

pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în

apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 219 alin. (1) – (3) Cod administrativ,

instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor

probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de

solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi

pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă

a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor

necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra

aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la

proces.

După cum rezultă din materialele cauzei, Engalîceva Ala înaintând acțiunea în

judecată împotriva Primăriei mun. Bălți, intervenienți accesorii Engalîcev Andrei,

Cojocari Nicolae și Serviciul Cadastral Teritorial Bălți al Agenței Servicii Publice, a

solicitat anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 276 din 8 iunie 2015

și a autorizației de construire nr. 210 din 15 octombrie 2015, eliberate de Primăria

mun. Bălți pe numele lui Cojocari Nicolae, în vederea supraetajării garajului amplasat

în mun. Bălți, str. Alexandru cel Bun, 1, și încasarea de la Primăria mun. Bălți în

beneficiul Alei Engalîceva toate cheltuielile de judecată suportate în legătură cu

examinarea prezentei cauze.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis acțiunea parțial, a

anulat certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 276 din 8 iunie 2015 eliberat de

Primăria mun. Bălți pe numele lui Cojocari Nicolae și a anulat autorizația de

construcție nr. 210 din 15 octombrie 2015 eliberat de Primăria mun. Bălți pe numele

lui Cojocari Nicolae. În rest a respins acțiunea.

Judecând apelul declarat de către Cojocari Nicolae, instanța de apel a casat

integral hotărârea din 29 mai 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și a emis o nouă

decizie prin care a respins acțiunea.

La adoptarea unei asemenea soluții, instanța de apel a concluzionat că la

eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 276 din 8 iunie 2015, au fost

respectate condițiile stabilite de lege, și în urma emiterii acestuia a fost eliberată

autorizația de construire conform documentației de proiect.

A conchis instanța de apel că construcția cu numărul cadastral xxxxx, situată pe

adresa mun. Bălți, str. Alexandru cel Bun, 1, ce aparține cu drept de proprietate lui

Cojocari Nicolae și bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx, situat pe adresa mun.

Bălți, str. Alexandru cel Bun, 1/A, proprietate comună în devălmășie a lui Engalîcev

Andrei și Engalîceva Ala, sunt construcții separate dar nu comune, respectiv la cererea

5

pentru a fi elaborat certificatul de urbanism pentru proiectare, nu este necesar de a fi

anexat acordul autentificat notarial al coproprietarilor de imobil/teren ale căror

interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcție și în

perioada exploatării obiectului construit.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, constată, însă, că instanța de apel la adoptarea deciziei a interpretat eronat

legea și a dat o apreciere greșită materialului probator anexat la dosar, pe când prima

instanță, justificat, pronunțându-se asupra aspectelor importante, având în susținere

cadrul legal aplicabil în speță, a ajuns la concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii

înaintate de Engalîceva Ala.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține actele cauzei, prin care se

constată că la data de 8 iunie 2015, urmare a cererii adresate de Cojocari Nicolae, de

către Primăria mun. Bălți a fost eliberat certificatul de urbanism pentru proiectare

nr. 276 pentru proiectarea supraetajării garajului existent situat în mun. Bălți,

str. Alexandru cel Bun, 1.

Potrivit certificatului de urbanism sus-enunțat, a fost indicat despre faptul că,

lucrările de construcție urmează a fi realizate cu respectarea normelor sanitare și anti

incendiare fără afectarea structurii de rezistență a construcției existente și a intereselor

vecinilor.

Totodată, se menționează despre faptul că acesta a fost eliberat inclusiv în baza

acordurilor coproprietarilor de imobil (pereți comuni) ale căror interese pot fi afectate

nemijlocit în perioada efectuării lucrărilor de construcții și în perioada exploatării

obiectului construit (f. d. 18-verso, vol. I).

Este cert și faptul că pe 15 octombrie 2015 lui Cojocari Nicolae de către Primăria

mun. Bălți i-a fost eliberată autorizația de construire nr. 210 pentru executarea

lucrărilor de construire a supraetajării garajului ce aparține cu drept de proprietate lui

Cojocari Nicolae, cu numărul cadastral xxxxx, situat pe adresa mun. Bălți, str.

Alexandru cel Bun 1, cu impunerea următoarelor condiții: respectarea proiectului de

execuție, suprafața totală - 23,43 m.p., cu asigurarea supravegherii lucrărilor de

construcție de către autorul proiectului (f. d. 19. vol. I).

La fel, din înscrisurile cauzei rezultă că conform datelor din Registrul bunurilor

imobile, în calitate de proprietar al bunului imobil – construcție cu nr. cadastral xxxxx

situat pe adresa mun. Bălți, str. Alexandru cel Bun 1/A, este indicat Engalîcev Andrei,

drept de proprietate fiind înregistrat pe 4 aprilie 2008 în baza procesului-verbal de

recepție finală nr. 1 din 29 noiembrie 2004 (f. d. 14, vol. I).

Tot materialul probator atestă că potrivit extrasului din actul de căsătorie din

2 august 2001 (f. d. 16, vol. I), între reclamanta Engalîceva Ala și Engalîcev Andrei a

fost înregistrată căsătoria la 16 decembrie 1995 sub nr. 982. Pe cale de consecință, la

caz operează prezumția legală că, bunul imobil cu nr. cadastral xxxxx situat pe adresa

mun. Bălți, str. Alexandru cel Bun 1/A, este afectat de regimul proprietății comune în

devălmășie a soților Engalîcev Andrei și Engalîceva Ala.

La fel, din înscrisurile cauzei rezultă că conform datelor din Registrul bunurilor

imobile, în calitate de proprietar al bunului imobil – construcție cu numărul cadastral

xxxxx situat pe adresa mun. Bălți, str. Alexandru cel Bun, 1, este indicat Cojocari

Nicolae, drept de proprietate fiind înregistrat la 14 noiembrie 2014 în baza

contractului de vânzare-cumpărare nr.12014 din aceiași dată (f. d. 15, vol. I).

6

În conformitate cu art. 3 alin. (1) din Legea privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție nr. 163 din 9 iulie 2010 (în redacția în vigoare la acel

moment), certificatul de urbanism pentru proiectare (anexa nr. 1) se elaborează și se

emite în baza cererii, la care se anexează, în original și în copii, următoarele

documente: a) extrasul din registrul bunurilor imobile, eliberat de către oficiul

cadastral teritorial, însoțit de planul cadastral și/sau planul imobilului; b) buletinul de

identitate (pentru persoană fizică) sau certificatul de înregistrare (pentru persoană

juridică); c) raportul de expertiză tehnică, în caz de reconstruire, restaurare, modificare

sau consolidare a imobilului existent, elaborat de către experți tehnici atestați; d)

acordul autentificat notarial al coproprietarilor de imobil/teren ale căror interese pot

fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcție și în perioada

exploatării obiectului construit; e) schița de proiect avizată de arhitectul-șef, în cazul

amplasării construcției în zonă cu regim special stabilit prin documentația de urbanism

și de amenajare a teritoriului; f) schița de proiect avizată de Consiliul Național al

Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Culturii, în cazul intervențiilor la

monumentele de istorie, artă și arhitectură sau în zonele construite înscrise în Registrul

monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat; g) avizul de expertiză arheologică

emis de Agenția Națională Arheologică. (2) Solicitarea altor documente decât cele

prevăzute la alin. (1) nu se admite. (3) În cazul în care nu au fost anexate toate

documentele prevăzute la alin. (1), emitentul va refuza primirea setului de documente

la momentul depunerii cererii. (4) După verificarea copiilor de pe documentele

prevăzute la alin. (1), originalele se restituie solicitantului (beneficiarului). (5) Dovada

privind achitarea plății se prezintă în momentul eliberării certificatului de urbanism

pentru proiectare.

În interpretarea corectă a normei de drept enunțate, este de înțeles că pentru

eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare este necesară îndeplinirea

cumulativă a condițiilor menționate, condiții printre care se identifică și necesitatea

de a prezenta acordul autentificat notarial al coproprietarilor de imobil/teren ale căror

interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcție și în

perioada exploatării obiectului construit, condiție care în speță nu a fost întrunită.

La caz, se rețin justificate constatările primei instanțe precum că construcția cu

nr. cadastral xxxxx situat pe adresa mun. Bălți, str. Alexandru cel Bun 1/A, care

aparține cu drept de proprietate în devălmășie lui Engalîcev Andrei și Engalîceva Ala

și construcția cu nr. cadastral xxxxx situată pe adresa mun. Bălți, str. Alexandru cel

Bun 1, care aparțin cu drept de proprietate lui Cojocari Nicolae, se află în vecinătate

și au un perete comun, iar acordul proprietarilor Engalîcev Andrei și Engalîceva Ala,

nu a fost solicitat de către Cojocari Nicolae la realizarea supraetajării garajului existent

situat în mun. Bălți, str. Alexandru cel Bun, 1, nr. cadastral xxxxx.

Iar, Cojocari Nicolae, a prezentat la depunerea cererii pentru obținerea

certificatului de urbanism pentru proiectare acordul autentificat notarial doar a unui

proprietar al construcției învecinate-Prișibilovici Ion (f. d. 20, vol. I).

Coroborând prevederile enunțate la materialului probator administrat în speță,

instanța de recurs reține ca fiind corectă concluzia primei instanțe că certificatul de

urbanism nr. 276 din 8 iunie 2015 pentru proiectarea supraetajării garajului existent

situat în mun. Bălți, str. Alexandru cel Bun, 1, a fost eliberat cu încălcarea condițiilor

impuse de lege deoarece lipsește acordul autentificat notarial a lui Engalîcev Andrei

și Engalîceva Ala.

7

În acest aspect, instanța de recurs apreciază critic reținerea instanței de apel

precum că bunurile imobile ce aparțin lui Cojocari Nicolae și lui Engalîcev Andrei și

Engalîceva Ala sunt construcții separate dar nu comune, respectiv, la cererea pentru a

fi elaborat certificatul de urbanism pentru proiectare, nu este necesar de a fi anexat

acordul autentificat notarial al coproprietarilor de imobil/teren.

Or, contrar concluziei instanței de apel, construcția cu nr. cadastral xxxxx situată

pe adresa mun. Bălți, str. Alexandru cel Bun 1/A, care aparține cu drept de proprietate

în devălmășie lui Engalîcev Andrei și Engalîceva Ala și construcția cu nr. cadastral

xxxxx situată pe adresa mun. Bălți, str. Alexandru cel Bun 1, care aparține cu drept

de proprietate lui Cojocari Nicolae, se află în vecinătate și au un perete comun.

Aici, de principiu este de notat că din materiale cauzei rezultă că bunul imobil

reconstruit se află pe perete portant ce separă bunurile proprietarilor sus-menționați

(f. d. 68, vol. I), prin urmare era necesar acordul autentificat notarial a lui

Engalîcev Andrei și Engalîceva Ala, care nu a fost solicitat de către Cojocari Nicolae

la realizarea supraetajării garajului existent situat în mun. Bălți, str. Alexandru cel

Bun, 1, nr. cadastral xxxxx, la eliberarea certificatului de urbanism, de altfel cum a

fost prezentat și acordul celuilalt proprietar al construcției din vecinătate - Prișibilovici

Ion.

Mai mult ca atât, însăși certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 276 din

8 iunie 2015, indică la rubrica de ,,avize și acorduri” despre acordul coproprietarilor

de imobil (pereți comuni) ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în perioada

efectuării lucrărilor de construcții și în perioada exploatării obiectului construit.

Sub acest aspect este relevant de a remarca că, acordurile coproprietarilor de

construcții cu pereți comuni se obțin în situația în care viitoarea construcție în perioada

executării lucrărilor de construcții cât și în perioada exploatării construcției va putea

influența negativ drepturile și interesele coproprietarilor vecini.

În acest sens, prima instanță just a apreciat drept pertinent și concludent Raportul

de constatare tehnico-științifică nr. 420 din 29 decembrie 2016 întocmit asupra stării

tehnice a bunului imobil, cu destinație de garaj, amplasat în mun. Bălți, str. Alexandru

cel Bun nr. 1/A, aflat în proprietate privată a lui Engalîcev Andrei și Engalîceva Ala,

or, acest raport reflectă starea actuală de fapt a construcției și a efectelor negative ale

exploatării acesteia față de interesele proprietarilor vecini (f. d. 60-74, vol. I).

Astfel la caz, instanța de recurs găsește întemeiate afirmațiile instanței de fond

precum că prin Raportul de constatare tehnico-științifică menționat se materializează

efectele negative de moment care se apreciau ca fiind nesusceptibile de survenire prin

Raportul de expertiză tehnică nr. 274 din 6 aprilie 2015 privind starea tehnică a

garajului nr. cadastral xxxxx situat pe adresa mun. Bălți, str. Alexandru cel Bun 1, și

posibilitatea reconstrucției lui și edificarea unui nivel nou (f. d. 33, vol. I).

Or, instanța de apel fundamentându-și concluzia în acest sens în baza Raportului

de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-790 din 28 mai 2020 (f. d. 210-215, vol. I),

instanța de recurs relevă însă că în cumul cu toate probele cercetate, se constată

contrariul, fiind afectate interesele lui Engalîcev Andrei și Engalîceva Ala în procesul

executării lucrărilor de construcție și în perioada exploatării obiectului construit de

către Cojocari Nicolae.

Potrivit art. 12 alin. (1) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de

construcție nr. 163 din 9 iulie 2010 (în redacția în vigoare la acel moment), autorizația

de construire (anexa nr. 3) se emite în baza cererii, în care se indică locul amplasării

8

imobilului/terenului, în cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. La

cerere se anexează următoarele documente: b) certificatul de urbanism pentru

proiectare; c) extrasul din documentația de proiect în volum de: memoriu explicativ,

plan general (plan de situație, plan trasare), fațade, soluții cromatice, proiect de

organizare a executării lucrărilor de construcție; d) avizele de verificare a

documentației de proiect (compartimentele: plan general, arhitectură, rezistență) sau

raportul unic de verificare a documentației de proiect; e) buletinul de identitate (pentru

persoană fizică) sau certificatul de înregistrare (pentru persoană juridică); f) contractul

privind supravegherea de autor, semnat de către solicitant (beneficiar) și proiectant;

g) extrasul din procesul-verbal al ședinței Consiliului Național al Monumentelor

Istorice de pe lângă Ministerul Culturii privind avizarea pozitivă a proiectului de

execuție, în cazul proiectării intervențiilor la monumentele de istorie, artă și

arhitectură sau în zonele construite înscrise în Registrul monumentelor Republicii

Moldova ocrotite de stat; h) certificatul de descărcare de sarcină arheologică, în

cazurile prevăzute la art. 6 alin. (2) și (3) din Legea nr. 218 din 17 septembrie 2010

privind protejarea patrimoniului arheologic. (2) Solicitarea altor documente decât cele

prevăzute la alin.(1) nu se admite.

În temeiul prevederilor enunțate, se atestă corectitudinea concluziei primei

instanțe cu privire la anularea autorizației de construire nr. 210 din 15 octombrie 2015

eliberată de Primăria mun. Bălți pe numele lui Cojocari Nicolae, reținând că pentru

eliberarea autorizației de construire este necesar deținerea și prezentarea unui

certificat de urbanism pentru proiectare, însă în situația când acesta a fost eliberată în

baza certificatul de urbanism pentru proiectare emis cu încălcarea dispozițiilor legale,

conduce implicit și la eliberarea unei autorizații de construire ilegale.

Pentru motivele expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție atestă corectitudinea concluziei primei instanțe cu

privire la anularea a certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 276 din 8 iunie

2015 și a autorizației de construire nr. 210 din 15 octombrie 2015.

Potrivit art. 82 Cod procedură civilă, cheltuielile de judecată se compun din taxa

de stat și din cheltuielile de judecare a cauzei.

În conformitate cu prevederile art. 94 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cererea părții care

a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost

admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții

admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile

reclamantului.

Conform art. 96 alin. (1) și (11) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească

obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de cauză

cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare și

rezonabile. Cheltuielile menționate la alin. (1) se compensează părții care a avut câștig

de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.

Având în susținere prevederile enunțate, instanța de recurs consideră temeinică

concluziei primei instanțe de a respinge încasarea cheltuielilor de judecată, or

reclamanta Engalîceva Ala nu a prezentat careva acte confirmative ale caracterului

efectiv suportat al cheltuielilor de judecată și nici nu au identificat un cuantum cert al

cheltuielilor de judecată solicitate.

9

Din considerentele menționate având în vedere faptul că hotărârea primei

instanțe este legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu

interpretarea eronată a legii și aprecierea greșită a materialului probator, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia din 23 decembrie

2020 a Curții de Apel Bălți și de a menține hotărârea din 29 mai 2019 a Judecătoriei

Bălți, sediul Central.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Engalîceva Ala, reprezentată de avocatul Prepelița

Nicolai.

Se casează integral decizia din 23 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți și se

menține hotărârea din 29 mai 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Engalîceva Ala

împotriva Primăriei mun. Bălți, intervenienți accesorii Engalîcev Andrei, Cojocari

Nicolae și Serviciul Cadastral Teritorial Bălți al Agenței Servicii Publice cu privire la

anularea certificatului de urbanism și autorizației de construire, și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Nina Vacsan

Victor Burduh

10