3ra-13/21 — contestarea actului administrativ

3ra-13/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-13/21

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: E. Balan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Toderaș, A. Rotaru, E. Bejenaru)

D E C I Z I E

10 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Dumitru Mardari

Nina Vascan

examinând recursurile depuse de Grigore Corcodel, Tudor Tutunaru, Ion

Bîrsanu, Iulian Erimei, Maria Huzun, Maria Bajura, Mihail Curciuc,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de consilierii în Consiliul raional Sîngerei – Carolina Cuznețova, Vasile Luca,

Alexandru Strajescu, Maria Gramciuc, Andrei Vremea, Vasile Brega, Tatiana

Antoniuc, Victor Drebot, Oxana Huzun, Anna Orlovscaia împotriva Consiliului

raional Sîngerei, cu privire la anularea actelor administrative,

împotriva încheierii din 04 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

respins cererea depusă de Grigore Corcodel, Tudor Tutunaru, Ion Bîrsanu, Iulian

Erimei, Mihail Curciuc, reprezentați de avocatul Dorin Popescu privind sesizarea

Curții Constituționale și a deciziei din 07 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care

s-a casat hotărârea din 05 martie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și s-a

pronunțat o nouă decizie de admitere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 10 ianuarie 2020, consilierii în Consiliul raional Sîngerei – Carolina

Cuznețova, Vasile Luca, Alexandru Strajescu, Maria Gramciuc, Andrei Vremea,

Vasile Brega, Tatiana Antoniuc, Victor Drebot, Oxana Huzun, Anna Orlovscaia, au

depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Sîngerei, cu

privire la contestarea actelor administrative.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanții a relatat că la

27 noiembrie 2019 a avut loc ședința Consiliului raional Sîngerei, convocată la

cererea a 1/3 din consilieri, depusă la aparatul președintelui raionului la

25 noiembrie 2019.

Reclamanții au susținut că, prin dispoziția din 25 noiembrie 2019 s-a convocat

ședința extraordinară pentru data de 27 noiembrie 2019, fără a fi respectat termenul

de 3 zile prevăzut în mod imperativ de Legea privind administrația publică locală.

1

Totodată, contrar prevederilor art.43 alin.(3) din Legea privind administrația

publică locală, ordinea de zi a ședinței nu a fost comunicată consilierilor, conform

procedurii prestabilite, iar în cadrul ședinței Consiliului au fost adoptate decizii de

interes sporit, ce presupune asigurarea principiului transparenței în procesul

decizional.

La fel, ordinea de zi a ședinței Consiliului a fost comunicată la începutul

ședinței și nu cu 3 zile până la ședință.

Aici, reclamanții au notat că ordinea de zi care s-a examinat în ședința din

27 noiembrie 2019 nu s-a completat la începutul ședinței, dar cum s-a adeverit

ulterior, a fost inițial astfel propusă.

Astfel, reclamanții au calificat convocarea ședinței Consiliului raional Sîngerei

din 27 noiembrie 2019 viciată, deciziile adoptate ilegale, iar drepturile lor în calitate

de consilieri în Consiliul raional Sângerei - vătămate.

În continuare, reclamanții au menționat că în cadrul ședinței respective, s-a

decis instituirea unei funcții suplimentare de vicepreședinte de raion, fără indicarea

sursei de acoperire a costului realizării deciziei respective, ce contravine

prevederilor art. 14 alin. (4) din Legea privind administrația publică locală.

Întemeindu-și acțiunea pe dispozițiile art.8 alin.(3), art.101 alin.(2)-(3), art.14

alin.(4), art.17 alin.(4), art.45, 67 ale Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală și art.21, 24 din Codul administrativ, consilierii în

Consiliul raional Sîngerei – Carolina Cuznețova, Vasile Luca, Alexandru Strajescu,

Maria Gramciuc, Andrei Vremea, Vasile Brega, Tatiana Antoniuc, Victor Drebot,

Oxana Huzun, Anna Orlovscaia au solicitat anularea procesului-verbal al ședinței

Consiliului raional Sângerei din 27 noiembrie 2019 și a deciziilor Consiliului raional

Sîngerei nr.9/1, nr.9/2, nr.9/3, nr.9/4, nr.9/5, nr.9/6, nr.9/7, nr.9/8 din aceeași dată.

Prin hotărârea din 05 martie 2020 a Judecătoria Bălți, sediul Central s-a admis

cererea de chemare în judecată depusă de consilierii în Consiliul raional Sîngerei –

Carolina Cuznețova, Vasile Luca, Alexandru Strajescu, Maria Gramciuc, Andrei

Vremea, Vasile Brega, Tatiana Antoniuc, Victor Drebot, Oxana Huzun, Anna

Orlovscaia și s-a anulat procesul-verbal al ședinței Consiliului raional Sîngerei din

27 noiembrie 2019 și deciziile Consiliului raional Sîngerei nr.9/1, nr.9/2, nr.9/3,

nr.9/4, nr.9/5, nr.9/6, nr.9/7, nr.9/8 din 27 noiembrie 2019 (f.d.186, Vol.I).

La 01 aprilie 2020 și ulterior la 06 aprilie 2020, în cadrul termenului de atac

instituit de art. 232 alin. (1) Cod administrativ, Consiliul raional Sîngerei,

reprezentat de avocatul Serghei Craiu, a depus, prin intermediul poștei electronice a

Judecătoriei Bălți, apel împotriva hotărârii din 05 martie 2020 a Judecătoriei Bălți,

sediul Central, solicitând casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi

decizii de respingere a cererii de chemare în judecată (f.d.195-198, Vol.I). Iar, la

21 mai 2020 a prezentat motivarea apelului, în care a reiterat pretențiile inițiale și a

solicitat admiterea acestora (f.d.207-212, Vol.I).

La 03 iunie 2020 Grigore Corcodel, Tudor Tutunaru, Ion Bîrsanu, Iulian

Erimei, Maria Huzun, Maria Bajura, Mihail Curciuc și Oleg Cernei au depus cerere

de apel, concretizată la 04 iulie 2020 împotriva hotărârii din 05 martie 2020 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând casarea acesteia cu remiterea cauzei în

prima instanță, deoarece instanța de fond a soluționat problema drepturilor unor

persoane neantrenate în proces, sau atragerea lor în proces și casarea hotărârii primei

instanței cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii (f.d.216-225, Vol.I,

2

f.d. 55-66, Vol.II).

Prin încheierea din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți s-au atras în proces în

calitate de terți Grigore Corcodel, Tudor Tutunaru, Ion Bîrsanu, Iulian Erimei, Maria

Huzun, Maria Bajura, Mihail Curciuc, Oleg Cernei. (f.d.105-107, Vol.II).

Prin încheierea din 04 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți s-au repus în termenul

de apel apelanții Grigore Corcodel, Tudor Tutunaru, Ion Bîrsanu, Iulian Erimei,

Maria Huzun, Maria Bajura, Mihail Curciuc împotriva hotărârii din 05 martie 2020

a Judecătoriei Bălți, sediul Central (f.d.108-112, Vol.II).

Prin încheierea din 04 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea

depusă de Grigore Corcodel, Tudor Tutunaru, Ion Bîrsanu, Iulian Erimei, Mihail

Curciuc, reprezentați de avocatul Dorin Popescu privind sesizarea Curții

Constituționale (f.d.113-117, Vol.II).

Prin încheierea din 07 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a declarat inadmisibil

apelul depus de Consiliul raional Sîngerei, reprezentat de avocatul Serghei Craiu

împotriva hotărârii din 05 martie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central

(f.d.124-128, Vol.II).

Prin decizia din 07 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a casat hotărârea din

05 martie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și s-a pronunțat o nouă decizie de

admitere a acțiunii (f.d. 129-148, Vol.II).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că procedura de

înștiințare a consilierilor despre data ședinței Consiliului este una viciată, or, norma

prevăzută în art.45 alin.(3) al Legii privind administrația publică locală este una

imperativă și prevede expres procedura de înștiințare a consilierilor despre ședința

Consiliului, iar prezența acestora în ședință nu exclude orice viciu de înștiințare.

Aici, instanța de apel a subliniat că consilierul este purtătorul puterii legislative

la nivel local, astfel adoptarea deciziilor în lipsa cunoașterii ordinii de zi a proiectelor

deciziilor, sau transmiterea acestora înainte de ședință are consecințe grave asupra

întregii comunități. Respectiv, înștiințarea consilierilor nu este o simplă formalitate

dar o procedură ce influențează calitatea actului decizional.

Instanța de apel a relevat că temeiul convocării ședinței extraordinare din

27 noiembrie 2019 a Consiliului raional Sîngerei a constituit cererea depusă de 19

din cei 33 de consilieri cu drept de vot, ce reprezintă mai mult de 1/3 din numărul

consilierilor aleși. Despre depunerea cererii nominalizate s-a menționat la ședința de

constituire a Consiliului raional Sângerei din 23 noiembrie 2019.

Însă, la cererea privind convocarea ședinței extraordinare a Consiliului raional

Sîngerei, de către aparatul Președintelui r-nul Sîngerei nu a fost emis vreun act de

dispoziție privind convocarea sau refuzul convocării ședinței Consiliului raional

Sîngerei, contrar prevederilor art.45 al Legii privind administrația publică locală.

La argumentul apelanților precum că ședința a fost convocată, prin cererea

consilierilor din 23 noiembrie 2019, instanța de apel a menționat că cererea

respectivă reprezintă actul de inițiere a procedurii de convocare a ședinței

extraordinare, dar nu actul nemijlocit, prin care se dispune convocarea ședinței

extraordinare. Or, art.45 din Legea privind administrația publică locală identifică

expres actul în baza căruia se convoacă ședința extraordinară a Consiliului raional și

anume - convocarea se face, prin dispoziție a președintelui raionului.

Astfel, instanța de apel a conchis că, în exercitarea la caz a dreptului

discreționar atribuit de lege – Legea privind administrația publică locală, autoritatea

3

publică pârâtă a acționat cu încălcarea prevederilor art.45 din Legea privind

administrația publică locală, admițând o serie de vicii procedurale în raport cu

procedura de convocare a ședinței extraordinare a Consiliului raional Sîngerei, iar

viciile de ordin procedural admise la emiterea actului administrativ constituie temei

de anulare a actului administrativ.

Totodată, a menționat că la caz nu există situația unei încălcări procedurale

susceptibile de a fi corectată fără anularea actului administrativ, or, potrivit

prevederilor art.123 alin.(1) și (2) Cod administrativ, o încălcare a prevederilor de

formă și procedură, care nu duce la nulitatea actului administrativ individual, este

neînsemnată atunci când: a) cererea necesară emiterii actului administrativ se

întocmește ulterior; b) motivarea necesară se recuperează ulterior de către autoritatea

publică; c) audierea necesară a unui participant se face ulterior; d) decizia unei

comisii, necesară pentru emiterea actului administrativ, se ia ulterior; e) colaborarea

necesară a unei autorități publice are loc ulterior. Acțiunile prevăzute la alin.(1) pot

fi recuperate până la finalizarea dezbaterilor judiciare în prima instanță. În cazul dat

s-a constatat inexistența actului de convocare a ședinței extraordinare și comunicarea

vicioasă și cu încălcarea termenului stabilit de lege a ordinii de zi a ședinței

extraordinare a Consiliului raional Sîngerei, admițându-se astfel situația în care,

chestiunile puse în discuție la ședința extraordinară a Consiliului raional nu au fost

comunicate din timp subiecților interesați – consilierilor în Consiliul raional, aceștia

nedispunând astfel de termen suficient, expres stabilit de lege, pentru pregătirea

poziției în raport cu chestiunile care vor fi puse în discuție în cadrul ședinței

extraordinare.

Din considerentele enunțate, instanța de apel a respins ca neîntemeiat

argumentul apelanților precum că prezența tuturor consilierilor la ședința

extraordinară a Consiliului raional Sîngerei din 27 noiembrie 2019 înlătură orice

viciu de convocare.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de

10 iulie 2020 Maria Bajura, a contestat-o cu recurs, solicitând casarea acesteia și

restituirea cauzei pentru rejudecare Curții de Apel Bălți (f.d.150-155, Vol.II).

Tot la 10 iulie 2020, Maria Huzun a depus recurs împotriva deciziei din

07 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea deciziei instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, cu remiterea cauzei în instanța de fond sau Curții de Apel

Bălți (f.d.156-164, Vol.II).

În motivarea recursurilor depuse, Maria Bajura și Maria Huzun au indicat că

nu sunt de acord cu hotărârea primei instanțe și decizia instanței de apel, deoarece

acestea au fost emise cu încălcarea normelor de drept procedural.

Astfel, în susținerea concluziei enunțate, recurentele au invocat că instanța de

apel au judecat cauza în lipsa unui participant la proces, căruia nu i-a fost comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată.

În continuare, recurentele au menționat că la 08 iulie 2020, de la colaboratorii

Consiliului raional Sîngerei, de la vicepreședintele raionului Sîngerei, au aflat că,

prin decizia Curții de Apel Bălți din 07 iulie 2020, au fost anulate deciziile

Consiliului raional Sîngerei nr.9/5 și 9/6, adoptate la data de 27 noiembrie 2019, care

le vizează.

Recurentele au susținut că la aceeași dată și din aceeași sursă au aflat că, prin

încheierea din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, în temeiul art. 205 alin. (2) lit.a)

4

Cod administrativ, au fost atrase în proces în calitate de terți, în cauza la cererea de

chemare în judecată depusă de Consilierii în Consiliul raional Sîngerei - Carolina

Cuznețova, Vasile Luca, Alexandru Străjescu, Maria Gramciuc, Andrei Vremea,

Vasile Brega, Tatiana Antoniuc, Victor Drebot, Oxana Huzun, Ana Orlovscaia,

împotriva Consiliului raional Sîngerei, cu privire la anularea actelor administrative:

procesului-verbal al ședinței din 27 noiembrie 2019 și deciziilor nr. 9/1, nr. 9/2,

nr.9/3, nr. 9/4, nr. 9/5, nr. 9/6, nr. 9/7, din aceeași dată.

Concluzionând recurentele au precizat că deși instanța de apel, prin încheierea

din 30 iunie 2020 le-a atras în proces în calitate de terți, aceasta a omis să le citeze,

fapt confirmat prin lipsa de probe la dosar, și a examinat cauza în lipsa lor, ceea ce

a generat încălcarea dispozițiilor art.6 § 1 și 13 CEDO.

La 10 iulie 2020 Grigore Corcodel, Tudor Tutunaru, Ion Bîrsanu, Iulian Erimei

și Mihail Curciuc, au depus recurs împotriva deciziei din 07 iulie 2020 a Curții de

Apel Bălți, solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei spre

rejudecare în prima instanță sau instanța de apel.

Totodată, au solicitat anularea încheierii din 04 iulie 2020 a Curții de Apel

Bălți, prin care a fost respinsă cererea privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate și sesizarea în acest sens a Curții Constituționale a Republicii

Moldova cu privire la neconstituționalitatea alin.(2) art. 240 Cod administrativ și

art.360 alin.(1) Cod de procedură civilă (f.d.165-168, Vol.II)

Recurenții au menționat că nu sunt de acord cu decizia instanței de apel,

deoarece a fost emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural.

La 07 septembrie 2020 Grigore Corcodel, Ion Bîrsanu, Iulian Erimei au

prezentat motivarea recursului, în care au reiterat pretențiile inițiale și au solicitat

admiterea acestora (f.d.90-97, Vol. III).

În motivarea recursului, recurenții au relatat că nu sunt de acord cu decizia și

încheierea instanței de apel, deoarece la emiterea acestora instanța ierarhic inferioară

a aplicat eronat normele de drept material și procedural, fapt ce a dus la încălcarea

prevederilor art. 20 din Constituția Republicii Moldova și art. 6 CEDO.

Din considerentele enunțate recurenții consideră că încheierea din

04 iulie 2020, prin care s-a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale a

Republicii Moldova și decizia din 07 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți urmează a fi

casate, cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

Subsecvent, recurenții au notat că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor

argumentelor invocate în apel și au apreciat arbitrar probele administrate la

materialele cauzei, iar în consecință ilegal au anulat procesul-verbal al ședinței

Consiliului raional Sângerei din 27 noiembrie 2019 și deciziile Consiliului raional

Sângerei nr. 9/1, 9/2, 9/3, 9/4, 9/5, 9/6, 9/7 și 9/8, din aceeași dată.

La acest capitol, recurenții au precizat că procesul-verbal al ședinței Consiliului

raional Sângerei din 27 noiembrie 2019, nu este un act administrativ, în sensul

art.10 – 14 Cod administrativ și nu produce efecte juridice, dar constituie un înscris,

care probează că la data de 27 noiembrie 2019, a avut loc ședința extraordinară a

Consiliului raional Sângerei și din care rezultă că tuturor consilierilor le-au fost

respectate drepturile, în calitate de aleși locali.

Tot aici, recurenții au subliniat că instanțele ierarhic inferioare nu au motivat

necesitatea anulării procesului-verbal al ședinței Consiliului raional Sângerei din

27 noiembrie 2019, prin prisma interesului public.

5

Totodată, recurenții consideră neîntemeiate alegațiile instanței de apel precum

că procedura de înștiințare a consilierilor despre data ședinței Consiliului este una

viciată, întrucât norma prevăzută de art. 45 alin.(3)al Legii privind administrația

publică locală este una imperativă și prevede expres procedura de înștiințare a

consilierilor despre ședința Consiliului, iar prezența acestora în ședință nu exclude

orice viciu de înștiințare. Or, temeiul convocării ședinței extraordinare din

27 noiembrie 2019 a Consiliului raional Sângerei a constituit cererea depusă de 19

consilieri din 33, ceea ce reprezintă mai mult de 1/3 din numărul consilierilor aleși.

Astfel, conform pct. 26 lit. a) din Regulamentul-cadru privind constituirea și

funcționarea consiliilor locale și raionale, aprobat prin Legea nr. 457 din

14 noiembrie 2003, pentru aprobarea Regulamentul-cadru privind constituirea și

funcționarea consiliilor locale și raionale, pe lîngă atribuțiile prevăzute de Legea

privind administrația publică locală, secretarului consiliului îi revin următoarele

atribuții principale referitor la organizarea și desfășurarea ședințelor consiliului:

asigură înștiințarea consilierilor despre convocarea consiliului, iar la cererea

primarului, respectiv, a președintelui raionului sau a cel puțin o treime din numărul

consilierilor aleși, organizează îndeplinirea și a altor acțiuni necesare înștiințării

consilierilor și convocării consiliului.

În acest sens, conform ultimului aliniat al procesului-verbal al ședinței de

constituire a Consiliului raional Sângerei din 23 noiembrie 2019, Secretarul

Consiliului raional Sângerei a adus la cunoștința tuturor consilierilor în număr de 33

prezenți în sala consiliului, cererea depusă de 19 consilieri, ceea ce reprezintă mai

mult de 1/3 din numărul consilierilor aleși, privind convocarea ședinței extraordinare

a Consiliului raional Sângerei pentru data de 27 noiembrie 2019, ora 10:00 și ordinea

de zi. Prin urmare, în cadrul ședinței din 23 noiembrie 2019, toți consilierii au fost

înștiințați despre convocarea ședinței extraordinare și ordinea de zi.

În acest context, recurenții au precizat că pe pagina web a Consiliului raional

Sângerei, la rubrica „Transparență decizională”, capitolul „Proiecte de decizii”,

secretarul raionului a plasat proiectele de decizii. Astfel, ordinea de zi și proiectele

de decizie, pentru ședința extraordinară a Consiliului raional Sângerei din

27 noiembrie 2019, au fost făcute publice și accesibile, inclusiv pentru toți consilierii

raionului Sângerei.

Din considerentele enunțate, recurenții au opinat că nu mai era cazul de a

expedia suplimentar fiecărui consilier o înștiințare separată, cu indicarea ordinii de

zi, data, ora și locul desfășurării ședinței, or, această operațiune a devenit una

formală.

Mai mult, la ședința din 27 noiembrie 2019 au fost prezenți toți 33 de consilieri.

Astfel, concluzionând, recurenții au menționat că actele administrative

contestate, au fost emise în conformitate cu prevederile legislației în vigoare

pertinente, iar instanțele ierarhic inferioare în mod arbitrar au dispus anularea

acestora, încălcând astfel dispozițiile art. 6 și 13 CEDO.

La 10 iulie 2020 Maria Huzun a depus cerere privind suspendarea executării

hotărârii, prin care a solicitat suspendarea executării deciziei din 07 iulie 2020 a

Curții de Apel Bălți, până la rămânerea irevocabilă a deciziei instanței de recurs.

Ulterior, Grigore Corcodel și Maria Bajura au depus cereri privind suspendarea

executării hotărârii, prin care au solicitat suspendarea executării deciziei din

6

07 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, până la rămânerea irevocabilă a deciziei

instanței de recurs.

Prin încheierea din 21 octombrie 2020 s-au respins cererile depuse de către

Maria Huzun, Grigore Corcodel și Maria Bajura cu privire la suspendarea executării

deciziei Curții de Apel Bălți din data de 07 iulie 2020, până la rămânerea irevocabilă

a deciziei instanței de recurs (f.d.155-158, Vol.III).

Prin referința depusă la 14 septembrie 2020 Vasile Luca, Carolina Cuznețova,

Alexandru Străjescu, Maria Gramciuc, Andrei Vremea, Vasile Brega, Tatiana

Antoniuc, Victor Drebot, Oxana Huzun și Anna Orlovscaia, reprezentați de avocatul

Nicolae Fomov au solicitat declararea inadmisibilă a recursurilor depuse de Grigore

Corcodel, Tudor Tutunaru, Ion Bîrsanu, Iulian Erimei, Mihail Curciuc și Maria

Huzun, sau respingerea acestora ca fiind neîntemeiate.

Cu referire la recursurile depuse de Grigore Corcodel, Tudor Tutunaru, Ion

Bîrsanu, Iulian Erimei, Maria Huzun, Maria Bajura, Mihail Curciuc împotriva

deciziei din 07 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, instanța de recurs menționează

următoarele.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție relevă că decizia Curții de Apel Bălți a fost adoptată la 07 iulie 2020. Date,

care ar confirma expedierea de către instanța de apel și recepționarea de către

recurenței a deciziei contestate, la materialele cauzei lipsesc.

Prin urmare, instanța de recurs consideră că recursurile depuse de Maria Bajura,

Maria Huzun, Grigore Corcodel, Tudor Tutunaru, Ion Bîrsanu, Iulian Erimei și

Mihail Curciuc la 10 iulie 2020 și motivarea acestuia prezentată de Grigore

Corcodel, Ion Bîrsanu, Iulian Erimei la 07 septembrie 2020, sunt în termen.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Maria Bajura, Maria

Huzun, Grigore Corcodel, Tudor Tutunaru, Ion Bîrsanu, Iulian Erimei și Mihail

Curciuc a considerat că acestea sunt admisibile, motiv pentru care, prin încheierea

din 23 decembrie 2020 au fost numite pentru examinare în complet de 5 judecători.

Conform art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și

soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea

Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurenților, au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

7

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursurile, de a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe cu emiterea

unei noi decizii de declarare ca fiind inadmisibilă a acțiunii depusă de consilierii în

Consiliul raional Sîngerei – Carolina Cuznețova, Vasile Luca, Alexandru Strajescu,

Maria Gramciuc, Andrei Vremea, Vasile Brega, Tatiana Antoniuc, Victor Drebot,

Oxana Huzun, Anna Orlovscaia, din următoarele motive.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

Conform art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând recursul, Curtea

Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Totodată, conform art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Iar, potrivit art. 194 alin. (1) și (2) Cod administrativ, în procedura în prima

instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva

încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. În

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte

a dreptului material.

La rândul său, aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) în

coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ, conform cărora pentru procedura

de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică

corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art. 219 alin. (1)-(3) Cod

administrativ, potrivit cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de

fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de

declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii

stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale

litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

Conform art. 207 alin. (1) și (2) lit. e) Codul administrativ, instanța verifică din

oficiu dacă sînt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul

administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară

ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios

administrativ se declară inadmisibilă în special cînd reclamantul nu poate revendica

încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17.

După cum denotă actele cauzei, în cadrul ședinței Consiliului raional Sîngerei

din 23 noiembrie 2019, din partea a 19 consilieri în Consiliul raional Sîngerei, a fost

depusă la aparatul președintelui raionului Sîngerei cerere privind convocarea

ședinței extraordinare pentru data de 27 noiembrie 2019. (f.d.110, vol.I)

Conform Notei informative prezentate de către administratorul conținutului

informațional al paginii web a Consiliului raional Sîngerei și extrasului de pe pagina

oficială a Consiliului r-nul Sîngerei, la 23 noiembrie 2019, ora 15:22 a fost publicat

8

anunțul privind convocarea ședinței extraordinare a Consiliului raional Sîngerei. În

calitate de chestiuni, care urmau a fi examinate în cadrul ședinței extraordinare au

fost fixate următoarele: 1) alegerea Președintelui și Vicepreședintelui raionului, 2)

modificarea organigramei, statelor de personal ale Aparatului Președintelui raionului

și a unor subdiviziuni a Consiliului raional. Plasarea a fost efectuată la indicația

Secretarului Consiliului raional Sîngerei Gheorghe Ungureanu în temeiul solicitării

unui grup de 19 consilieri raionali. (f.d.146-148, vol.I)

În aceiași notă informativă se mai indică despre plasarea pe pagina web a

Consiliului raional Sîngerei a proiectelor de decizii la rubrica ”Transparență

decizională”, capitolul ”Proiecte de decizii” și anume:

- Proiectul deciziei nr.1 cu privire la alegerea președintelui raionului a fost

înregistrat în cancelarie la 18 noiembrie 2019 și plasată pe pagina web la

25 noiembrie 2019, ora 11:25;

- Proiectul deciziei cu privire la modificarea organigramei și statelor de

personal ale aparatului președintelui, ale direcțiilor și altor subdiviziuni subordonate

consiliului raional înregistrat în cancelarie la 26 noiembrie 2019, a fost publicat la

26 noiembrie 2019;

- Proiectul deciziei cu privire la alegerea vicepreședinților raionului înregistrat

în cancelarie la 18 noiembrie 2019, a fost publicat la 25 noiembrie 2019, ora 11:25;

- Proiectul deciziei privind modificarea deciziei nr.6/2 din 29 noiembrie 2018

s-a înregistrat în Cancelarie la 25 noiembrie 2019 și s-a publicat la

25 noiembrie 2019;

- Proiectul deciziei cu privire la cererea de transfer a dnei Maria Huzun, s-a

înregistrat în Cancelarie la 26 noiembrie 2019 și s-a publicat la 26 noiembrie 2019;

- Proiectul deciziei cu privire la cererea de transfer a dnei Maria Bajura, s-a

înregistrat în Cancelarie la 26 noiembrie 2019 și s-a publicat la 26 noiembrie 2019;

- Proiectul deciziei cu privire la asigurarea interimatului funcției de șef Direcție

Educație s-a înregistrat în Cancelarie la 26 noiembrie 2019 și s-a publicat la

26 noiembrie 2019.

Potrivit procesului-verbal al ședinței extraordinare a Consiliului raional

Sîngerei nr.9 din 27 noiembrie 2019, la 27 noiembrie 2019 a avut loc ședința

Consiliului r-nul Sîngerei. (f.d.111-133, vol.I)

În cadrul ședinței extraordinare a Consiliului raional Sîngerei au fost adoptate

următoarele decizii:

- nr. 9/1 privind alegerea în funcție de Președinte al raionului Sîngerei,

consilierul Grigore Corcodel, începând cu data de 27 noiembrie 2019, până la

încetarea mandatului Consiliului raional 2019-2023; (f.d.134, vol.I)

- nr. 9/2 cu privire la modificarea Anexelor nr.1 și 2 ale deciziei nr.2/1 din

05 aprilie 2012 ”Cu privire la organigrama și statele de personal ale Aparatului

președintelui raionului, direcțiilor, secțiilor și altor subdiviziuni din subordonarea

Consiliului raional”; (f.d.136-137, vol.I)

- nr. 9/3, privind alegerea cetățenilor:

1.1. Tudor Tutunaru - în funcție de Vicepreședinte al raionului Sîngerei,

începând cu data de 27 noiembrie 2019, până la încetarea mandatului Consiliului

raional 2019-2023;

9

1.2. Ion Bîrsanu - in funcție de Vicepreședinte al raionului Sîngerei, începând

cu data de 27 noiembrie 2019, până la încetarea mandatului Consiliului raional

2019-2023;

1.3. Iulian Erimei - în funcție de Vicepreședinte al raionului Sîngerei, începând

cu data de 27 noiembrie 2019, până la încetarea mandatului Consiliului raional

2019-2023 (f.d.138, vol.I).

- nr. 9/4 cu privire la modificarea deciziei nr.6/2 din 29 noiembrie 2018 ”

Cu privire la aprobarea bugetului raional pentru anul 2019, în lectura a doua”

(f.d.139-140, vol.I)

- nr. 9/5, privind transferul dnei Maria Huzun, din funcția publica de conducere

- șef Direcție Asistență Socială și Protecție a Familiei, în funcția publică de

conducere - șef-adjunct, Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei, începând

cu data de 02 decembrie 2019 (f.d.141, vol.I).

- nr. 9/6 privind transferul dnei Maria Bajura din funcția publica de conducere

- șef Direcție Educație, în funcția publică de conducere - șef Direcție Asistență

Socială și Protecție a Familiei, începând cu data de 02 decembrie 2019

(f.d.142, vol.I).

- nr. 9/7 privind asigurarea de către Mihail Curciuc a interimatului funcției

publice de conducere - șef Direcție Educație, pe o perioadă de 6 luni, începând cu

data de 02.12.2019 (f.d.143, vol.I).

- nr. 9/8 privind desemnarea consilierului Cernei Oleg cu împuterniciri de a

semna deciziile în cazul în care președintele ședinței se află în imposibilitate de a

semna.

Prin cererea prealabilă nr. 01-3/14 din 16 decembrie 2019 adresată

Președintelui raionului Sângerei, Consilierii din partea Partidului Socialiștilor din

Republica Moldova în Consiliul raional Sângerei au solicitat revocarea/anularea

procesului-verbal al ședinței Consiliului raional Sângerei din 27 noiembrie 2019 și

a deciziilor nr. 9/1, 9/2, 9/3, 9/4, 9/5, 9/6, 9/7, 9/8, adoptate de Consiliul raional

Sângerei la 27 noiembrie 2019 (f.d.49-52, Vol.I).

Prin răspunsul la cererea prealabilă nr. 01-3/27 din 16 ianuarie 2020

Președintele raionului Sângerei a comunicat Partidului Socialiștilor din Republica

Moldova, despre inexistența temeiurilor legale pentru revocarea/anularea

procesului-verbal al ședinței Consiliului raional Sângerei din 27 noiembrie 2019 și

a deciziilor nr. 9/1, 9/2, 9/3, 9/4, 9/5, 9/6, 9/7, 9/8, adoptate de Consiliul raional

Sângerei la 27 noiembrie 2019 (f.d.44-48, Vol.I).

Prin sesizarea nr. 88/19 din 16 decembrie 2019 adresată Oficiului Teritorial

Bălți al Cancelariei de Stat, Consilierii din partea Partidului Socialiștilor din

Republica Moldova în Consiliul raional Sângerei au solicitat supunerea controlului

de legalitate a ședinței Consiliului raional Sângerei din 27 noiembrie 2019 și a

deciziilor nr. 9/1, 9/2, 9/3, 9/4, 9/5, 9/6, 9/7, 9/8, adoptate de Consiliul raional

Sângerei la 27 noiembrie 2019 (f.d.77-80, Vol.I).

Prin notificarea nr. 1304/OT-1106 din 27 decembrie 2019, Oficiul Teritorial

Bălți al Cancelariei de Stat a solicitat Consiliului raional Sângerei, întreprinderea

măsurilor privind abrogarea deciziilor emise la data de 27 noiembrie 2019, pentru

elaborarea conform procedurii administrative prevăzute de legislația actuală

((f.d.75-76, Vol.I).

10

La 10 ianuarie 2020, Consilierii în Consiliul raional Sîngerei – Carolina

Cuznețova, Vasile Luca, Alexandru Strajescu, Maria Gramciuc, Andrei Vremea,

Vasile Brega, Tatiana Antoniuc, Victor Drebot, Oxana Huzun, Anna Orlovscaia, au

depus prezenta cerere de chemare în judecată. (f.d.2-5, vol.I)

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a constatat temeinicia

și legalitatea cererii de chemare în judecată, pe care a admis-o integral

(f.d.192-194, Vol.I).

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Bălți a casat integral hotărârea

din 05 martie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și a emis o nouă decizie prin

care a admis cererea de chemare în judecată depusă de consilierii în Consiliul raional

Sîngerei – Carolina Cuznețova, Vasile Luca, Alexandru Strajescu, Maria Gramciuc,

Andrei Vremea, Vasile Brega, Tatiana Antoniuc, Victor Drebot, Oxana Huzun,

Anna Orlovscaia și a anulat procesul-verbal al ședinței Consiliului raional Sângerei

din 27 noiembrie 2019 și deciziile nr. 9/1, 9/2, 9/3, 9/4, 9/5, 9/6, 9/7, 9/8, adoptate

de Consiliul raional Sângerei la 27 noiembrie 2019 (f.d. 130-148, Vol.II).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție analizând materialele dosarului în coraport cu normele juridice ce

guvernează raportul juridic litigios, conchide că concluziile instanței de apel expuse

în actul judecătoresc sunt în contradicție cu materialele cauzei, iar normele de drept

material și procedural au fost aplicate eronat.

Implicit din circumstanțele cauzei și în special, din cererea de chemare în

judecată rezultă, că reclamanții consilierii în Consiliul raional Sîngerei – Carolina

Cuznețova, Vasile Luca, Alexandru Strajescu, Maria Gramciuc, Andrei Vremea,

Vasile Brega, Tatiana Antoniuc, Victor Drebot, Oxana Huzun, Anna Orlovscaia, au

solicitat anularea procesului-verbal al ședinței Consiliului raional Sângerei din

27 noiembrie 2019 și a deciziilor nr. 9/1, 9/2, 9/3, 9/4, 9/5, 9/6, 9/7, 9/8, adoptate de

Consiliul raional Sângerei la 27 noiembrie 2019.

La rândul său, instanța de apel, prin soluția pronunțată nu a dat un răspuns cert

bazat pe legea ce guvernează litigiul dedus judecății referitor la faptul, dacă

reclamanții, consilierii în Consiliul raional Sîngerei – Carolina Cuznețova, Vasile

Luca, Alexandru Strajescu, Maria Gramciuc, Andrei Vremea, Vasile Brega, Tatiana

Antoniuc, Victor Drebot, Oxana Huzun, Anna Orlovscaia sunt în drept din punct de

vedere legal să conteste actele administrative adoptate de autoritatea publică locală

din care fac parte la data de 27 noiembrie 2019.

Or, în motivarea deciziei din 07 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a invocat

doar faptul că actele administrative contestate, nu au fost emise în condiții legale.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră nefondate concluziile instanței de apel și precizează că

următoarele elemente ale cazului, analizate în ansamblu, conduc la consolidarea unei

convingeri certe, privind inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată depusă de

consilierii în Consiliul raional Sîngerei – Carolina Cuznețova, Vasile Luca,

Alexandru Strajescu, Maria Gramciuc, Andrei Vremea, Vasile Brega, Tatiana

Antoniuc, Victor Drebot, Oxana Huzun, Anna Orlovscaia.

Conform art. 3 Cod administrativ, legislația administrativă are drept scop

reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului

11

judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a

libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținîndu-se cont de

interesul public și de regulile statului de drept.

În conformitate cu art.7 Cod administrativ, autoritate publică se consideră orice

structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act

normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul realizării unui interes

public.

Potrivit art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă

se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi

revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid

instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

La rândul său, art. 189 alin. (1) din același Cod, statuează expres că orice

persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă

a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

La caz, reclamanții consilierii în Consiliul raional Sîngerei – Carolina

Cuznețova, Vasile Luca, Alexandru Strajescu, Maria Gramciuc, Andrei Vremea,

Vasile Brega, Tatiana Antoniuc, Victor Drebot, Oxana Huzun, Anna Orlovscaia, au

înaintat o acțiune în contestare în conformitate cu prevederile art. 206 alin. (1) lit. a)

Cod administrativ.

Totodată, conform art. 10 alin.(1) Cod administrativ, actul administrativ

individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de

autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului

public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea

sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Iar, conform art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, acțiunea în contencios

administrativ se declară inadmisibilă în special cînd reclamantul nu poate revendica

încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17.

Dispozițiile legale enunțate inter alia reglementează condițiile testului de

admisibilitate pe care trebuie să le parcurgă acțiunea în contencios administrativ,

inclusiv pentru acțiunea în contestare.

În acest context, instanța de recurs reține că unul dintre elementele definitorii

ale acțiunii în contestare, este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din

formele activității administrative. Or, reclamanții, care înaintează acțiune în

contencios administrativ trebuie să urmărească și să justifice procesual pentru testul

de admisibilitate revendicarea unui drept subiectiv propriu căruia i se aduce atingere,

prin activitatea administrativă contestată.

La caz, consilierii în Consiliul raional Sîngerei – Carolina Cuznețova, Vasile

Luca, Alexandru Strajescu, Maria Gramciuc, Andrei Vremea, Vasile Brega, Tatiana

Antoniuc, Victor Drebot, Oxana Huzun, Anna Orlovscaia nu au prezentat niciun

argument fondat, prin care să motiveze și să justifice explicit în plan procesual, care

sunt în concret drepturile acestora, atinse prin adoptarea la 27 noiembrie 2019 de

către Consiliul raional Sângerei a deciziilor contestate.

Mai mult, conform art. 64 alin.(1), (11) și (2) al Legii nr. 436 din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, controlului obligatoriu sînt

supuse următoarele acte ale autorităților administrației publice locale: a) deciziile

consiliilor locale de nivelurile întîi și al doilea; b) actele normative ale primarului,

12

ale președintelui raionului și ale pretorului; c) actele privind organizarea licitațiilor

și actele privind atribuirea de terenuri; d) actele de angajare și cele de încetare a

raporturilor de serviciu sau de muncă ale personalului administrației publice locale;

e) actele care implică cheltuieli sau angajamente financiare de peste 30 mii lei - în

unitatea administrativ-teritorială de nivelul întîi și de peste 300 mii lei - în unitatea

administrativ-teritorială de nivelul al doilea; f) actele emise în exercitarea unei

atribuții delegate de stat autorităților administrației publice locale.

Actele menționate la alin.(1) vor fi supuse controlului obligatoriu de către

Cancelaria de Stat prin intermediul Registrului de stat al actelor locale.

Procesul-verbal al ședinței consiliului, avizele comisiei de specialitate și

materialele aferente adoptării deciziei, în scopul exercitării controlului de legalitate

al actelor menționate la alin.(1), se includ în Registrul de stat al actelor locale în

termen de 10 zile de la data ședinței, în modul stabilit de Guvern. Responsabil de

aceasta este secretarul consiliului.

Articolul 65 alin.(2) al aceleiași Legi stipulează că Oficiul teritorial al

Cancelariei de Stat poate supune controlului legalității orice act care nu constituie

obiectul unui control obligatoriu în termen de 30 de zile de la data includerii actului

în Registrul de stat al actelor locale.

Conform art.66 alin.(1) și (2) al Legii enunțate, Consiliul local de nivelul întîi

sau al doilea poate solicita oficiului teritorial al Cancelariei de Stat să verifice

legalitatea oricărui act adoptat de autoritatea executivă respectivă în cazul în care

consideră că acesta este ilegal.

În cazul în care consideră că decizia consiliului local este ilegală, primarul,

președintele raionului sau secretarul poate solicita oficiului teritorial al Cancelariei

de Stat efectuarea unui control al legalității.

În conformitate cu art. 67 alin.(1) și (2) al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală, orice persoană fizică sau juridică ce se

consideră vătămată într-un drept al său printr-un act administrativ emis de o

autoritate a administrației publice locale poate solicita oficiului teritorial al

Cancelariei de Stat controlul legalității actului

Cererea de efectuare a controlului legalității se depune în termen de 30 de zile

de la data includerii actului în Registrul de stat al actelor locale sau comunicării

actului persoanelor vizate. În ea se indică prevederile legislației ce se consideră a fi

încălcate.

La fel, conform art. 68 alin.(1) al al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală, în cazul în care consideră că un act emis de

autoritatea administrației publice locale este ilegal, oficiul teritorial al Cancelariei

de Stat notifică autorității locale emitente ilegalitatea actului controlat, cerînd

modificarea sau abrogarea lui totală sau parțială.

Iar, conform art. 69 alin.(1) al aceleiași Legi, în cazul în care consideră că actul

poate avea consecințe grave, în scopul prevenirii unei pagube iminente, oficiul

teritorial al Cancelariei de Stat poate sesiza direct instanța de contencios

administrativ după primirea actului pe care îl consideră ilegal, încunoștințînd de

îndată autoritatea locală emitentă.

În conformitate cu art. 12 alin.(1)-(3) ) al Legii nr. 768 din 02 februarie 2000

privind statutul alesului local, consilierul dispune de dreptul de vot deliberativ

asupra tuturor chestiunilor examinate la ședința consiliului. Consilierul are dreptul

13

la un singur vot. Consilierul aplică dreptul de vot, pronunțîndu-se "pentru" sau

"contra" ori abținîndu-se de la luarea unei decizii.

Totodată, potrivit art. 13 alin.(1) lit. a)-k) al Legii nr. 768 din 02 februarie 2000

privind statutul alesului local, consilierul este în drept: să aleagă și să fie ales în

organele consiliului; să-și exprime opinia asupra componenței nominale a organelor

formate de consiliu și asupra candidaturilor persoanelor cu funcții de răspundere în

cadrul dezbaterilor pentru alegerea, numirea sau confirmarea lor de către consiliu;

să facă propuneri în scris pentru a fi examinate de consiliu; să facă propuneri și

observații privind ordinea de zi a ședinței consiliului și modul examinării

chestiunilor puse în discuție; să lanseze inițiative și să facă propuneri privind

examinarea în ședințele consiliului a dărilor de seamă sau informațiilor prezentate

de orice organ și persoană cu funcție de răspundere subordonate consiliului; să pună

în discuție chestiunea votului de încredere persoanelor alese, numite sau confirmate

de consiliu dacă propunerea este susținută de cel puțin o treime din consilierii aleși;

să propună consiliului pentru examinare chestiunile privind verificarea modului în

care persoanele fizice și juridice execută deciziile acestuia; să participe la dezbateri,

să facă apeluri, să adreseze întrebări raportorilor și președintelui ședinței, să ceară

răspunsuri; să-și argumenteze propunerile, să se pronunțe în chestiuni de procedură,

să prezinte note informative; să propună amendamente la proiectele deciziilor și ale

altor acte prezentate pentru aprobare consiliului; să participe cu drept de vot

consultativ la examinarea de către autoritățile administrației publice centrale de

specialitate, precum și de către autoritățile administrației publice locale din care nu

face parte, a oricăror chestiuni ce vizează interesele colectivității pe care o

reprezintă.

Ținând cont de cele enunțate, instanța de recurs menționează că atât normele

prevăzute la art. 64-69 din Legea nr. 436/2006 privind administrația publică locală,

cât și dispozițiile art. 12 și 13 din Legea nr. 768 din 02 februarie 2000 privind statutul

alesului local, nu prevăd dreptul alesului local de a contesta legalitatea deciziilor

adoptate de autoritatea publică locală din care face parte, având doar dreptul de a

solicita efectuarea controlului administrativ a legalității oricărui act adoptat de

autoritatea executivă respectivă, în cazul în care consideră că acesta este ilegal.

Aici instanța de recurs subliniază că la 16 decembrie 2019, consilierii din

Consiliul raional Sîngerei din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova,

Carolina Cuznețova, Vasile Luca, Alexandru Strajescu. Maria Gramciuc, Andrei

Vremea, Vasile Brega, Tatiana Antoniuc, Victor Drebot, Oxana Huzun, Anna

Orlovscaia, au solicitat Oficiului Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, de a supune

controlului de legalitate procedura de convocare a ședinței Consiliului raional

Sîngerei din 27 noiembrie 2019 și deciziile nr.9/1, nr. 9/2, nr.9/3, nr. 9/4, nr. 9/5.

9/6, nr. 9/7, nr. 9/8, adoptate la aceeași dată.

La 27 decembrie 2019, în temeiul art. 68 alin. (1) și (2) din Legea nr. 436/2006

privind administrația publică locală, Oficiului Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat,

a expediat în adresa Consiliului raional Sîngerei, notificare, prin care a cerut

examinarea prezentei notificări în vederea întreprinderii măsurilor privind abrogarea

deciziilor emise din data de 27 noiembrie 2019 pentru elaborarea conform procedurii

administrative prevăzute de legislația actuală.

La 31 ianuarie 2020, Consiliul raional Sîngerei, a examinat notificarea

Oficiului Teritorial al Cancelariei de Stat și prin decizia nr. 1/8 din 31 ianuarie 2020,

14

în temeiul art. 68 alin. (4) din Legea nr. 436/2006 privind administrația publică

locală, a menținut poziția și a confirmat procesul-verbal și deciziile nr.9/1, nr. 9/2,

nr. 9/3, nr. 9/4, nr. 9/5, 9/6, nr. 9/7, nr. 9/8 din 27 noiembrie 2019, adoptate de

Consiliul raional Sîngerei.

Aici instanța de recurs reiterează că, în conformitate cu dispozițiile art. 68

alin.(4) din Legea nr. 436/2006 privind administrația publică locală, în cazul în care

în termenul stabilit la alin. (3), autoritatea locală emitentă și-a menținut poziția,

Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat, poate sesiza instanța de contencios

administrativ în termen de 30 de zile de la data primirii notificării refuzului de a

modifica sau de a abroga actul contestat.

Astfel, la caz, după examinarea de către autoritatea publică locală - Consiliul

raional Sîngerei a notificării Oficiului Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, prin

care s-a cerut abrogarea totală a actelor administrative adoptate și menținerea

poziției, unica autoritate care poate sesiza instanța de contencios administrativ cu

privire la legalitatea deciziilor adoptate, este Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei

de Stat și nicidecum consilierii Consiliului raional Sîngerei. Iar, unica acțiune și

soluție pe care poate s-o întreprindă Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat, este să

sesizeze instanța de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data

primirii notificării refuzului de a modifica sau de a abroga actul administrativ

contestat.

Instanța de recurs notează că Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat, nu a

contestat în instanța de contencios administrativ procesul-verbal și deciziile nr. 9/1,

nr. 9/2, nr. 9/3, nr. 9/4, nr. 9/5, 9/6, nr. 9/7 din 27 noiembrie 2019, adoptate de

Consiliul raional Sîngerei, indicate în notificare și nici decizia Consiliului raional

Sîngerei nr. 1/8 din 31 ianuarie 2020, prin care a fost menținută poziția, iar consilierii

în consiliul raional Sângerei nu erau în drept de a înainta în instanța de judecată

prezenta acțiune, privind contestarea actelor administrative.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel eronat a ajuns la concluzia

temeiniciei acțiunii consilierilor în Consiliul raional Sîngerei – Carolina Cuznețova,

Vasile Luca, Alexandru Strajescu, Maria Gramciuc, Andrei Vremea, Vasile Brega,

Tatiana Antoniuc, Victor Drebot, Oxana Huzun, Anna Orlovscaia împotriva

Consiliului raional Sîngerei, cu privire la anularea actelor administrative.

Subsecvent, instanța de recurs relevă că conform art. 10 alin. (1) Cod

administrativ, actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă

măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz

individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte

juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept

public.

Astfel, procesul-verbal al ședinței Consiliului raional Sângerei din

27 noiembrie 2019 nu constituie o dispoziție, decizie sau altă măsură oficială

întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în

domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin

nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public, dar

reprezintă un înscris, care probează faptul că la data de 27 noiembrie 2019 a avut loc

ședința Consiliului raional Sângerei.

15

Din considerentele menționate supra, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursurile depuse de Grigore Corcodel, Tudor Tutunaru, Ion Bîrsanu, Iulian Erimei

și Maria Huzun, Maria Bajura, Mihail Curciuc, de a casa decizia din

20 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din 05 martie 2020 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central, cu emiterea unei noi decizii, prin care să fie

declarată inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de consilierii în

Consiliul raional Sîngerei – Carolina Cuznețova, Vasile Luca, Alexandru Strajescu,

Maria Gramciuc, Andrei Vremea, Vasile Brega, Tatiana Antoniuc, Victor Drebot,

Oxana Huzun, Anna Orlovscaia.

Referitor la recursul depus la 10 iulie 2020 de către Grigore Corcodel, Tudor

Tutunaru, Ion Bîrsanu, Iulian Erimei și Mihail Curciuc împotriva încheierii din

04 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, instanța de recurs relevă următoarele.

Conform articolului 242 din Codul administrativ, recursul împotriva

încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis

încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis

încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii

judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze

recursul.

Însă, având în vedere că încheierea din 04 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți

poate fi atacată doar odată cu fondul cauzei, termenul de contestare începe să curgă

de la data notificării deciziei Curții de Apel Bălți din 07 iulie 2020.

Din materialele cauzei nu poate fi constatat momentul notificării deciziei din

07 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, recurenților Grigore Corcodel, Tudor Tutunaru,

Ion Bîrsanu, Iulian Erimei și Mihail Curciuc.

Respectiv, Colegiul consideră că, la depunerea recursului la 10 iulie 2020

Grigore Corcodel, Tudor Tutunaru, Ion Bîrsanu, Iulian Erimei și Mihail Curciuc au

respectat termenul prevăzut de articolul 242 din Codul administrativ.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus

împotriva încheierii din 04 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți urmează a fi respins din

următoarele motive.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Din materialele cauzei rezultă că la 03 iunie 2020 Grigore Corcodel, Tudor

Tutunaru, Ion Bîrsanu, Iulian Erimei, Maria Huzun, Maria Bajura, Mihail Curciuc

și Oleg Cernei au depus cerere de apel, concretizată la 04 iulie 2020 împotriva

hotărârii din 05 martie 2020 a Judecătoria Bălți, sediul Central, solicitând casarea

acesteia cu remiterea cauzei în prima instanță, deoarece instanța de fond a soluționat

problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces, sau atragerea lor în proces

și casarea hotărârii primei instanței cu emiterea unei noi decizii de respingere a

acțiunii (f.d.216-225, Vol.I, f.d. 55-66, Vol.II).

Totodată, Grigore Corcodel, Tudor Tutunaru, Ion Bîrsanu, Iulian Erimei,

16

Mihail Curciuc, reprezentați de avocatul Dorin Popescu au depus cerere în temeiul

art. 121 CPC, privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții

Constituționale a Republicii Moldova cu privire la neconstituționalitatea

următoarelor norme: norma integrală prevăzută la alin. (2) art. 240 Cod administrativ

și anume: „Instanța de apel nu este în drept să trimită cauza spre rejudecare în

instanța de fond."; norma prevăzută la art. 360 alin. (1) CPC, în măsură în care,

persoanelor neatrase în proces în privința cărora prima instanță a soluționat problema

drepturilor și obligațiilor lor fără a le atrage în proces, nu oferă dreptul de a declara

apel împotriva unei astfel de hotărâri. (f.d.67-68, Vol.II)

Prin încheierea din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți s-au atras în proces în

calitate de terți Grigore Corcodel, Tudor Tutunaru, Ion Bîrsanu, Iulian Erimei, Maria

Huzun, Maria Bajura, Mihail Curciuc, Oleg Cernei. (f.d.105-107, Vol.II).

Prin încheierea din 04 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți s-au repus în termenul

de apel apelanții Grigore Corcodel, Tudor Tutunaru, Ion Bîrsanu, Iulian Erimei,

Maria Huzun, Maria Bajura, Mihail Curciuc împotriva hotărârii din 05 martie 2020

a Judecătoria Bălți, sediul Central (f.d.108-112, Vol.II).

Prin încheierea din 04 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea

depusă de Grigore Corcodel, Tudor Tutunaru, Ion Bîrsanu, Iulian Erimei, Mihail

Curciuc, reprezentați de avocatul Dorin Popescu privind sesizarea Curții

Constituționale (f.d.113-117, Vol.II).

Tot materialele cauzei atestă că pentru a dispune astfel, instanța de apel a

conchis că deoarece prevederile contestate nu urmează a fi aplicate la soluționarea

prezentei cauze, cererea formulată de reprezentantul apelanților Grigore Corcodel,

Tudor Tutunaru, Ion Bîrsanu, Iulian Erimei, Mihail Curciuc, avocatul Popescu Dorin

privind sesizarea Curții Constituționale urmează a fi respinsă.

Prin prisma art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția

art. 169-171.

În conformitate cu art. 121 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul

existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor

Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și

ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța

de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea

Constituțională.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că, la ridicarea excepției de

neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale, instanța nu este în drept să

se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a

normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor

condiții:

a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1) lit.a)

din Constituție;

b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori

este ridicată de către instanța de judecată din oficiu;

c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;

d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale avînd ca obiect

prevederile contestate.

17

Deopotrivă, alineatul (5) al aceluiași articol stipulează că instanța de judecată

poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de chemare în

judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege, ori dacă

cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată

admisibilă conform legii.

Din interpretarea logico-juridică a dispozițiilor art. 121 alin. (2) din Codul de

procedură civilă rezultă cert că pentru a fi admisă, cererea cu privire la ridicarea

excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale trebuie să

întrunească anumite condiții cumulative, una dintre care este ca obiectul excepției

să intre în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituție.

Mai mult, în sensul logico-juridic al dispozițiilor art. 121 alin. (5) din Codul de

procedură civilă, instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate

doar dacă examinează fondul cauzei după ce a primit în procedură cererea cu care a

fost sesizată.

Analizând cererea depusă de Grigore Corcodel, Tudor Tutunaru, Ion Bîrsanu,

Iulian Erimei, Mihail Curciuc, reprezentați de avocatul Popescu Dorin privind

sesizarea Curții Constituționale, precum și argumentele invocate în cererea de

recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție constată că, apelanții-recurenți se confruntă cu o

incertitudine în privința constituționalității prevederilor alin. (2) art. 240 Cod

administrativ și anume: „Instanța de apel nu este în drept să trimită cauza spre

rejudecare în instanța de fond."; norma prevăzută la art. 360 alin. (1) CPC, în măsură

în care, persoanelor neatrase în proces în privința cărora prima instanță a soluționat

problema drepturilor și obligațiilor lor fără a le atrage în proces, nu oferă dreptul de

a declara apel împotriva unei astfel de hotărâri.

La acest capitol, instanța de recurs relevă că, prin încheierea din 30 iunie 2020

a Curții de Apel Bălți s-au atras în procesul la cererea de chemare în judecată depusă

de consilierii în Consiliul raional Sîngerei – Carolina Cuznețova, Vasile Luca,

Alexandru Strajescu, Maria Gramciuc, Andrei Vremea, Vasile Brega, Tatiana

Antoniuc, Victor Drebot, Oxana Huzun, Anna Orlovscaia împotriva Consiliului

raional Sîngerei, cu privire la anularea actelor administrative terții: Grigore

Corcodel, Tudor Tutunaru, Ion Bîrsanu, Iulian Erimei, Maria Huzun, Maria Bajura,

Mihail Curciuc și Oleg Cernei.

Conform § 82-83 din hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016,

Curtea a reținut că judecătorul ordinar nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării

sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, ci se va limita exclusiv

la verificarea întrunirii următoarelor condiții: obiectul excepției intră în categoria

actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție; excepția este ridicată

de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau este ridicată de către instanța

de judecată din oficiu; prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea

cauzei; nu există o hotărîre anterioară a Curții avînd ca obiect prevederile contestate.

Prin urmare, din motivele reliefate supra, instanța de recurs conchide că instanța

de apel întemeiat a respins cererea cu privire la ridicarea excepției de

neconstituționalitate înaintată de Grigore Corcodel, Tudor Tutunaru, Ion Bîrsanu,

Iulian Erimei, Mihail Curciuc, reprezentați de avocatul Dorin Popescu.

18

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței

de apel este legală, iar argumentele invocate de Grigore Corcodel, Tudor Tutunaru,

Ion Bîrsanu, Iulian Erimei și Mihail Curciuc sunt neîntemeiate, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea instanței de apel.

Conform art. art. 207 alin. (2) lit. e), art. 243 alin. (1) lit. b), art. 248 alin. (1)

lit. c) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Grigore Corcodel, Tudor Tutunaru, Ion Bîrsanu,

Iulian Erimei și Mihail Curciuc împotriva încheierii din 04 iulie 2020 a Curții de

Apel Bălți.

Se menține încheierea din 04 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, în cauza de

contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de consilierii în

Consiliul raional Sîngerei – Carolina Cuznețova, Vasile Luca, Alexandru Strajescu,

Maria Gramciuc, Andrei Vremea, Vasile Brega, Tatiana Antoniuc, Victor Drebot,

Oxana Huzun, Anna Orlovscaia împotriva Consiliului raional Sîngerei, cu privire la

anularea actelor administrative.

Se admit recursurile depuse de Grigore Corcodel, Tudor Tutunaru, Ion Bîrsanu,

Iulian Erimei, Maria Huzun, Maria Bajura, Mihail Curciuc împotriva deciziei din

07 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți.

Se casează integral decizia din 07 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți și hotărârea

din 05 martie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și se emite o decizie nouă,

prin care:

Cererea de chemare în judecată în contencios administrativ depusă de

consilierii în Consiliul raional Sîngerei – Carolina Cuznețova, Vasile Luca,

Alexandru Strajescu, Maria Gramciuc, Andrei Vremea, Vasile Brega, Tatiana

Antoniuc, Victor Drebot, Oxana Huzun, Anna Orlovscaia împotriva Consiliului

raional Sîngerei, cu privire la anularea actelor administrative, se declară

inadmisibilă.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Dumitru Mardari

Nina Vascan

19