3ra-305/24 — anularea actului administrativ s.a.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ s.a.
- Temei legal
- recurs vădit neîntemeiat
3ra-305/24 — anularea actului administrativ s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Puțuntica Eric
în interesele lui Brînză Lilian,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Brînză Lilian împotriva Consiliului raional Sîngerei și
Președintelui raionului Sîngerei, terți Malcoci Vasile și IMSP „Spitalul
Raional Sîngerei”, cu privire la anularea deciziei, încasarea compensației în
locul restabilirii în funcție, a despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență
forțată de la muncă, a penalității, repararea prejudiciului moral și compensarea
cheltuielilor de judecată,
și cererea de chemare în judecată înaintată de Oficiul teritorial Bălți al
Cancelariei de Stat împotriva Consiliului raional Sîngerei și Președintelui
raionului Sîngerei, terți Brînză Lilian și Malcoci Vasile, cu privire la anularea
deciziei și a dispozițiilor,
împotriva deciziei din 17 ianuarie 2024 a Curții de Apel Bălți
(Dosarul nr. 3ra-305/24
NR. PIGD 2-21034949-01-3ra-01042024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Judecătoria Bălți, sediul central, jud. E. Balan,
Curtea de Apel Bălți, jud. A. Garbuz, E. Grumeza, N. Chircu,
11 decembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
avocatul Puțuntica Eric în interesele lui Brînză Lilian
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Ghenadie Eremciuc,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 02 martie 2021, Brînză Lilian a înaintat acțiune în contencios
administrativ împotriva Consiliului raional Sîngerei și Președintele raionului
Sîngerei, terți Malcoci Vasile și IMSP Spitalul Raional Sîngerei, solicitând,
prin cererile de concretizare din 22 septembrie 2022 și din 20 octombrie 2022:
anularea totală a deciziei Consiliului raional Sîngerei nr.6/1 din 29 decembrie
2020 „Cu privire la delegarea exercitării atribuțiilor de serviciu”; anularea
dispoziției Președintelui raionului Sîngerei nr.04-P din 20 ianuarie 2021 „Cu
privire la numirea conducătorului interimar” din 20 ianuarie 2021; anularea
dispoziției Președintelui raionului Sîngerei nr.07-P din 25 ianuarie 2021 „Cu
privire la numirea în funcție”; încasarea din contul pârâților în beneficiul
reclamantului Brânză Lilian în locul restabilirii la locul de muncă, o
compensație în mărime de 3 salarii medii lunare, ceea ce constituie suma de 57
790,5 lei; încasarea din contul pârâților în beneficiul reclamantului Brânză
Lilian a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la locul
de muncă în mărime de 12 salarii medii lunare ale salariatului, ceea ce
constituie suma de 231 162 lei; încasarea din contul pârâților în beneficiul
reclamantului Brânză Lilian a prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei;
încasarea din contul pârâților în beneficiul reclamantului Brânză Lilian a
penalității în mărime de 0,3% pentru fiecare zi de întârziere din suma neplătită
a salariului pentru întreaga perioadă a absenței forțate de la locul de muncă,
ceea ce constituie suma de 279 389,9 lei; compensarea cheltuielilor de
judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că în temeiul deciziei
Consiliului raional Sîngerei nr.8/18 din 17 decembrie 2015, a fost numit în
funcția de Director al IMSP Spitalul Raional Sîngerei în baza concursului
inițiat de Ministerul Sănătății cu dreptul de primă semnătură pe toate actele
financiare și bancare ale instituției, pe perioada determinată de 5 ani. În aceiași
zi, a fost perfectat și semnat între reclamant, în calitate de salariat, și Consiliul
raional Sîngerei, în calitate de angajator, contractul individual de muncă
nr.138-C. Potrivit pct. 1, 5 și 21 din contractul nominalizat, durata contractului
este una determinată (el fiind încheiat pe termen de 5 ani), produce efecte
1
juridice din ziua semnării lui și încetează fie în circumstanțe ce nu depind de
voința părților (art. 82 din Codul muncii), fie la inițiativa uneia dintre părți.
Reclamantul mai relatează prevederile punctului 15 din Regulamentul
de organizare și funcționare a IMSP „Spitalul raional Sîngerei”, potrivit căruia
calitatea de Fondator al instituției îl deține Consiliul raional Sîngerei care
angajează și eliberează din funcție directorul acestuia.
Indică reclamantul că Consiliul raional Sîngerei are calitate de angajator
în relațiile de muncă cu directorul IMSP „Spitalul raional Sîngerei”. Atât
angajarea în muncă a directorului IMSP „Spitalul raional Sîngerei”, cât și orice
altă operațiune managerială cum ar fi modificarea, suspendarea sau încetarea
raporturilor de muncă ce vizează conducătorul în cauză, ține de competența
Consiliului raional Sîngerei. Astfel, dacă Consiliul raional Sîngerei a numit
prin decizia sa directorul IMSP „Spitalul raional Sîngerei”, atunci și încetarea
raporturilor de muncă trebuia să fie dispusă în temeiul deciziei Consiliului
raional Sîngerei.
Mai declară reclamantul că pe parcursul celor 5 ani de activitate în
calitate de conducător al instituției medico-sanitare publice, s-a manifestat ca
manager șef responsabil și competent.
Înainte de expirarea termenului contractului de muncă, reclamantul a
depus cerere de acordare a concediului de odihnă anual, începând cu data de
01 decembrie 2020 până pe data de 11 ianuarie 2021 (inclusiv). Această cerere
a fost satisfăcută, președintele raionului Sîngerei a emis, în acest sens,
dispoziția nr.243-P cu privire la acordarea concediului de odihnă anual din 30
noiembrie 2020.
Ulterior, la data de 11 ianuarie 2021, reclamantul a depus cererea nr.
02/1-11/18 prin care a solicitat prelungirea concediului de odihnă anual,
acordat prin Dispoziția Președintelui raionului Sîngerei nr.243-P din 30
noiembrie 2020.
Mai indică reclamantul, că, în vederea încheierii unui acord scris, a
exprimat disponibilitatea de a amâna concediul de odihnă anual (nefolosit
parțial) în legătură cu intervenirea concediului medical, fiind atașată copia
certificatului de concediu medical seria 01 nr.4284703, a solicitat în cuprinsul
cererii ca să fie informat în termenele statuate de legislație în vigoare despre
decizia luată de în legătură cu cererea depusă.
Reclamantul menționează că la data de 26 ianuarie 2021, președintele
raionului Sîngerei formulează răspunsul nr.02/1-11/40, la cererea
reclamantului privind prelungirea concediului anual de odihnă, prin care, în
baza contractului individual de muncă nr.138-C din 17 decembrie 2015,
încheiat între Consiliul raional Sîngerei și Brînză Lilian, s-a stabilit că durata
2
contractului este de 5 ani, din care motiv se constată precum că contractul a
încetat de drept la data de 18 decembrie 2020.
Reclamantul apreciază răspunsul autorității publice pârâte ca fiind
neîntemeiat, deoarece pentru a dispune încetarea contractului individual de
muncă în circumstanțe ce nu depind de voința părților, prin acordul scris al
părților sau la inițiativa uneia dintre părți este absolut necesară emiterea
ordinului angajatorului în acest sens, care urmează să fie adus la cunoștința
salariatului, sub semnătură, cel târziu la data eliberării din serviciu.
În baza copiei buletinului medical prezentat, durata concediului medical,
este din data de 07 decembrie 2020 până la 18 decembrie 2020, despre care
fapt nu a fost înștiințat angajatorul pentru suspendarea concediului acordat sau
pentru prelungirea concediului după 18 decembrie 2020, prin urmare,
reclamantul concluzionează că, suspendarea concediului acordat, nu este
legală, rămânând posibilă (pentru angajator) doar prelungirea concediului,
făcând trimitere, în acest sens, la art.118 alin.(6) din Codul muncii.
Relevă că, autoritatea publică emitentă invocă, în continuare, ideea că,
reclamantul a înștiințat tardiv pârâtul despre faptul că o perioadă de timp s-a
aflat în concediu medical, deși reclamantul a procedat în strictă corespundere
cu legislația muncii, notificând angajatorul despre necesitatea prelungirii
concediului anual de odihnă în ultima zi a respectivului concediu, în aceeași
zi, adică pe data de 11 ianuarie 2021, a prezentat certificatul de concediu
medical Seria 01 nr. 4284703.
În contextul dat, reclamantul menționează că, potrivit art. 9 alin.(2)
lit.g/1) Codul muncii, în speță reclamantul a prezentat certificatul medical
înainte de încheierea concediului de odihnă anual. Astfel, în perioada
decembrie 2020-ianuarie 2021, Consiliul raional Sîngerei și Președintele
raional au emis un șir de acte administrative individuale ilegale.
Totodată, reclamantul susține că la data de 29 decembrie 2020, Consiliul
raional Sîngerei a adoptat Decizia nr.6/1 „Cu privire la delegarea exercitării
atribuțiilor de serviciu”, în al cărei temei domnul Vasile Malcoci a fost
împuternicit să exercite atribuțiile de Director al IMSP „Spitalul Raional
Sîngerei” până la numirea conducătorului instituției nominalizate, delegarea
atribuțiilor de serviciu fiind operată, în acest caz, fără ca funcția managerială
să fie vacantă, nefiind încetate raporturile de muncă cu reclamantul.
Potrivit deciziei Consiliului raional Sîngerei nr.6/1 cu privire la
delegarea exercitării atribuțiilor de serviciu, Președintele Raionului a emis, în
data de 20 ianuarie 2021 dispoziția nr.04-P cu privire la numirea
conducătorului interimar, prin care a dispus numirea domnului Vasile Malcoci
3
în funcție de director interimar al IMSP, act apreciat drept neîntemeiat și ilegal
de către reclamant.
La 22 ianuarie 2021, a depus cererea prealabilă către autoritățile publice
emitente (Consiliul raional Sîngerei și Președintele raionului Sîngerei) și la
Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, contestând acțiunile realizate de
către Consiliul raional Sîngerei și Președintele raionului și, totodată, a solicitat
anularea totală a Deciziei Consiliului raional Sîngerei nr.6/1 „Cu privire la
delegarea exercitării atribuțiilor de serviciu” din 29 decembrie 2020 și a
Dispoziției Președintelui raionului Sîngerei nr. 04-P „Cu privire la numirea
conducătorului interimar” din 20 ianuarie 2021.
Reclamantul afirmă că, în privința cererii prealabile depuse la data de 22
ianuarie 2021, s-a pronunțat Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, care
a constatat ilegalitatea Deciziei Consiliului raional Sîngerei nr.6/1 „Cu privire
la delegarea exercitării atribuțiilor de serviciu” din 29 decembrie 2020, atât sub
aspectul normelor de drept procedural, cât și al celor de drept material. S-a
enunțat că, la caz, nu a avut loc apariția vacanței funcției de conducător al
IMSP „Spitalul raional Sîngerei”, condiție obligatorie pentru numirea de către
persoana responsabilă a fondatorului unui conducător interimar la această
instituție publică. În consecință, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat
a înaintat în adresa autorității publice emitente o notificare prin care a solicitat
reexaminarea și abrogarea deciziei Consiliului raional Sîngerei nr.6/1 „Cu
privire la delegarea exercitării atribuțiilor de serviciu” din 29 decembrie 1020.
În privința Dispoziției Președintelui raionului Sîngerei nr.04-P „Cu privire la
numirea conducătorului interimar” din 20 ianuarie 2021, Oficiul Teritorial
Bălți al Cancelariei de Stat a menționat că, își va expune poziția ulterior, după
examinarea tuturor actelor administrative adoptate (emise) pe problema
indicată în petiție.
Prin răspunsul nr.02/1-11/45 din 28 ianuarie 2021, Președintele
raionului Sîngerei a relevat că, cererea reclamantului din data de 22 ianuarie
2021 nu poate fi satisfăcută, pe motiv că, nu există temeiuri legale pentru
suspendarea executării Deciziei Consiliului raional Sîngerei nr.6/1 „Cu privire
la delegarea exercitării atribuțiilor de serviciu” și a Dispoziției Președintelui
raionului Sîngerei nr.04-P „Cu privire la numirea conducătorului interimar”
din 20 ianuarie 2021. Suplimentar, s-a arătat că, actele juridice privind
delegarea atribuțiilor de serviciu către vice directorul IMSP „Spitalul raional
Sîngerei”, domnul Vasile Malcoci, și instituirea interimatului funcției sunt
legale, deoarece la expirarea celor 5 ani funcția de director a IMSP a devenit
vacantă de drept. Ulterior, Președintele raionului a venit cu aprecieri
suplimentare vizând solicitările din cererea prealabilă a reclamantului din data
de 22 ianuarie 2021 (Răspunsul Președintelui raionului Sîngerei nr. 02/1-11/94
4
din 24 februarie 2021), subliniind că, de competența Președintelui de raion ține
numirea în funcție a conducătorului interimar al IMSP, și, pe cale de
consecință, nu există temei legal pentru abrogarea dispoziției contestate. Cu
referire la Decizia Consiliului raional Sîngerei nr. 6/1 „Cu privire la delegarea
exercitării atribuțiilor de serviciu” din 29 decembrie 2020, în răspunsul
Președintelui raionului Sîngerei s-a consemnat că cererea prealabilă a fost
remisă comisiilor de specialitate.
Susține că, la 25 ianuarie 2021, Președintele raionului Sîngerei a emis
Dispoziția nr.07-P „Cu privire la numirea în funcție” , conform căreia a încetat
contractul individual de muncă nr.138-C din 17 decembrie 2015, încheiat cu
reclamantul, în baza art.83 alin. (3) din Codul muncii, din data de 25 ianuarie
Totodată, s-a hotărât numirea domnului Vasile Malcoci în funcția de
director interimar al IMSP „Spitalul raional Sîngerei”, până la data de 19 iunie
În cererea prealabilă nr. 63 din 26 ianuarie 2021, reclamantul a relevat
faptul că, în corespundere cu art. 141 alin. (1) Codul administrativ, Dispoziția
nr. 07-P „Cu privire la numirea în funcție” din 25 ianuarie 2021 este una lovită
de nulitate, deoarece conține un viciu deosebit de grav și acest lucru este
evident în cadrul aprecierii concludente a tuturor circumstanțelor care se iau în
considerare. Și în consecință, a solicitat în cuprinsul cererii prealabile anularea
totală și suspendarea executării Dispoziției nr. 07-P, cu privire la numirea în
funcție” din 25 ianuarie 2021.
La 26 februarie 2021, reclamantului i-a fost adusă la cunoștință
dispoziția Președintelui raionului Sîngerei nr. 0-P „Cu privire la modificarea
dispoziției nr.07-P din 25 ianuarie 2021”, prin care autoritatea publică emitentă
a modificat motivarea în drept a dispoziției (din art. 83 alin. (3) din Codul
muncii în art. 82 lit. f) din Codul muncii) și temeiul de drept al încetării
contractului individual de muncă (din cel specificat în art.83 alin.(3) Codul
muncii și cel fixat de art.82 lit. f) Codul muncii). Oricum, Dispoziția
Președintelui raionului Sîngerei nr. 07-P „Cu privire la numirea în funcție” din
25 ianuarie 2021 poartă și în continuare un caracter ilegal, întrucât: a)
modificările în dispoziția contestată nu pot fi operate post factum, b) încetarea
raporturilor de muncă cu subsemnatul urma să fie dispusă nu prin dispoziția
Președintelui raionului Sîngerei, ci în temeiul deciziei Consiliului raional
Sîngerei.
Mai invocă reclamantul faptul că, după ce a fost supus hărțuirii și
ilegalităților consemnate în acțiune, a decis să demisioneze din funcția de
Director al IMSP „Spitalul raional Sîngerei” la data de 22 februarie 2021.
Inițial, cererea de demisie a fost acceptată de către Președintele raionului
Sîngerei, dar mai târziu nu i s-a dat curs.
5
Prin încheierea din 26 martie 2021 Judecătoriei Bălți, sediul central, s-a
atras în calitate de intervenient accesoriu Malcoci Vasile, iar prin încheierea
protocolară din 20.10.2022 sa atras în calitate de intervenient accesoriu IMSP
Spitalul Raional Sîngerei.
La 29 martie 2021, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a
înaintat acțiune în instanța de judecată împotriva Consiliului raional Sîngerei
și Președintele raionului Sîngerei, intervenienți accesorii Brînză Lilian și
Malcoci Vasile solicitând: - anularea deciziei Consiliului raional Sîngerei
nr.6/1 „Cu privire la delegarea exercitării atribuțiilor de serviciu” din 29
decembrie 2020; anularea dispoziției Președintelui raionului Sîngerei nr. 04-
P „Cu privire la numirea conducătorului interimar” din 20 ianuarie 2021 și -
anularea a dispoziției Președintelui raionului Sîngerei nr.07-P din 25 ianuarie
2021 „Cu privire la numirea în funcție”.
În motivarea cererii de chemare în judecată înaintate, Oficiul Teritorial
Bălți al Cancelariei de Stat, a invocat că în urma controlului de legalitate a
actului administrativ individual s-a constatat că, Consiliul raional Sîngerei, a
decis de a delega exercitarea atribuțiilor și împuternicirilor directorului ÎMSP
lui Vasile Malcoci, vice-director ÎMSP.
Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a reținut că, la caz, nu există
nici un act administrativ ce confirmă apariția funcției vacante de conducere
IMSP „Spitalul raional Sîngerei”. Autoritatea responsabilă de numire urma să
constate și să declare funcția vacantă. Ulterior, la apariția funcției vacante de
conducător al instituției medico-sanitare publice, persoana responsabilă a
fondatorului, numește un conducător interimar, până la numirea titularului
funcției pe baza de concurs, fapt despre care este informat Ministerul Sănătății,
Muncii și Protecției Sociale.
Astfel, la caz, la adoptarea actului administrativ, autoritatea deliberativă
și-a depășit atribuțiile funcționale prevăzute de legislația specială. Această
competență aparține președintelui raionului, care numește un conducător
interimar, până la numirea titularului funcției de bază de concurs.
Prin încheierea din 12 august 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul central, s-
au conexat dosarele civile la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul
teritorial Bălți al Cancelariei de Stat cu cererea de chemare în judecată depusă
de Brînză Lilian.
Prin hotărârea din 22 septembrie 2021 Judecătoriei Bălți, sediul central,
s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Brînză Lilian și cererea de
chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat.
Prin decizia din 19 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, s-a admis cererea de
apel declarată de Consiliul raional Sîngerei, s-a casat hotărârea din 22
6
septembrie 2021 Judecătoriei Bălți, sediul central și s-a restituit cauza la
rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată specializat în
examinarea acțiunilor în contencios administrativ.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 28 noiembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul central,
s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Brînză Lilian către
Consiliul raional Sîngerei și Președintele raionului Sîngerei, intervenient
accesoriu Malcoci Vasile, IMSP Spitalul Raional Sîngerei, cu privire la
anularea deciziei nr.6/1 din 29.12.2020, dispozițiilor nr.04-P din 20.01.2021 și
nr.07-P din 25.01.2021, încasarea compensației în locul restabilirii în funcție,
despăgubirii pentru întreaga perioadă absentă forțată de la muncă, prejudiciului
moral, penalității și compensarea cheltuielilor de judecată și cererea de
chemare în judecată înaintată de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat
către Consiliul raional Sîngerei și Președintele raionului Sîngerei, intervenient
accesoriu Brînză Lilian și Malcoci Vasile, cu privire la anularea deciziei nr.6/1
din 29.12.2020, dispozițiilor nr.04-P din 20.01.2021 și nr.07-P din 25.01.2021.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 1 decembrie 2022, avocatul Puțuntica Eric în intersele lui Brînză
Lilian a declarat apel împotriva hotărârii din 28 noiembrie 2022 a Judecătoriei
Bălți, sediul central, solicitând casarea integrală a acesteia, cu emiterea unei
hotărâri noi prin care acțiunea să fie admisă.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 17 ianuarie 2024 a Curții de Apel Bălți, s-a casat parțial
hotărârea din 28 noiembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul central, în latura
respingerii pretențiilor privind anularea Dispoziției Președintelui raionului
Sîngerei și nr.07-P din 25.01.2021 „Cu privire la numirea în funcție” și în
această latură s-a pronunțat o hotărâre nouă, după cum urmează: Anulează
pct.(1) și pct. (3) din Dispoziția Președintelui raionului Sîngerei nr.07-P din
25.01.2021 denumită „Cu privire la numirea în funcție”. În rest hotărârea s-a
menținut.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de apel a reținut că prima
instanță a soluționat cauza cu neglijarea unor aspecte esențiale privind
aplicarea legislației muncii și respectarea competențelor administrative. În
consecință, hotărârea a fost casată parțial, iar anumite prevederi ale actelor
administrative au fost anulate.
Instanța de apel a constatat că prima instanță nu a analizat corespunzător
situația de fapt privind continuarea raporturilor de muncă după expirarea
7
termenului contractului. Mai exact, nu s-a evaluat în ce măsură prevederile art.
83 alin. (4) din Codul muncii, care stipulează prelungirea automată a
contractului dacă activitatea continuă, sunt aplicabile în acest caz.
Deși instanța de apel a recunoscut că raporturile de muncă nu au fost
încetate în mod formal și că au continuat după expirarea contractului pe durată
determinată, nu a dispus restabilirea completă a reclamantului în funcția de
director. Instanța a motivat această decizie prin lipsa unor temeiuri legale
suficient demonstrate de reclamant.
De asemenea, instanța a remarcat că prima instanță a omis să examineze
dacă actele administrative contestate au fost emise de autoritățile competente.
Instanța de apel a subliniat că astfel de decizii sunt de competența exclusivă a
Consiliului raional și nu a Președintelui raionului Sîngerei.
Totodată, instanța de apel a concluzionat că prima instanță nu a ținut
cont de interdicția prevăzută de Codul muncii cu privire la concedierea unui
salariat aflat în concediu. Această omisiune a condus la o soluție eronată în
raport cu cererile reclamantului.
În plus, instanța de fond nu a efectuat o analiză detaliată a pretențiilor
reclamantului legate de despăgubirile salariale, prejudiciul moral și penalitățile
solicitate, ceea ce a afectat fundamentarea soluției.
Pretențiile reclamantului referitoare la despăgubiri salariale, prejudicii
morale și penalități au fost respinse de instanța de apel, deoarece acestea nu
sunt susținute de suficiente probe sau nu au o justificare juridică temeinică.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 19 martie 2024, avocatul Puțuntica Eric în intersele lui Brînză Lilian
a declarat recurs împotriva deciziei din 17 ianuarie 2024 a Curții de Apel Bălți,
solicitând admiterea recursului, casarea deciziei și a hotărârii primei instanțe,
cu emiterea unei decizii noi prin care cererea de chemare în judecată
concretizată să fie admisă.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, recurentul a invocat că decizia instanței de apel
s-a bazat pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor și pe o aplicare incorectă
a prevederilor legale. Acesta susține că instanțele inferioare au comis mai
multe încălcări fundamentale, care au condus la soluții eronate și neîntemeiate.
Astfel, recurentul contestă faptul că instanța de apel a ignorat probele
care atestă continuarea raporturilor de muncă după expirarea contractului
individual încheiat pe durată determinată. Printre aceste probe, recurentul
subliniază foile de calcul ale salariilor aferente perioadei ianuarie-martie 2021,
8
care confirmă remunerarea sa pentru funcția de director, precum și extrasul din
contul personal CNAS, ce demonstrează plata contribuțiilor sociale
corespunzătoare aceleiași funcții.
De asemenea, reclamantul a prezentat documente ce atestă câștigarea
concursului pentru ocuparea funcției de director la 29 ianuarie 2021. Aceste
elemente de probă, ignorate de instanțele anterioare, susțin aplicarea art. 83
alin. (4) din Codul muncii, conform căruia contractul de muncă se prelungește
tacit dacă salariatul continuă să lucreze după expirarea acestuia, în absența unui
act formal de încetare.
Recurentul critică și respingerea de către instanța de apel a pretențiilor
sale patrimoniale. Consideră că sunt întemeiate solicitările privind
compensațiile pentru absența forțată de la muncă, despăgubirile pentru
prejudiciul moral și penalitățile pentru întârzierea plății drepturilor salariale.
Recurentul argumentează că aceste cereri sunt susținute de faptele și probele
din dosar, iar respingerea lor nu este justificată.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
9
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit. d)
sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele
și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și
se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil
în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
atestă ce copia deciziei motivate a fost notificată recurentului și avocatului său,
în mod electronic, la 19 ianuarie 2024, iar cererea de recurs a fost înregistrată
la 19 martie 2024, cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile
Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil
bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv
al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să
răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții
de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex
officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea
cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care
trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,
10
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către
Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în
mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în
cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel
Bălți, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența
unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu
privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de
art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,
instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu
un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
11
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în
fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.
141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h)
din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Puțuntica Eric în interesele
lui Brînză Lilian.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Ghenadie Eremciuc
Oxana Parfeni
12