3ra-862/23 — Anularea actului adminstrativ, obligarea restabilirii în funcție

La 3 mai 2022, Bîrsanu Ion a înaintat acțiune în ordinea contenciosului administrativ împotriva Consiliului raional Sîngerei privind anularea deciziei nr.1/1 din 31.03.2022, obligarea restabilirii în funcție, obligarea efectuării calculelor salariale, încasarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin hotărârea din 08.11.2019 a Judecătoriei Bălți sediul Central, a fost desemnat consilier în cadrul Consiliului raional Sîngerei în urma alegerilor locale. Ulterior, prin decizia Consiliului Sîngerei nr.9/3 din 27.11.2019 a fost desemnat în funcția de vice-președinte al raionului Sîngerei, iar prin decizia Consiliului Sîngerei din 29.11.2019 i-au fost stabilite obligațiuni de serviciu precum monitorizarea și coordonarea activității în domeniul agriculturii, energeticii, construcției, reparării drumurilor de interes raional, infrastructurii, arhitecturii, ecologiei, relației funciare și cadastru, totodată coordonează și verifică activitatea serviciilor publice ale Consiliului Sîngerei cu serviciile publice desconcentrate la soluționarea întrebărilor de interes raional, Inspecția Ecologică, Intehagro, Direcția Statistică, SA ”Red Nord”.

A relatat că, prin decizia Consiliului Sîngerei nr.10/6 din 19.12.2019 a fost constituită Comisia de disciplină pentru funcționarii publici numiți în funcții de către Consiliul r-nul. Sîngerei, în cadrul căreia Tudor Tutunaru a fost ales președinte, iar Aliona Crăciun, secretarul Comisiei de disciplină, în temeiul Legii nr.158 din 04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, Hotărârii Guvernului nr.201 din 11.03.2009 privind punerea în aplicare a legii menționate. Prin decizia nr.5/14 din 01.10.2021 a fost verificată activitatea vice-președintelui r-nul. Sîngerei, Bîrsanu Ion în perioada anului 2019 - 6 luni 2021, care a fost apreciată ca nesatisfăcătoare, însă careva încălcări disciplinare nu au fost constatate și sancțiuni corespunzătoare nu au fost aplicate. Totodată, indică faptul că, prin deciziile Consiliului r-nul. Sîngerei din 27.11.2019, a fost modificată lista statelor de personal din 2 în 3 funcții de vice-președinte al Consiliului r.Sîngerei.

A indicat reclamantul că, începând cu 01.03.2022 a început activitatea de constatare a pagubelor cauzate culturilor agricole în urma calamităților naturale, fapt constatat prin Actul nr. l din 01.03.2022 la SRL „Vladluca” din 1 sat. Alexandreni r-nul. Sîngerei. Astfel, conform tabelului de pontaj, reclamantul a activat toată luna decembrie 2021 precum și în luna martie 2022 fără absențe de la serviciu, concedii medicale cu excepția zilelor de la 01-08 martie, când a fost în concediul anual de odihnă. Prin interpelarea nr.02/1-15/644 președintele r-nul. Sîngerei a solicitat explicații de la reclamant despre absența de la serviciu din data de 08.12.2021, cât și folosirea transportului de serviciu de model Dacia Logan în interese personale, indicând că, există imagini video și declarațiile martorului Cebotari Vasile, ce pot confirma faptul dat.

A susținut că, prin solicitarea nr.02/1-1 din 10.03.2022 președintele r- nul. Sîngerei informează reclamantul că, a fost inițiată procedura de eliberare de funcție și încetarea înainte de termen a mandatului de vice-președintele r- nul. Sîngerei, solicitând informații în temeiul art.85 Codul administrativ și explicații despre faptele de folosire a automobilului de serviciu în scop personal, asigurarea obligatorie a mijloacelor de transport a Consiliului raional la Compania de Asigurare SA „Transelit”, folosirea orelor de lucru în interese personale și politice, într-o perioadă de 5 zile.

A menționat reclamantul că, la 14.03.2022 președintele r-nul. Sîngerei a solicitat opinia consultativă a organizației sindicale primare privind concedierea din funcție a reclamantului - membru al sindicatelor, în baza art.87 Codul Muncii. Prin notificarea din 21.03.2022 a fost înștiințat despre faptul că, prin dispoziția președintelui r-nul. Sîngerei nr.32 din 18.03.2022 este convocată ședința Consiliului Sîngerei cu ordinea de zi privind eliberarea din funcție înainte de termen a vice-președintelui r-nul. Sîngerei, Ion Bîrsanu. Astfel, potrivit procesului - verbal al Comisiei consultative de specialitate din 28.03.2022, nu a fost discutat proiectul deciziei de eliberare din funcție a lui Bîrsanu Ion, menționând că, întrebarea dată va fi discutată la ședința Comisiei din 31.03.2022, fiind acordat reclamantului dreptul de a prezenta probe în apărarea sa, însă dreptul respectiv a fost încălcat, ori, Comisia de specialitate s-a convocat când reclamantul era lipsă, examinând proiectul deciziei de concediere din funcție în lipsa acestuia, avizîndu-1 pentru aprobare.

Reclamantul a notat că, prin ordinea de zi din 31.03.2022 a ședinței Consiliului r-nul. Sîngerei sub p.l a fost pusă chestiunea privind eliberarea înainte de termen a vice-președintelui r-nul. Sîngerei Bîrsanu Ion. Consiliul r-nal. Sîngerei a votat 20- pentru, 0- contra, 12- abținut, pentru aprobarea deciziei, având în vedere decizia nr.5/14 din 01.10.2021 privind votul de neîncredere a lui Ion Bîrsanu, pentru neexercitarea obligațiunilor de serviciu, denigrarea imaginii Consiliului, facilitarea intereselor proprii, discreditarea imaginii Consiliului raional prin declarații nejustificate și autoaprecieri neadecvate, lipsa capacității de respectare a principiilor legalității, lipsa loialității și responsabilității în exercitarea funcției de demnitate publică, constatarea faptului absenței nemotivate din 22.03.2022, folosirea transportului de serviciu în interese personale la 29.03.2022 sub pretextul 2 soluționării petițiilor neînregistrate din partea SRL „Agrocopăceni”, GȚ „Tofan Ico”, plecarea și absența de la serviciu la 30.03.2022 și plecarea în interese personale la TV Nord, în temeiul Avizului consultativ al organizației sindicale și nemotivarea explicațiilor lui Ion Bîrsanu din 31.03.2022.

A mai relatat că, prin decizia nr.1/1 din 31.03.2022 s-a decis eliberarea din funcție a vice-președintelui r-nul. Sîngerei, Bîrsanu Ion pentru următoarele motive: absența nemotivată de la locul de muncă timp de 4 ore consecutiv, acordarea serviciilor prin uzul funcției în schimbul altor beneficii, folosirea în scopuri personale a bunurilor angajatorului, executarea necorespunzătoare a obligațiunilor de serviciu, prerogativelor și competențelor sale prin neîndeplinirea atribuțiilor stabilite, denigrarea imaginii Consiliului r-nul. Sîngerei prin acuzații neprobate în adresa conducerii și consilierilor r-nul. Sîngerei, soluționarea petițiilor în afara cadrului legal, iar în confirmarea abaterilor disciplinare constatate, Consiliul a invocat următoarele probe scrise: informația nr.02/1-19 din 28.03.2019, explicațiile colaboratorilor Direcției Agricultură, Cadastru, Urbanism, actele de constatare a petițiilor înregistrate, Decizia nr. 5/14 din 31.10.2021 privind votul de neîncredere a Consiliului Sîngerei, propunerea președintelui r-nul. Sîngerei Corcodel Grigore privind eliberarea din funcție.

Consideră reclamantul că, obiectul litigiului de contencios administrativ este un act administrativ, iar raporturile juridice izvorâte din acest litigiu sunt raporturi de muncă, care urmează a fi aplicate în corespundere cu Codul muncii, cu excepțiile unor prevederi ale legii speciale. Astfel, indică că pornind de la faptul că una din acuzațiile aduse este legată de absența nemotivată de la serviciu timp de 4 ore consecutiv. Din conținutul deciziei nu este clar în care zi este fixat faptul abaterii disciplinare de absenta 4 ore consecutiv pe parcursul zilei. Faptul absenței nemotivate 4 ore consecutiv în aceeași zi nu este confirmat prin probe în procedura stabilită de lege, or, nu există nici un act sau proces verbal de absență nemotivată, semnat de reprezentanți ai angajatorului și sindicatelor în modul stabilit de Codul muncii. La caz lipsește propunere din partea angajatorului fată de Comisia de disciplină, care urma să cerceteze cazul în ordinea prevăzută de Hotărârea Guvernului nr.201 din 11.03.2009 privind punerea în aplicare a Legii nr.158 din 04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, dar și reieșind din cerințele art.209-210 Codul Muncii (ancheta de serviciu). Asupra cazurilor de încălcare disciplinară reclamantul nu a fost citat de Comisia de disciplină pentru a da explicații, cu dreptul de a prezenta probe, nu au fost audiați martorii, deși, în decizia contestată se invocă că, asemenea circumstanțe există. Comisia nu a venit cu o propunere de aplicare a sancțiunii disciplinare, celei mai aspre, concedierea din funcție, iar angajatorul, nu a solicitat opinia consultativă a organizației sindicale primare de concediere a salariatului, or, anume Consiliul, adică angajatorul, urma să solicite această opinie, dar nu președintele r-nul. Sîngerei, care de fapt a solicitat aceasta opinie. 3

A opinat reclamantul că, nu a fost obiect de examinare a abaterilor disciplinare absența nemotivată de la serviciu 4 ore consecutiv, dar și celelalte pretinse încălcări, or, în cazul când angajatorul constată că, privind neexecutarea obligațiunilor de serviciu corespunzător, angajatorul avea la dispoziție un termen pentru aplicarea sancțiunilor disciplinare, nerespectarea căruia, privează angajatorul să-1 supună răspunderii disciplinare pe salariat. La caz, autoritatea publică pârâtă a emis actul contestat peste termenii prevăzuți de lege, nerespectarea termenilor de examinare a cazului (petiției, sesizării) atrage după sine decăderea dreptului de a emite actul de procedură, adică decizia din 31.03.2022. Odată cu emiterea deciziei din 01.10.2021 procedura administrativă a fost încheiată și orice act emis în afara procedurii legale și peste termenul acordat de lege este nul. Nulitatea actului inițial duce la nulitatea tuturor actelor emise în perioada de control în afara termenului prevăzut de lege dar și cele pe care s-a bazat.

A solicitat reclamantul ,anularea deciziei Consiliului r-nul. Sîngerei nr.1/1 din 31.03.2022 privind eliberarea din funcție a vicepreședintelui r-nul. Sîngerei Ion Bîrsanu ca ilegală și nemotivată; Obligarea pârâtului Consiliul r-nul. Sîngerei la restabilirea reclamantului Bîrsanu Ion în funcția deținută anterior eliberării din funcție-vicepreședintelui r-nul. Sîngerei; Obligarea pârâtului Consiliul r-nul. Sîngerei la efectuarea calculelor salariale rezultate din privarea ilegală de a munci din data eliberării din funcție până la data restabilirii in funcție, inclusiv plățile concediului nefolosit, indemnizații corespunzătoare și 0,3% pentru fiecare zi de întârziere din sumele datorate. Încasarea din contul pârâtului Consiliul r-nul. Sîngerei a daunei morale în mărime de 5 salarii de funcție, în contul reclamantului Bîrsanu Ion. Încasarea din contul pârâtului Consiliul r-nul. Sîngerei a cheltuielilor de judecată

Prin hotărârea din 25 iulie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost admisă parțial acțiunea în contencios administrativ depusă de Bîrsanu Ion. S-a anulat decizia Consiliului raional Sîngerei nr.1/1 din 31.03.2022 cu privire la eliberarea din funcție înainte de termen a vicepreședintelui raionului Bîrsanu Ion. S-a obligat Consiliul raional Sîngerei să-l restabilească pe Bîrsanu Ion în funcția de vicepreședinte al raionului Sîngerei, începând cu data de 31.03.2022. S-a obligat Consiliului raional Sîngerei să calculeze și să achite lui Bîrsanu Ion salariul pentru absența forțată de la muncă, începând cu 31.03.2022 și până la restabilirea efectivă în funcție, din care urmează a fi calculate și reținute impozitele și plățile obligatorii la buget. S-a încasat de la Consiliul raional Sîngerei în beneficiul lui Bîrsanu Ion prejudiciul moral în mărime de un salariu de funcție. S-a încasat de la Consiliul raional Sîngerei în beneficiul lui Bîrsanu Ion suma de 10 000 de lei, drept compensarea cheltuielilor de judecată. În rest cererea lui Bîrsanu Ion a fost respinsă.

La data de 18 august 2022 Consiliul r-nul. Sîngerei a depus apel prealabil împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul Central din 25 iulie 4 2022, iar la data de 18 noiembrie 2022 a fost depusă cerere de apel cu indicarea motivelor de fapt și de drept.

Prin decizia din 30 martie 2023 a Curții de Apel Bălți a fost respinsă cererea de apel depusă de Consiliul raional Sîngerei, împotriva hotărâri din 25 iulie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, potrivit art.209 din Codul muncii, (1) sancțiunea disciplinară se aplică, de regulă, imediat după constatarea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de o lună din ziua constatării ei, fără a lua în calcul timpul aflării salariatului în concediul anual de odihnă, în concediul de studii sau în concediul medical. (2) Sancțiunea disciplinară nu poate fi aplicată după expirarea a 6 luni din ziua comiterii abaterii disciplinare, iar în urma reviziei sau a controlului activității economico-financiare – după expirarea a 2 ani de la data comiterii. În termenele indicate nu se include durata desfășurării procedurii penale.

Prin urmare, fiind constatat caracterul necorespunzător al realizării atribuțiilor de serviciu ale reclamantului, fiind acordat votul de neîncredere prin decizia Consiliului r-nul. Sîngerei nr.5/14 din 01.10.2021 cu privire la raportul de activitate a Vicepreședinților raionului Sîngerei, sancțiunea urma a fi aplicată în termen de o lună din ziua constatării ei. Or, aplicarea sancțiunii disciplinare prin decizia Consiliului r-nul. Sîngerei nr.1/1 din 31.03.2022, asupra circumstanțelor expuse în decizia Consiliului r-nul. Sîngerei nr.5/14 din 01.10.2021, a fost realizată cu omiterea termenului prevăzut la art.209 alin.(1) Codul muncii.

A menționat instanța de apel că, instanța de judecată a statuat asupra soluției de anulare a actului administrativ privind încetarea raporturilor de muncă cu reclamantul Bîrsanu Ion, pentru a fi realizată o satisfacție efectivă a drepturilor acestuia, pentru restabilirea reclamantului în drepturile lezate prin actul administrativ contestat și anulat, instanța de fond corect a apreciat ca fiind aplicabilă speței soluția de restabilire a reclamantului la locul de muncă. În acest sens, instanța de fond a statuat, că după pronunțarea hotărârii instanței de judecată privind restabilirea salariatului la locul de muncă, angajatorul este obligat să emită un ordin de restabilire, astfel, fiind necesară de a fi admisă acțiunea în realizare formulată de reclamantul Bîrsanu Ion, de obligare a Consiliul r-nul. Sîngerei la restabilirea reclamantului Bîrsanu Ion în funcția deținută anterior eliberării din funcție-vicepreședinte al r.Sîngerei.

De asemenea, Curtea de apel Bălți a mai remarcat că, actul administrativ individual - decizia Consiliului raional Sîngerei nr.1/1 din 31.03.2022 cu privire la eliberarea din funcții înainte de termen a vicepreședintelui raionului Bîrsanu Ion, a fost anulată, având în vedere restabilirea reclamantului la locul de muncă anterior deținut, angajatorul, autoritatea publică pârâtă, urmează să efectueze calculele salariale rezultate din privarea ilegală de a munci din data eliberării din funcție până la data restabilirii în funcție. Drept urmare, instanța de apel a admis acțiunea în realizare formulată de reclamantul Bîrsanu Ion privind obligarea Consiliul r- 5 nul. Sîngerei la efectuarea plăților salariale rezultate din privarea ilegală de a munci din data eliberării din funcție până la data restabilirii în funcție.

A mai indicat instanța de apel că cu referire la plățile pentru concediul nefolosit, instanța de fond justificat a respins pretenția reclamantului în partea achitării acestora, or, reieșind din faptul restabilirii reclamantului la locul de muncă deținut anterior, acesta este în drept de a solicita fie acordarea concediului anual plătit, fie, compensarea concediului nefolosit, în mod bănesc, în cazul unei eventuale încetări a raporturilor de muncă. Prin urmare prima instanță a respins cu temeinicie și pretenția privind plata unei indemnizații corespunzătoare și 0,3% pentru fiecare zi de întârziere din sumele datorate. Or, sunt justificate și rezonabile încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 10 000 de lei.

La data de 13 aprilie 2023 Consiliul raional Sângerei, reprezentat de Teodor Donos, a depus recurs împotriva deciziei din 30 martie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei decizii noi de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că decizi instanței de apel este ilegală și neîntemeiată urmând a fi anulată. Consideră că instanțele inferioare eronat au aplicat legislația în vigoare și anume, Legea nr.199/2020 care stabilește că prezenta lege reglementează regimul general al funcției de demnitate publică, statutul juridic al persoanei care ocupă această funcție, precum și alte raporturi ce decurg din exercitarea funcției de demnitate publică. Scopul prezentei legi constă în asigurarea unui management eficient al raporturilor gestionate de către persoanele cu funcții de demnitate publică în interesul societății și ale statului.

A menționat recurentul că, în cazul în care soluțiile juridice prevăzute de prezenta lege și de legea specială care reglementează activitatea demnitarului respectiv diferă, se aplică prevederile legii speciale corespunzătoare. Totodată indicat asupra temeiului de fapt, precum că, vicepreședintele raionului Sîngerei Ion Bîrsanu, a fost eliberat din funcție, pentru executarea necorespunzătoare a obligațiilor, prerogativelor și competențelor sale. Fapt care este permis de legislația specială indiferent de prezenta culpei. Temeiul și cauzele eliberării din funcție din motive imputabile vicepreședintelui de raion au fost indicate în actul administrativ contestat de reclamant.

Recurentul a mai susținut că, numirea și eliberarea din funcție a vicepreședinților de raion, ca persoane cu demnitatea publică reprezintă un atribut al Consiliului raional, nominativ încadrând-se sub forma de „oportunitatea actului administrativ,, conform legii speciale, neexecutarea sau executarea necorespunzătoare de către persoana cu funcție de demnitate publică a obligațiilor, prerogativelor și competențelor sale, indiferent de prezența culpei, poate atrage după sine revocarea sau eliberare a din funcție

În final a concluzionat recurentul că, toate acestea nu au fost luate în considerare de către instanțele de judecată, prin care fapt se constată că, la 6 examinarea acțiunii normele de drept material au fost aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat eronat legea.

Art. 245 Cod administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023) relevă că: „Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023) prevede: ”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, (2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție”.

Art. XI alin.(3) Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) prevede: ”Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

La 06 septembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție, a expediat în adresa intimaților copia cererii de recurs depusă de Consiliul raional Sângerei, reprezentat de Teodor Donos. La data de 22 septembrie 2023 Ion Bărsanu, reprezentat de avocatul A. Procopciuc, a depus referință la cererea de recurs declarată de Consiliul raional Sângerei, reprezentat de Teodor Donos, prin care a solicitat respingerea recursului, cu menținerea în vigoare a deciziei instanței de apel.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, 8 hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A) Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, 9 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară ca inadmisibil recursul depus de Consiliul raional Sângerei, reprezentat de Teodor Donos. Încheierea este irevocabilă. Președinte Ion Malanciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi 10