3rh-23/22 — anularea autorizatiei de urbanism, autorizatiei de construire si incasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 3rh-23/22 2-18036647-01-3rh-13042022 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central (jud: E. Balan) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, A. Toderaș, E. Bejenaru) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. T. Chișca-Doneva, M. Ghervas, N. Craiu, N. Vascan, V. Burduh) ÎNCHEIERE 8 iunie 2022 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrative lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru Aliona Miron Nicolae Craiu examinând cererea de revizuire depusă de Cojocari Nicolae, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Engalîceva Ala împotriva Primăriei mun.

Bălți, intervenienți accesorii Engalîcev Andrei, Cojocari Nicolae și Serviciul Cadastral Teritorial Bălți al Agenției Servicii Publice cu privire la anularea certificatului de urbanism și autorizației de construire, și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost admis recursul depus de Engalîceva Ala, a fost casată integral decizia din 23 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți și a fost menținută hotărârea din 29 mai 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central, c o n s t a t ă : La 11 octombrie 2018, Engalîceva Ala a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Bălți, intervenient accesoriu Cojocari Nicolae cu privire la anularea certificatului de urbanism și autorizației de construire.

În motivarea acțiunii a indicat că Cojocari Nicolae, proprietar al garajului amplasat în mun. Bălți, str. Alexandru cel Bun 1, care se află în vecinătate cu garajul său, amplasat în mun. Bălți, str. Alexandru cel Bun 1/A, construcțiile având un perete portant care separă imobilele, în anul 2015 a început executarea lucrărilor de reconstrucție-mansardarea bunului său imobil. A precizat că la momentul începerii lucrărilor de reconstrucție-mansardare, i-a comunicat pârâtului Cojocari Nicolae că este împotriva reconstrucției demarate de acesta, pe motivul că peretele portant comun care separă aceste imobile nu are rezistența corespunzătoare și nu va rezista la lucrările de reconstrucție realizate de pârât, ducând astfel la deteriorarea esențială a imobilului ce-i aparține cu drept de proprietate în devălmășie.

1 Însă pârâtul Cojocari Nicolae a neglijat obiecțiile ei și a continuat lucrările fără acordul proprietarului bunului învecinat, fapt ce contravine grav prevederilor legale. A relatat că după finisare lucrărilor de reconstrucție-mansardare, a garajului amplasat în mun. Bălți, str. Alexandru cel Bun 1, a depistat că bunului imobil ce-i aparține cu drept de proprietate în devălmășie, i-au fost aduse deteriorări esențiale, fiind în stare tehnică nesatisfăcătoare cu grave defecte tehnice. În scopul identificării cauzei apariției deteriorărilor, s-a adresat către expertul judiciar în construcții pentru efectuarea constatărilor tehnico-științifice. Prin raportul de constatare tehnico-științifică nr. 420 din 29 decembrie 2016 s-a constatat că starea tehnică a garajului amplasat în mun.

Bălți, str. Alexandru cel Bun 1/A, ce-i aparține cu drept de proprietate în devălmășie este nesatisfăcătoare, cu defecte tehnice descrise în raport. Expertul a constatat că, la momentul examinării garajul prezintă pericol atât pentru proprietarul bunului cât și pentru bunurile învecinate și în raport cu persoanele terțe aflate în imediata apropiere de bunul imobil. Prin urmare, a invocat că prin raportul de constatare tehnico-științifică s-a stabilit cu certitudine cauza deteriorărilor depistate la bunul imobil, garaj amplasat în mun. Bălți, str. Alexandru cel Bun 1/A, ce-i aparține cu drept de proprietate în devălmășie, și anume reconstrucția-mansardarea bunului imobil învecinat.

A obiectat că certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 276 din 8 iunie 2015, a fost eliberat cu încălcarea prevederilor legale, or, dânsa nu a dat acord autentificat notarial ca coproprietar de imobil învecinat, având un perete portant care separă imobilele, pentru construcția realizată de către pârât.

Astfel, faptul indicării în certificatul de urbanism că acordul coproprietarilor vecini a fost dat, nu corespunde adevărului, iar acest fapt, indică expres asupra încălcării procedurii de eliberare a certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 276 din 8 iunie 2015 și a autorizației de construire nr. 210 din 15 octombrie 2015. În opinia reclamantei certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 276 din 8 iunie 2015 și autorizația de construire nr. 210 din 15 octombrie 2015, sunt emise cu încălcări grave, în special a art. 3 alin. (1) lit. d) al Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 9 iulie 2010. A solicitat reclamanta anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 276 din 8 iunie 2015 și a autorizației de construire nr. 210 din 15 octombrie 2015, eliberate de Primăria mun.

Bălți pe numele lui Cojocari Nicolae, în vederea supraetajării garajului amplasat în mun. Bălți, str. Alexandru cel Bun, 1, și încasarea de la Primăria mun. Bălți în beneficiul Alei Engalîceva toate cheltuielile de judecată suportate în legătură cu examinarea prezentei cauze. Prin încheierea din 12 februarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a fost respinsă cererea privind excepția de tardivitate înaintată de Primăria mun. Bălți. Prin încheierea protocolară din 19 martie 2019 a fost atrasă în calitate de intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Bălți, iar prin încheierea din 2 mai 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Engalîcev Andrei.

Prin hotărârea din 29 mai 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, acțiunea a fost admisă parțial. A fost anulat certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 276 din 8 iunie 2015 eliberat de Primăria mun. Bălți pe numele lui Cojocari Nicolae. A fost 2 anulată autorizația de construcție nr. 210 din 15 octombrie 2015 eliberată de Primăria mun. Bălți pe numele lui Cojocari Nicolae. În rest acțiunea a fost respinsă. La 25 martie 2020, Cojocari Nicolae, a depus apel împotriva hotărârii din 29 mai 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând admiterea apelului, repunerea în termenul de declarare a apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii, iar la data de 1 august 2020 a prezentat motivarea apelului.

Prin încheierea din 11 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți a fost repusă în termen cererea de apel (nemotivată) depusă de Cojocari Nicolae împotriva hotărârii din 29 mai 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. Prin decizia din 23 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost casată integral hotărârea din 29 mai 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și emisă o nouă decizie prin care cererea de chemare în judecată a fost respinsă. La 12 ianuarie 2021, Engalîceva Ala, reprezentată de avocatul Prepelița Nicolai a depus recurs împotriva deciziei din 23 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, iar la data de 24 februarie 2021 a prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei contestate și emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul depus de Engalîceva Ala, a fost casată integral decizia din 23 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți și a fost menținută hotărârea din 29 mai 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central. La 8 aprilie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Cojocari Nicolae a declarat cerere de revizuire împotriva deciziei din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei judecătorești enunțate cu remiterea cauzei spre rejudecare. În motivarea cererii de revizuire, Cojocari Nicolae a invocat prevederile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, în sensul că i-au devenit cunoscute circumstanțe și fapte esențiale ale cauzei, care influențează soluția, despre care nu a avut cunoștință la data examinării cauzei.

Aici s-a subliniat că expertul care a emis raportul de constatare tehnico-științifică nr. 420 din 29 decembrie 2016 întocmit asupra stării tehnice a garajului lui Enaglîcv Andrei și Engalîceva Ala, în ședința de judecată (dosar nr. 2-2859/2018) potrivit procesului-verbal din 11 ianuarie 2022 a declarat că nu este sigur că peretele între garajuri este comun și nu a văzut autorizația și documentația tehnică pe numele lui Cojocari Nicolae și că sunt două fundamente la garajuri dar sunt lipite.

Astfel, a argumentat revizuentul că declarațiile date de expert contravin raportului de constatare tehnico-științifică nr. 420 din 29 decembrie 2016 întocmit de același expert asupra stării tehnice a garajului lui Enaglîcv Andrei și Engalîceva Ala, cât și cu raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-790 din 28 mai 2020. Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Cojocari Nicolae. 3 Conform art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171. Având în vedere că Codul administrativ nu reglementează instituția revizuirii unei hotărâri judecătorești irevocabile, cererea de revizuire depusă de către Cojocari Nicolae, urmează a fi examinată în conformitate cu prevederile Capitolului XXXIX din Codul de procedură civilă. Conform art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Prin prisma art. 448 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire împotriva unei hotărîri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițîndu-se o nouă hotărîre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărîrea sau a emis o nouă hotărîre.

În corespundere cu art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă. Colegiul menționează că, revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată.

Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 Cod de procedură civilă care poartă un caracter exhaustiv. Prin cererea de revizuire depusă la 8 aprilie 2022, Cojocari Nicolae a solicitat revizuirea deciziei din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție și ca temei de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, potrivit căruia revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

În interpretarea corectă a prevederii enunțate, instanța de revizuire relevă că, circumstanțele sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunțarea 4 hotărârii, iar revizuentul nu putea cunoaște despre aceste circumstanțe anterior pronunțării hotărârii, revizuirea căreia se solicită. Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire. La fel, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Având ca temei de revizuire a deciziei judecătorești prevederile articolului menționat, revizuentul Cojocari Nicolae a invocat drept circumstanțe noi descoperite declarațiile date de expert într-un alt proces la data de 11 ianuarie 2022, care contravin raportului de constatare tehnico-științifică nr. 420 din 29 decembrie 2016 întocmit de către același expert, care în opinia sa influențează soluția pronunțată în cauză și se răsfrâng asupra legalității deciziei din 14 aprilie 2020 a Curții Supreme de Justiție. În acest sens, verificând temeinicia motivelor de revizuire raportate la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că temeiurile invocate de revizuent nu sunt concludente și rezidă din interpretarea greșită a acestor prevederi legale.

Or, în cazul dat nu poate fi stabilită existența acestor temeiuri, dat fiind că faptele prezentate în susținerea cererii de revizuire nu constituie circumstanțe sau fapte esențiale pentru justa soluționare a cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului așa după cum reglementează dispoziția. Mai cu seamă Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 420 din 29 decembrie 2016 în privința căruia expertul a dat declarații a constituit obiectul de studiu în cadrul examinării cauzei și prin urmare faptele invocate nu constituie temei de revizuire. Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție remarcă că argumentele invocate de către Cojocari Nicolae în susținerea cererii de revizuire nu relevă prin prisma art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă careva temeiuri legale ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile.

Este de menționat că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă. În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și jurisprudența CtEDO potrivit căreia, dreptul la o instanță, garantat de articolul 6 §1 din Convenție, presupune respectarea principiului preeminenței dreptului.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII). 5 Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Prin urmare, cererea depusă de Cojocari Nicolae privind revizuirea deciziei din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție nu se încadrează în prevederile legale enunțate și urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, or, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reținute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securității raporturilor juridice, ceea ce este inadmisibil. Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, motivele invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile art. 449 Cod de procedură civilă, instanța de revizuire ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 195, 230 Cod administrativ, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Cojocari Nicolae împotriva deciziei din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Engalîceva Ala împotriva Primăriei mun. Bălți, intervenienți accesorii Engalîcev Andrei, Cojocari Nicolae și Serviciul Cadastral Teritorial Bălți al Agenței Servicii Publice cu privire la anularea certificatului de urbanism și autorizației de construire, și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, Judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru Aliona Miron Nicolae Craiu 6