3ra-919/24 — anularea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ
- Temei legal
- Art. 54 alin. 6 lit. a Cod electoral
3ra-919/24 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului depus de avocatul Nadejda
Luchianciuc în interesele Irinei Volciuc,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Irina Volciuc, candidat la funcția de primar al comunei
Iliciovca, împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale
comunale Iliciovca nr.18/19, raionul Florești, Comisia Electorală de
Circumscripție raionul Florești nr. 18 și Comisia Electorală Centrală, privind
anularea Procesului verbal nr. 17 și a hotărârilor nr. 24 și 25 din 30 noiembrie
2024 și restabilirea în drepturile electorale ale candidatului,
împotriva deciziei din 3 decembrie 2024 a Curții de Apel Bălți
(Dosarul nr. 3ra-919/24
NR. PIGD 2-24136788-03-3a-01122024)
Art. 54 alin. (6) lit. a) Cod electoral, se interzice concurenților electorali, participanților
la referendum și grupurilor de inițiativă: să ofere alegătorilor/susținătorilor bani, bunuri,
inclusiv produse alimentare, băuturi alcoolice și produse din tutun, să presteze servicii ori
să acorde alte foloase, inclusiv din ajutoare umanitare sau din alte acțiuni de binefacere,
în scopul determinării alegătorului/susținătorului să își exercite sau să nu își exercite
drepturile electorale în cadrul alegerilor.
Judecătoria Soroca, sediul Central: C. Botnaru,
Curtea de Apel Bălți: A. Garbuz, I. Talpa, N. Costaș
10 decembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților adminisibilitatea recursul depus de
avocatul Nadejda Luchianciuc în interesele Irinei Volciuc,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 01 decembrie 2024, avocatul Nadejda Luchianciuc în interesele
Irinei Volciuc, candidat la funcția de primar al comunei Iliciovca, s-a adresat
cu acțiune în ordinea contenciosului administrativ către Consiliului Electoral
al Circumscripției Electorale comunale Iliciovca nr.18/19, raionul Florești,
Comisia Electorală de Circumscripție raionul Florești nr. 18 și Comisia
Electorală Centrală privind anularea Procesului verbal nr.17 și hotărârilor
nr.24 și 25 din 30 noiembrie 2024 și restabilirea în drepturile electorale a
candidatului.
În motivare, a invocat că, prin hotărârea Consiliului Electoral al
Circumscripției Electorale Iliciovca nr.18/19, r-l Florești nr.15 din 24
octombrie 2024, Irina Volciuc a fost înregistrată în calitate de candidat la
funcția de primar al s. Iliciovca, r-nul Florești pentru alegerile locale noi din
17 noiembrie 2024.
La data de 17 noiembrie 2024, în cadrul primului tur al alegerilor Irina
Volciuc a acces în turul doi care urma să fie pe 1 decembrie 2024.
A mai indicat că, pe data de 29 noiembrie 2024 la Consiliul Electoral
au fost depuse unele sesizări cu privire la faptul că a fost înregistrat un
material și inițiat un dosar penal pe faptul presupuselor acțiuni de finanțare
ilegală a unui partid politic. Potrivit informațiilor organelor de poliție, este
vorba de o înregistrare audio și unele declarații cu privire la unele acțiuni de
la alegerile și referendumul republican din data de 20 octombrie 2024. În
materialele prezentate nu au fost aduse nicio probă sau careva informații de
încălcare a legislației electorale în cadrul alegerilor locale noi din s. Iliciovca,
r-nul Florești.
Notează că ședința Consiliului Electoral a avut loc la data de 30
noiembrie 2024, dar nici în ședința organului electoral nu au fost aduse
argumente legale și probe cu privire la încălcarea legii în cadrul alegerilor
din s. Iliciovca.
Sub acest aspect opinează că, la ședința Consiliului Electoral Iliciovca
au asistat președintele consiliului electoral de circumscripție Florești nr.19 și
alți funcționari. Aceștia exercitau, ilegal, presiuni directe asupra membrilor
1
organului electoral pentru a emite o decizie de anulare a înregistrării. Iar, ca
rezultat, după o mulțime de încălcări procedurale ce ține de examinarea
contestațiilor, CECE Ilicovca nr.19/218, cu votul a 4 membri pro și 3 contra
au votat anularea înregistrării candidatului Irina Volciuc la funcția de primar
al s. Iliciovca. Procesul verbal nu conține nici o motivare.
Ulterior, la 30 noiembrie 2024, ora 15:54, a fost depusă cererea
prealabilă împotriva actului administrativ defavorabil.
După depunerea cererii prealabile a recepționat de la CECE Iliciovca
hotărârea nr. 24 a organului electoral prin care se anulează înregistrarea
candidatului la funcția de primar al comunei Iliciovca. Prin această hotărâre
se confirmă procesul verbal din aceeași dată. De asemenea, chiar dacă au
informat că actul administrativ deja a fost contestat și se consideră suspendat
de drept, CECE Iliciovca imediat adoptă și hotărârea nr. 25 din 30 noiembrie
2024 prin care decide aplicarea ștampilei retras în buletinul de vot în dreptul
candidatului Irina Volciuc. Iar, la aceste proceduri administrative reclamanta
nu a fost invitată.
Referitor la condiția de respectare a remediului extrajudiciar cu privire
la contestarea actului administrativ individual defavorabil, indică reclamanta
că procedura prealabilă prevăzută de prevederile Codului administrativ, dar
și reglementările specifice de la art. 91 Cod electoral au fost respectate.
Cererea prealabilă împotriva actului contestat a fost depusă la organul
electoral ierarhic superior – Comisia Electorală Centrală, care la data de 30
noiembrie 2024 a respins cererea.
Iar, cu privire la respectarea termenului de contestare a actului
administrativ individual, opinează că acest termen a fost respectat conform
prevederilor speciale de la art. 95 din Codul electoral.
În ceea ce privește revendicarea încălcării, prin activitatea
administrativă, a unui drept în sensul art. 17 din Codul administrativ,
reclamanta opinează că, în textul normativ al art. 17 și art. 189 alin. (1) Cod
administrativ „drept vătămat” și „încălcarea unui drept al său” se referă la
drepturi subiective concrete. Această concluzie este fortificată și prin
jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că pentru
ca un reclamant să se poată declara victimă, acesta trebuie să prezinte dovezi
plauzibile și convingătoare ale probabilității survenirii unei încălcări, la care
ar fi supus personal (cauza Senator Lines GmbH împotriva a cincisprezece
state membre ale Uniunii Europene (cererea nr.45572/00). Deci, hotărârea
CECE Iliciovca o vizează direct pe reclamanta Irina Volciuc căreia îi este
vătămat un drept fundamental – de a fi ales.
Totodată, subliniază că la procedura administrativă contestatarul
/reclamantul nu a avut posibilitate de a lua cunoștință din timp cu materialele
dosarului administrativ, să-și pregătească poziția sa de apărare, să prezinte
probe și argumente, să fie audiat efectiv. Iar, la examinarea și adoptarea
2
hotărârii nr. 24 și nr. 25 a CECE reclamanta nici nu a fost invitată, nu a avut
posibilitate de a se apăra.
Astfel, invocând prevederile art. 70, art. 32 alin. (2), art. 83, art. 88,
art. 94 din Codul administrativ, consideră că acest fapt reprezintă o gravă
încălcare a procedurii și eludarea normelor imperative ale Codului
administrativ cu privire la efectuarea unei proceduri administrative.
În sensul dat relevă că, unul din principiile generale ale activității
autorității publice este principiul legalității, conform căruia autoritățile
publice trebuie să acționeze în conformitate cu legea (art. 21 Codul
administrativ). Autoritățile publice trebuie să aplice tratament egal, să fie
imparțiali și să dea dovadă de bună credință (art. 23-25 Cod administrativ).
Astfel, consideră că în cadrul proceduri administrative a avut parte de
tratament discriminatoriu, contrar legii, fără respectarea bunei credințe și cu
o vădită părtinire și dispreț. Atunci când se iau decizii de anulare a
înregistrării unui candidat în alegeri, acest fapt reprezintă una din cele mai
grave sancțiuni și afectarea unui drept fundamental, la alegeri libere și
dreptul de a fi ales.
Cu privire la netemeinicia și ilegalitatea actului administrativ
contestat, reclamanta consideră că procesul verbal și Hotărârea CECE
Iliciovca nr. 24 și nr. 25 din 30 noiembrie 2024 sunt ilegale și neîntemeiate
atât din punct de vedere formal cât și pe fond. În primul rând, contrar
prevederilor imperative ale legii autoritatea pârâtă practic nu și-a motivat
propria hotărâre. Iar, organul electoral nu a dat nici o apreciere informațiilor
prezentate, nu a analizat careva probe, nu a constat legătura cauzală între
pretinsele încălcări și candidatul Volciuc Irina care respinge categoric
acuzațiile aduse. Ce ține de sesizările propriu zise, nu există nici o referire la
alegerile din Iliciovca. Nu există nici o probă cu privire la acțiuni ilegale
anume la alegerile locale. Dacă sunt alte acuzații care nu au legătură cu
Iliciovca aceste urmează a fi examinate separat în procedură generală.
În aceste circumstanțe relevă că, doar organele de urmărire penală și
organele procuraturii urmează să investigheze minuțios, cu atragerea
martorilor, efectuarea altor acțiuni de investigație și de urmărire cu scop de
a afla adevărul. Pentru asta este nevoie să fie respectate toate procedurile
legale, cu respectarea unui proces echitabil, dreptului la apărare și
respectarea principiului prezumției de nevinovăție.
Remarcă faptul că, organul electoral nu a examinat de sine stătător
circumstanțele de fapt și nu a verificat temeinicia contestațiilor și sesizărilor
organelor de poliție cu contrapunerea faptelor și probelor din localitate.
Organul electoral a acceptat necondiționat poziția doar a unei părți. În actul
administrativ contestat nu a venit cu propria apreciere a motivelor și
circumstanțelor, nu a verificat circumstanțele în raport cu candidatul anume,
fiind în fața unui act administrativ lipsit total de motivație.
3
Consideră că actul administrativ contestat, contrar prevederilor art.118
Cod administrativ, nu este motivat. Or, motivarea trebuie să justifice prin
forța logicii, raționamentelor, probelor și normelor de drept, toate elementele
care compun legalitatea actului administrativ, însă, la caz această exigență
lipsește.
Totodată, încălcările descrise, incertitudinea și netransparența actului
administrativ fac dovada caracterului incert al acestuia. Potrivit art.119
alin.(1) Cod administrativ, conținutul unui act administrativ individual
trebuie să fie suficient de cert. Caracterul cert, trebuie să denote
raționamentul actului administrativ individual emis, astfel, încât dispozitivul
să fie rezultatul unei raționament juridic constant, proporțional și previzibil.
Astfel, hotărârea CECE nu este motivată și nu este suficient de certă.
Dat fiind că actul administrativ contestat nu este motivat referitor la
temeiurile de fapt privind anularea înregistrării constituie un act
administrativ individual ilegal.
Or, măsura oficială întreprinsă de consiliul electoral demonstrează
exercitarea dreptului discreționar cu încălcarea prevederilor art. 137 Cod
administrativ. Din acest punct de vedere constatarea formală, fără nici o
examinare efectivă, cu privire la verificarea temeiurilor de anulare,
contravine art. 21 alin. (3) și art. 29 Cod administrativ. Scopul legitim
urmărit de către autoritatea pârâtă prin emiterea/întocmirea actului
administrativ, nu doar că nu este motivat, dar nici rezonabil.
În același timp, deși actul administrativ unde se manifestă puterea
discreționară se referă la aspectele care, într-un cadru legal, conferă
autorității publice (consiliului electoral) o anumită libertate de decizie, acest
lucru nu presupune în nici un caz devierea de la litera legii, or, decizia luată
în mod discreționar, trebuie să fie una optimă, să corespundă finalității
actului, sensului legislației în vigoare, principiilor generale ale dreptului
intern și internațional, drepturilor și libertăților fundamentale ale omului,
deci să corespundă scopului urmărit, care alcătuiește esența „dreptului
discreționar”, a cărui realizare se efectuează cu respectarea principiilor
legalității, oportunității și a echității. Cu alte cuvinte, autoritatea publică
posedă, o marjă discreționară, în măsura în care nu afectează de o manieră
nejustificată drepturile fundamentale ale persoanei, adică decizia
discreționară trebuie să fie una cuvenită, concluzie ce se desprinde, în
special, din prevederile art. 137 alin. (1) din Codul administrativ, potrivit
căruia autoritățile publice „trebuie” să acționeze cu bună-credință în limitele
legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul.
Astfel, consideră reclamanta că autoritatea publică a ignorat în
totalitate aceste cerințe legale: regulile de procedură au fost ignorate în
totalitate; nu au fost analizate circumstanțele și faptele importante cazului,
4
iar decizia luată contravine cel mai grav scopului urmărit de lege și care este
total disproporționată.
Autoritatea pârâtă a ignorat în totalitate argumentele reprezentantului
contestatarului, de fapt nici nu a dat posibilitate să fie audiat efectiv.
Proiectul hotărârii era deja gata perfectat cu soluția identificată din timp –
anularea înregistrării. Organul electoral era înconjurat de poliție și persoane
necunoscute. Presiunea față de membrii organului electoral a fost fără
precedent. Mai mult ca atât, susține că CECE Iliciovca a sfidat grav
procedurile legale de examinare a contestațiilor.
Argumentează reclamanta că sesizările din partea organului de poliție
în genere urmau a fi declarate inadmisibile, dat fiind faptul că nu se
încadrează în condițiile prevăzute la art. 93 și 94 din Codul electoral. Iar
organul electoral nu a demarat o procedură de control din oficiu, cel puțin nu
există niciun act care ar confirma acest fapt.
Astfel, opinează asupra faptului că organul de poliție sau SIS nu este
subiect de depunere a astfel de acte în adresa organului electoral. Este
necesar de subliniat faptul că organele de poliție, ca instituții de stat nu au
dreptul de a se implica în campania electorală și procesele electorale cu scop
de a favoriza sau defavoriza vreun candidat în caz contrar suntem în fața unui
abuz și depășire gravă a atribuțiilor, în cumul, cu folosirea ilegală a resurse
administrative a statului.
Suplimentar, organul electoral, anulând înregistrarea a sfidat grav
prevederile art. 95 alin. (7) din Codul electoral care prevede că, cererile de
anulare a înregistrării, a acreditării sau a confirmării subiecților electorali se
depun la organul electoral competent cel târziu cu 5 zile înainte de ziua
alegerilor. Cererile depuse după acest termen se examinează concomitent cu
centralizarea și confirmarea rezultatelor alegerilor.
Cu privire la hotărârea nr. 25 din 30 noiembrie 2024 care a pus în
aplicare un act suspendat de drept și a dispus aplicarea ștampilelor retras în
buletinele de vot reclamanta menționează următoarele.
Hotărârea nr. 25 din 30 noiembrie 2024 cu privire la aplicarea
ștampilei retras este ilegală, deoarece contravine direct prevederilor Codului
electoral și Codului administrativ.
Or, conform art. 101 alin. (5) din Codul electoral, hotărârile organelor
electorale și deciziile Consiliului Audiovizualului emise în condițiile
prezentului capitol sunt executorii din momentul adoptării, cu excepția
cazurilor de suspendare a executării acestora. Executarea hotărârilor
organelor electorale adoptate în condițiile art. 102 alin. (5) se suspendă de
drept din momentul contestării legalității hotărârilor respective.
Potrivit art. 171 alin. (5) Cod administrativ, în cazurile stabilite de
lege, suspendarea executării actului administrativ individual survine prin
5
depunerea unei cereri prealabile sau acțiuni în judecată prin care se contestă
actul administrativ individual.
Astfel, consideră că, pârâtul nu avea dreptul să adopte nicio hotărâre
de executare a actului privind anularea executării până la soluționarea
contestației, mai ales că pârâtul a fost informat că se va depune contestație,
inclusiv în judecată.
Cu referire la acuzațiile de drept penal, notează reclamanta că
acuzațiile nefondate menționate în sesizare reprezintă acuzații penale, iar
coruperea alegătorilor este infracțiune prevăzută de art. 1811 din Codul
penal.
La acest capitul a indicat că, potrivit art. 1 alin. (2) și (3) din Codul de
procedură penală: (2) procesul penal are ca scop protejarea persoanei,
societății și statului de infracțiuni, precum și protejarea persoanei și societății
de faptele ilegale ale persoanelor cu funcții de răspundere în activitatea lor
legată de cercetarea infracțiunilor presupuse sau săvârșite, astfel ca orice
persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale
și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală și
condamnată. (3) Organele de urmărire penală și instanțele judecătorești în
cursul procesului sânt obligate să activeze în așa mod încât nici o persoană
să nu fie neîntemeiat bănuită, învinuită sau condamnată și ca nici o persoană
să nu fie supusă în mod arbitrar sau fără necesitate măsurilor procesuale de
constrângere ori să nu fie victima încălcării altor drepturi fundamentale.
Art. 21 din Constituție și art .8 din CPP garantează respectarea
principiului prezumției nevinovăției. Orice persoană acuzată de un delict este
prezumată nevinovată până când vinovăția sa va fi dovedită în mod legal, în
cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate
garanțiile necesare apărării sale.
Potrivit art.19 alin.(3) CPP, organul de urmărire penală are obligația
de a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate
aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei, de a evidenția atât
circumstanțele care dovedesc vinovăția bănuitului, învinuitului, inculpatului,
cât și cele care îl dezvinovățesc, precum și circumstanțele care îi atenuează
sau agravează răspunderea. Potrivit art. 269 alin. (1) CPP, competența de a
efectua urmărirea penală în privința infracțiunii prevăzute de art. 1811 Cod
penal este atribuită exclusiv Centrului Național Anticorupție. Iar conducerea
urmării penale se efectuează de procuratura teritorială di raza de acțiune a
CNA.
Consideră reclamanta că, Inspectoratul de Poliție nici nu avea
competența de a examina astfel de plângeri și urma să transmită materialele
Centrului Național Anticorupție, dar nu organului electoral. Este martor a
unor abuzuri fără precedent din partea organelor statului.
6
Organul de poliție sau altă instituție a statului poate informa organul
electoral doar dacă o încălcare de lege este confirmată definitiv prin decizii
definitive ale unui agent constatator sau ale instanței de judecată. Solicitarea
din partea poliției de a lua măsuri cu un concurent electoral doar în baza unor
reportaje din presă care nici nu au legătură cu alegerile locale constituie un
grav abuz, iar organele electorale urmează să respingă ca inadmisibile astfel
de solicitări.
Astfel, chiar dacă, ipotetic ar fi existat careva temeiuri de a depune o
cerere de anulare a înregistrării unui candidat, atunci o asemenea acțiune este
interzisă de lege. În cazul depistării a careva presupuse încălcări atunci aceste
fapte urmează a fi examinate doar în procesul confirmării sau infirmării
rezultatelor alegerilor. O astfel de cerere de anulare a înregistrării nici nu a
fost depusă conform procedurilor legale, iar organul electoral nu era în drept
să inițieze anularea înregistrării unui concurent electoral, mai ales în lipsă
totală de suport probatoriu și în condițiile în care nici organul de poliție nu a
solicitat acest lucru.
Prin acest act administrativ, remarcă reclamanta că este prejudiciată
grav, încălcându-i-se drepturile fundamentale la alegeri libere, este restrâns
dreptul fundamental de a fi ales, este restrâns grav dreptul la libera
exprimare, este discriminat în raport cu alți concurenți electorali, nu i se
asigură condiții echitabile la o campanie electorală în conformitate cu
principiile constituționale și Codul electoral. Iar, pârâtul, cu regret a ignorat
totalmente argumentele menționate de reprezentantul contestatarei, ne mai
vorbind de faptul că nu s-a acordat timp de a veni cu probe suplimentare.
Astfel, organul electoral investit cu competență materială de
examinare a sesizărilor, în procesul adoptării actului administrativ individual
defavorabil contestat a omis unele principii ale examinării oricărei proceduri
în fața unei autorități cu drept de decizie, producătoare de efecte juridice –
principiul disponibilității și principiul egalității armelor, fiind elemente
esențiale al dreptului la un proces echitabil. Or, adoptarea unei hotărâri, fără
a se lua în calcul argumentele prezentate de contestatar, în condițiile în care
procedura de examinare a sesizărilor a plasat reclamantul într-o situație net
dezavantajoasă în raport cu adversarii săi, reprezintă un tratament
discriminatoriu, inechitabil al concurenților electorali.
Astfel, cu toate că reprezentantul contestatarului a adus unele
explicații în ședință, CECE nici măcar formal nu a combătut în hotărârea
contestată argumentele prezentate, decât prin alegații formale și nemotivate.
Prin aceasta organul electoral a sfidat prevederile Regulamentului CEC cu
privire la examinarea contestațiilor, întrucât CEC nu a reflectat integral
poziția reclamantei nu au fost date explicații privind respingerea
argumentelor și probelor acestuia, consideră că autoritatea electorală a avut
o atitudine părtinitoare la soluționarea sesizărilor, iar actul administrativ
emis este ilegal.
7
Respectiv, autoritatea pârâtă în cadrul puterii sale discreționare, având
obligația de a explica de ce a adoptat o anumită conduită din mai multe
posibile nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul legii. Or, puterea
discreționară nu trebuie confundată cu posibilitatea de a acționa arbitrar sau
fără control, cum se pare că ar sugera-o utilizarea cuvântului „discreționar”.
Invocând prevederile art. 87 și art. 137 din Codul administrativ,
opinează că autoritatea publică a acționat cu rea-credință în exercitarea
dreptului discreționar, admițând duble standarde în cadrul examinării unor
contestații cu obiect similar.
În subsidiar notează că, prin actul contestat, CECE de fapt a sancționat
reclamanta pentru fapte pe care nu le-a comis, în legătură cu care a depus
plângere penală pentru denunț fals, acțiuni care nu au fost probate și nici
confirmate. Este pur și simplu incredibil cum a reușit organul electoral în
baza unor sesizări în baza a trei denunțuri false, fără nicio altă probă, fără
dezbatere, cu grave încălcări de procedură să accepte necondiționat poziția
unei părți și fără, să i se ceară direct, anulează un drept fundamental
constituțional cu doar trei zile înainte de alegeri.
Or, prin emiterea hotărârii contestate în baza unor denunțuri false, fără
confirmarea pretinselor acte ilegale, fără existența vreunui act juridic
corespunzător, autoritatea pârâtă, practic a recunoscut că reclamanta este
vinovată de infracțiunea prevăzută de art.1811 Cod penal. Iar, prin aceste
acțiuni administrative abuzive este sfidat grav principiul prezumției
nevinovăției garantat de art.21 din Constituție și Convenția Europeană.
În concluzie relevă că, autoritatea pârâtă a sfidat grav procedurile de
examinare a unor contestații și toate procedurile aferente unui proces
administrativ; CECE Iliciovca a încălcat grav dreptul de apărare, nu a acordat
nici termen suficient de a pregăti apărarea, nici de a prezenta probe și
argumente; Autoritatea pârâtă a admis grave erori la apreciere a
circumstanțelor prezentei spețe, contare situației de fapt; Autoritatea pârâtă
a admis influențarea sa de către organul ierarhic superior, a dat dovadă de
părtinire, rea credință, arbitrariu și activitate discreționară la adoptarea
actului; CECE Iliciovca a adoptat o hotărâre total lipsită de motivare și
arbitrară; Nu există nicio legătura cazuală între acuzațiile aduse și situația de
fapt. Nu există nicio probă de încălcări electorale în cadrul alegerilor la
funcția de primar al s.Iliciovca; CECE a dat dovadă de subiectivism total la
aprecierea normelor legale și metodelor folosite la procedura administrativă;
Autoritatea pârâtă a aplicat o sancțiune disproporțională scopului urmărit;
CECE Iliciovca a anulat înregistrarea unui concurent electoral cu grava
încălcare a procedurii prevăzute la art.95 alin.(7) Cod electoral; Prin anularea
înregistrării, pârâtul a admis violarea dreptului fundamental la alegeri libere
și dreptul de a fi ales, sfidând în acest sens, normele constituționale (art.38)
și jurisprudența CEDO (art.3 protocolul I).
8
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 01 decembrie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul
Central, s-a respins, ca fiind neîntemeiată, acțiunea în contencios
administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată de avocatul
Luchianciuc Nadejda în interesele doamnei Volciuc Irina, candidat la funcția
de primar al comunei Iliciovca, din partea Partidului Politic „Renaștere”
împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale comunale
Iliciovca nr.18/19, raionul Florești și Comisia Electorală Centrală, privind
anularea Procesului verbal nr. 17 și a hotărârilor nr. 24 și 25 din 30 noiembrie
2024.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 01 decembrie 2024 avocatul Nadejda Luchianciuc în interesele
Irinei Volciuc, candidat la funcția de primar al comunei Iliciovca, a depus
cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei Soroca, sediul
Central din 01 decembrie 2024, solicitând admiterea apelului, casarea
integrală a acesteia cu emiterea unei noi hotărâri cu admiterea integrală a
cererii de chemare în judecată înaintate.
La 01 decembrie 2024, ora 20:55, de către avocatul Nadejda
Luchianciuc în interesele Irinei Volciuc, candidat la funcția de primar al
comunei Iliciovca, a fost depusă cererea de apel motivată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 03 decembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, s-a respins
apelul declarat de avocatul Nadejda Luchianciuc în interesele Irinei Volciuc,
candidat la funcția de primar al comunei Iliciovca împotriva hotărârii
Judecătoriei Soroca, sediul central, din 01 decembrie 2024, pronunțată în
cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Volciuc
Irina, candidat la funcția de primar al comunei Iliciovca, din partea Partidului
Politic „Renaștere” împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției
Electorale comunale Iliciovca nr.18/19, raionul Florești și Comisia
Electorală Centrală, privind anularea Procesului verbal nr.17 și a hotărârilor
nr.24 și 25 din 30 noiembrie 2024 și restabilirea în drepturile electorale a
candidatului.
În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că, instanța de fond just
a respins argumentul reclamantului invocat că nu a cunoscut și nu a participat
la procedurile administrative, nu a avut posibilitatea de a consulta dosarul
administrativ și de a prezenta argumente în acest sens, deoarece potrivit
legislației electorale fiecare candidat înregistrat dispune de reprezentat în
cadrul consiliilor electoralele, iar pe parcursul examinării s-a permis și s-a
acordat suficient timp pentru familiarizarea cu toate materialele dosarului.
A notat că, instanța inferioară corect a reținut că partea reclamantă a
dispus de posibilitatea reală de a cunoaște procedurile administrative
9
organizate de către Consiliului electoral al circumscripției electorale
comunale Iliciovca nr.18/19, raionul Florești și de a-și manifesta diligență
suficientă în a se prezenta la acestea pentru a-și expune poziția.
Instanța de apel a apreciat critic alegațiile părții reclamante precum că
CECEC Iliciovca a adoptat hotărârea discreționar în lipsă de probe și cu
încălcarea prezumției de nevinovăție, deoarece nu este o hotărâre prin care
să fi fost recunoscută vinovată, fără să existe legătură cauzală între faptele
sesizate și alegerile din com. Iliciovca, subliniind că, încălcarea interdicției
de corupere a alegătorilor prin oferirea de bani se constată de organul
electoral competent, inclusiv cu suportul organelor de resort și celor de drept,
ceea ce se probează prin materialele administrate de organul de poliție și a
SIS, fapt expres indicat la art.54 alin.(7) din Codul electoral. Astfel, Comisia
a constatat că actul contestat este în conformitate cu cerințele legale aferente
motivării, oferind o evaluare corespunzătoare a argumentelor aduse, ceea ce
demonstrează netemeinicia susținerii formulate de contestatar cu privire la
acest aspect.
Mai mult a reținut instanța de apel, pct.157 din Hotărârea Curții
Constituționale nr.134/2016 privind confirmarea rezultatelor alegerilor și
validarea mandatului de Președinte al Republicii Moldova relevă că,
coruperea alegătorilor trebuie privită ca o gravă încălcare a principiilor
alegerilor libere și democratice inclusiv a procesului echitabil și transparent
al alegerilor. Asemenea încălcări creează precondiții pentru a pune la
îndoială legalitatea și legitimitatea alegerilor, de asemenea, aceste încălcări
pot influenta considerabil asupra rezultatelor alegerilor.
Sub acest aspect Colegiul judiciar a remarcat faptul că, caracterul grav
al fenomenului coruperii alegătorilor s-a regăsit ca apreciere a temeiniciei
declarării neconstituționalității unui partid politic, unde Curtea Curtea
Constituțională în pct. 153 al Hotărârii nr.10/2023 a stabilit că, finanțarea
netransparentă și ilegală a activității Partidului „Șor” și coruperea
alegătorilor sunt incontestabile. Aceste acțiuni sistematice, continue și în
proporții semnificative limitează în mod substanțial procesul democratic al
alegerilor și constituie un factor descurajator nu doar pentru ceilalți
concurenți electorali dar și pentru alegătorii care cred sincer în valorile
democratice. Curtea subliniază că participarea unui asemenea partid la
procesul de formare a voinței de stat nu este permisă într-o democrație liberă.
A notat că, în situația în care organului electoral i-a fost expediată
sesizarea Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova,
nr.E/13167, fiind transmisă Consiliului prin intermediul adresei Comisiei
Electorale Centrale nr.CEC-8/6799 din 29 noiembrie 2024 și demersul de la
Inspectoratul de Poliție Florești cu nr. de înregistrare 34/38-10867 din 29
noiembrie 2024, copia Ordonanței de începere a urmăririi penale prin prisma
art.1811 alin.(1) din Codul penal, în lipsa altor argumente plauzibile, o
abordare contrară celei contestate ar fi în contradicție cu scopul urmărit de
10
legiuitor, precum și contrar competenței funcționale care excedă aprecierea
veridicității denunțurilor respective.
Referitor la argumentul contestatarului precum că organul de poliție și
Serviciul de Securitate și Informații nu sunt subiecți de a depune contestații,
iar sesizările nu pot fi încadrate prin prisma reglementărilor ce vizează
contestațiile electorale instanța de fond corect nu le-a reținut, deoarece în aria
electorală, Ministerul Afacerilor Interne deține inclusiv atribuții
suplimentare, care reprezintă obligații pozitive ale structurilor acestuia cum
ar fi prevenirea, contracararea și constatarea contravențiilor și a infracțiunilor
în procesul electoral, precum și acordarea de suport organelor electorale cu
scopul de a asigura respectarea actelor administrative cu privire la finanțarea
competitorilor electorali, precum și delegarea, după caz, a personalului
calificat pentru constituirea grupurilor de lucru în acest sens, fapt reflectat în
art. 28 alin. (1) pct. 1) lit. d) și h) din Codul electoral nr.325/2022.
Astfel, Colegiul judiciar a reținut că, organele de drept pot sesiza (în
cadrul exercitării atribuțiilor funcționale) organele electorale în legătură cu
abaterile de la cadrul legal, aceasta fiind o competență a acestora. Respectiv,
sesizările înaintate de entitățile publice au un regim distinct de cel al
contestațiilor.
Cu referire la faptele de intimidare invocate de către partea reclamantă
prin participarea la ședința CECEC Iliciovca a președintelui Consiliului
electoral al circumscripției electorale raionale Florești nr.18, Colegiul
judiciar a considerat că instanța de fond corect le-a apreciat ca fiind
neplauzibile, or, atât avocatul Luchianciuc Nadejda, cât și reclamanta
Volciuc Irina, candidat la funcția de primar al comunei Iliciovca, nu au
prezentat careva probe concludente în acest sens, la fel cum nu s-au prezentat
probe și în susținerea celorlalte argumente legate de careva intimidări,
influențări, mai ales discriminări, sau că reclamanta ar fi fost tratată cu
dispreț și în mod discriminatoriu.
A subliniat instanța de apel că, pentru a solicita anularea unui act
administrativ individual, reclamanta exercitând dreptul său la acțiune,
urmează nu doar la general să-și expună dezacordul cu activitatea
administrativă, ci să-și întemeieze cererea de chemare în judecată pe
prevederile legii.
Astfel a reținut că, instanța de prim nivel corect a conchis că
argumentele invocate de avocatul Luchianciuc Nadejda, în interesele lui
Volciuc Irina, candidat la funcția de primar al comunei Iliciovca, în vederea
anulării Procesului verbal nr.17 și Hotărârilor Consiliului electoral al
circumscripției electorale comunale Iliciovca nr.18/19, raionul Florești nr.24
și 25 din 30 noiembrie 2024, nu ating nivelul minim pentru a putea fi reținute
ca temei de ilegalitate sau de nulitate ale actului administrativ contestat.
11
Colegiul civil și de contencios administrativ al Curții de Apel Bălți a
concluzionat că, Consiliul electoral al circumscripției electorale comunale
Iliciovca nr.18/19, raionul Florești, întemeiat a adoptat deciziile contestate,
în acest caz, autoritatea publică și-a valorificat dreptul său exclusiv
discreționar și oportunitatea emiterii actului administrativ în sensul art.16
alin.(1), (2) și art.137 și art.225 ale Codului administrativ. Astfel, s-a atestat
realizarea unei activități administrative corespunzătoare, fără careva
încălcări esențiale care ar fi dus la admiterea acțiunii și anularea deciziei prin
care s-au examinat contestațiile prin prisma realizării căii prealabile și nici
anterior, la emiterea actelor administrative contestate.
Cu titlu subsidiar Colegiul judiciar a reținut că, actele administrative
contestate au fost emise cu respectarea procedurii și în conformitate cu
legislația în vigoare, prin urmare, autoritatea publică și-a valorificat dreptul
său exclusiv discreționar și oportunitatea emiterii actului administrativ în
sensul art.16 alin.(1), (2) și art.137 și art.225 ale Codului administrativ.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 4 decembrie 2024 avocatul Nadejda Luchianciuc în interesele Irinei
Volciuc, candidat la funcția de primar al comunei Iliciovca, a depus cerere
de recurs împotriva deciziei din 3 decembrie 2024 a Curții de Apel Bălți,
solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 3
decembrie 2024 și emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă
contestația depusă.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, avocatul Nadejda Luchianciuc în interesele
Irinei Volciuc, candidat la funcția de primar al comunei Iliciovca, a reiterat
cele invocate în cererea de chemare în judecată și suplimentar a indicat că,
consideră că instanța de apel a emis o hotărârea ilegală și neîntemeiată, în
contradicție cu circumstanțele de fapt și de drept ale cazului. Acceptând
necondiționat poziția intimatului, fără nicio verificare și analiză a
argumentelor recurentului constituie o sfidare gravă a legii și principiului
unui proces echitabil.
Totodată menționează că, instanța de apel nu a examinat cerințele și
argumentele recurentului referitor la legalitatea actului contestat, referitor la
procedura adoptării și alte circumstanțe, pentru caz, a ignorat în totalitatea
argumentele recurentului cu privire la proporționalitatea aplicării celei mai
dure sancțiuni în domeniul electoral - anularea înregistrării.
Notează că, instanța de apel în genere nu a examinat argumentele
recurentului din cererea de apel, argumente importante prin care a arătat
ignoranța instanței de fond de a verifica toate circumstanțele și a nu admite
arbitrariul. Instanța de apel, efectiv doar a reprodus aproape identic
12
motivarea instanței de fond. Practic nu există o decizie motivată a instanței
de apel.
Reține că, instanța a ignorat în totalitate jurisprudența Curții
Constituționale ale RM în materie electorală care prevede expres că instanța
nu se poate baza pe presupuneri și pe acte care nu constituie documente
constatatoare definitive etc.
Instanța de apel nu a dat apreciere circumstanțelor legate de încălcarea
gravă a drenatului la apărare ale recurentului și încălcarea procedurilor
administrative de a audiere și de prezentare a probelor.
A ignorat că actul administrativ contestat practic nu este motivat și
total incert. Instanța de apel a ignorat argumentele cu privire la sfidarea totală
a procedurii legale de examinare a contestațiilor electorale și de
inadmisibilitate a probelor care nu corespund prevederilor legale.
De asemenea, instanța de apel ilegal a stabilit că recurentei nu i s-au
încălcat drepturile de apărare în cadrul procedurii administrative deoarece ar
avea reprezentant în organul electoral. Această concluzie este falsă or
apelanta nu a avut reprezentant înregistrat în cadrul CECE Iliciovca și nu
avea cine să ia cunoștință cu dosarul administrativ. Reprezentanți au fost
numai la secțiile de votare care nu au nicio atribuție cu competențele
consiliului. Avocatul a luat cunoștință cu materialele doar în tipul ședinței
propriu zise dar nu s-a acordat timp pentru a pregăti poziția de apărare, de a
educe probe, a solicita audieri etc.
Mai indică că, instanța a refuzat să examineze legătura cauzală între
prevederea legală aplicată de la art. 54 alin. (7) din Codul electoral și
circumstanțele cauzei. Instanța era obligată să examineze pertinența probelor
și toate circumstanțele, fapt ignorat în totalitate.
Mai face referire la hotărârii Curții Constituționale nr. 18/2024 cu
referire la constituționalitatea prevederilor art. 54 alin (7) și 102 alin. (5) din
Codul electoral
Astfel indică că, instanța a ignorat aceste principii stabilite de Curte și
de jurisprudența CEDO cu privire la accesul la dosarul administrativ
examinând formal obiecțiile din contestație. Mai mult ca atât, instanța a
ignorat rolul său de a asigura o garanție importantă împotriva arbitrariului.
În acest caz instanța era obligată să examineze fondul tuturor alegațiilor dar
nu să autentifice sesizările depuse de organele de stat. Faptul că au fost
refuzate toate demersurile, toate audierile nu însemnă altceva decât faptul că
instanța nu și-a onorat obligația de garant al verificării legalității actului
administrativ.
Consideră necesar de remarcat faptul că instanța de apel a încălcat
principiul unui proces echitabil și a limitat dreptul la apărare a recurentului.
13
Cu încălcarea gravă procedurilor prevăzute de art. 43 din CPC,
instanța a refuzat să examineze și neîntemeiat a respins cererea de
strămutare. Prin aceste acțiuni instanța de apel doar a amplificat dubiile cu
privire la imparțialitatea judecătorilor de la Curtea de Apel Bălți.
Prin astfel de acțiuni, instanța de apel pune la îndoială unul din
principiile de bază ale independenței unui tribunal conform art. 6 al CEDO.
Instanța de apel a refuzat neîntemeiat să fie audiați autorii acelor
sesizări din partea SIS și poliției, a refuzat să fie audiat acea înregistrare
pentru a stabili legătura cauzală. Instanța a refuzat să fie invitat la audiere
reprezentanții pătratului, a CECE Iliciovca nr. 18/19. Astfel, recurentul nu a
avut posibilitate să dea întrebări și să elucideze detalii importante ale speței.
Relevă că, instanța nu a dat apreciere faptului că recurentul nu a avut
posibilitate să se apere efectiv. Cazul a fost examinat în lipsa recurentului
care nu a participat nici la procedura administrativă. Este o gravă încălcare a
dreptului la apărare și a unui proces echitabil.
Totodată, instanța de fond dar și cea de apel a sfidat prevederile legale
deoarece contrar obligației, nu s-a expus asupra circumstanțelor care au
importanță pentru caz - anume legătura cauzală între probele aduse și norma
materială din codul electoral potrivit căreia ar fi vinovată de coruperea
alegătorilor.
Instanța a reprodus formal unele alegații generale cu privire la
pericolul corupției electorale, principii care nici nu sunt contestate. În același
timp instanța nu a verificat dacă aceste principii sunt relevante cazului din
speță.
Subliniază că, instanța a ignorat argumentul cu privire la
imposibilitatea legală de a nula înregistrarea unui concurent electoral cu 5
zile înainte de alegeri, nu a dat nicio apreciere acestui fapt.
Instanța nu a constatat niciun printr-un document că apelanta a oferit
bani sau bunuri pentru vot în comuna Iliciovca. Aceste circumstanțe nu au
fost probate dar alegațiile sunt prezentate de parcă ar fi fost anume așa.
Menționează că, instanța nu a analizat efectiv respectarea principiului
proporționalității aplicării sancțiunii din perspectiva triplului test conform
jurisprudenței CEDO.
La fel, instanța a ignorat faptul că hotărârea nr. 25 al CECE Iliciovca
cu privire la aplicarea ștampilei Retras era nulă din start dat fiind că actul
inițial fuse deja contestat și era suspendat de drept în virtutea prevederilor
art. 101 alin. (5) din Codul electoral.
Cele mai importante argumente probate prin lege efectiv nu au fost
supuse examinării de instanță.
14
Deci, consideră că instanța de apel a examinat formal cauza, nu a
cercetat pe deplin starea de fapt a speței și nu a dat un răspuns explicit tuturor
problemelor de drept ridicate de către participanții la proces în fața instanței.
În final judecătoria Soroca, fără a da răspuns la argumentele invocate
în contestație a respins nemotivat pretențiile recurentului.
Curtea de Apel Bălți, ca instanță de apel îi revenea o deosebită
obligație de a exercita controlul judiciar complet al actelor contestate, în fapt
și în drept.
Consideră că decizia instanței trebuie să conțină: motivele cu referirea
la legea guvernantă. La fel, consideră că instanța judecătorească trebuie să
aprecieze probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea mult
aspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din
dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Niciun fel
de probe nu au pentru instanță judecătorească o forță probantă prestabilită
fără aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la
pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu,
privitor la legătura lor reciprocă și suficientă pentru soluționarea cauzei.
Ca rezultat al aprecierii probelor, instanță judecătorească este obligată
să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor
probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor
probe față de altele. Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanța
constată prin cercetare și comparare cu alte probe că datele pe care le conține
corespund realității.
Doar în rezultatul examinării mult aspectuale a cauzei, cu cercetarea
tuturor probelor poate fi apreciată și evaluată necesitatea restrângerii unor
drepturi și libertăți, lucru care a fost omis de către prima instanță.
Cu regret, instanțele de judecată în speța dată nu au examinat probele
necesare pentru a da o apreciere completă și justă. Circumstanțele descrise
în acțiune nu au fost apreciate corect de instanță de apel, deși această analiză
trebuia să aibă loc prin prisma art. 3 și 29 din Codul administrativ și anume
a scopului urmărit și a proporționalității emiterii actului administrativ
contestat. Astfel, instanță de apel, nu a cercetat pe deplin starea de fapt, prin
care a neglijat prevederile art. 219 și 238 alin. (2) din Codul administrativ.
Omisiunea de a analiza argumentele menționate supra denotă că
instanță de apel a încălcat drepturile recurentului la un proces echitabil,
garantat de art.6 din Convenția Europeană.
Consideră că prin omisiunea instanței de apel de a răspunde
argumentelor invocate în cererea de chemare în judecată, apelantul este
îndreptățit să susțină că hotărârea de judecată nu este suficient motivată și că
poziția sa în cauza de contencios administrativ nu a fost examinată în mod
echitabil, ceea ce presupune încălcarea art. 6 din Convenția Europeană.
15
Instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate
motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul
determinant al concluziilor sale, să prezinte noțiunile, ce implică o apreciere
a faptelor supuse aprecierii. De asemenea, noțiunea de proces echitabil
impune ca instanță de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci
să examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să
nu să se rezume doar la probarea concluziilor unei părți.
În concluzie indică că, instanța de apel a încălcat principiile unui
proces echitabil, a limitat dreptul la apărare a reclamantei, a refuzat toate
demersurile legale înaintate și a dat dovadă de comportament părtinitor;
instanța de apel, contrar tuturor procedurilor prevăzute de CPC a refuzat
primirea cererii de strămutare și remiterea acesteia spre examinare Curții
Supreme de Justiție; instanța de apel a ignorat că Autoritatea pârâtă a sfidat
grav procedurile de examinare a unor contestații și toate procedurile aferente
unui proces administrativ; instanța de apel a ignorat că nu a dat apreciere
faptului că CECE Iliciovca a încălcat grav dreptul de apărare, nu a acordat
nici termen suficient de a pregăti apărarea, nici de a prezenta probe și
argumente; instanța de apel a ignorat a omis că Autoritatea pârâtă a admis
grave erori la apreciere a circumstanțelor prezentei spețe, contare situației de
fapt; nu a fost dată apreciere faptului că Autoritatea pârâtă a admis
influențarea sa de către organul ierarhic superior, a dat dovadă de părtinire,
rea credință, arbitrariu și activitate discreționară la adoptarea actului; nu a
fost examinat faptul că CECE Iliciovca a adoptat o hotărâre total lipsită de
motivare și arbitrară; instanța a ignorat faptul că nu există nicio legătura
cazuală între probele aduse, acuzațiile formulate și situația de fapt, nu există
nicio probă de încălcări electorale în cadrul alegerilor la funcția de primar al
s. Iliciovca, instanța a ignorat că CECE a dat dovadă de subiectivism total la
aprecierea normelor legale și metodelor folosite la procedura administrativă;
nu a fost dată apreciere faptului că CECE Iliciovca a anulat înregistrarea unui
concurent electoral cu grava încălcare a procedurii prevăzute la art. 95 alin.
(7) Cod electoral; Instanța nu a aplicat jurisprudența CEDO și a ignorat că
Prin anularea înregistrării, pârâtul a admis violarea dreptului fundamental la
alegeri libere și dreptul de a fi ales, sfidând în acest sens, normele
constituționale (art. 38) și jurisprudența CEDO (art. 3 protocolul I).
POZIȚIA INRIMARULUI
Prin referința depusă la 05 decembrie 2024 prin intermediul
poștei electronice Comisiei Electorale Centrale a solicitat respingerea
recursului ca fiind neîntemeiat și menținerea hotărârii Curții de Apel Bălți
din 03 decembrie 2024.
Prin referința depusă la 05 decembrie 2024 și 10 decembrie
2024 prin intermediul poștei electronice Comisia Electorală de
16
Circumscripție raionul Florești nr. 18 a solicitat declararea recursului ca fiind
inadmisibil sau după respingerea recursului ca fiind neîntemeiat.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 95 alin. (1) din Codul electoral:
„În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,
care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost
identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.”
Art. 95 alin. (8) din Codul electoral:
„Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de
atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoare:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ
„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul și menține hotărârea și/sau decizia;
Art. 219 alin. (1), (2) din Codul administrativ
„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza
tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile
de solicitare a probelor înaintate de participanți.
Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,
explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor
incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării
de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care
nu au fost discutate de participanții la proces”.
Art. 194 alin (2) din Codul administrativ:
„În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate
se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a
dreptului material.”
Art. 5 din Codul administrativ:
„Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale
și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor
administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se
organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.”
Art. 16 alin. (1) din Codul administrativ:
17
„Dreptul discreționar al autorității publice reprezintă posibilitatea acesteia de a opta
între mai multe soluții posibile corespunzătoare scopului legii atunci cînd aplică o
dispoziție legală.”
Art. 17 din Codul administrativ
„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i
se aduce atingere prin activitate administrativă.”
Art. 20 din codul administrativ
„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate
stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios
administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru
examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”
Art. 22 alin. (1) din Codul administrativ
„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt
din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de
expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.”
Art. 39 din Codul administrativ:
„Controlul judecătoresc al activității administrative este garantat și nu poate fi
îngrădit.
Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în
sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa
instanței de judecată competente.”
Art. 38 alin. (3) din Constituția R, Moldova:
„Dreptul de a fi aleși le este garantat cetățenilor Republicii Moldova cu drept de
vot, în condițiile legii.”
Art. 14 din Codul electoral prevede:
„Dreptul de a alege îl au cetățenii Republicii Moldova care au împlinit, inclusiv în
ziua alegerilor, vârsta de 18 ani, cu excepția celor privați de acest drept prin hotărârea
judecătorească de instituire a măsurii de ocrotire judiciară.”
Art. 161 alin. (2) din Codul electoral
„Au dreptul de a fi aleși primari cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot care
au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 23 de ani și au cel puțin studiile generale
obligatorii prevăzute la art.13 din Codul educației nr.152/2014.”
Art. 98 alin. (1) pct. 4) și alin (2) din Codul electoral
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor
judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.
Acțiunea în contencios administrativ înaintată la instanța de judecată competentă se
examinează în conformitate cu prevederile prezentului cod și ale Codului administrativ.”
Art. 96 alin (1) și (3) din Codul electoral:
„Fiecare contestatar probează faptele pe care își întemeiază pretențiile formulate și
este responsabil de veridicitatea și calitatea probelor prezentate.
18
În cazul contestațiilor privind hotărârile organelor electorale, sarcina probării
legalității revine acestor organe.”
Art. 37 alin. (1) lit. f) din Codul electoral
„În perioada electorală, consiliul electoral de circumscripție are următoarele
atribuții: examinează comunicările și sesizările ce țin de organizarea și desfășurarea
alegerilor, depuse de autoritățile administrației publice locale, de întreprinderile,
instituțiile și organizațiile implicate în procesul electoral, întreprinde măsuri pe marginea
celor comunicate ori sesizate.”
Art. 54 alin (6) lit. a) Codul electoral
„Se interzice concurenților electorali, participanților la referendum și grupurilor de
inițiativă: să ofere alegătorilor/susținătorilor bani, bunuri, inclusiv produse alimentare,
băuturi alcoolice și produse din tutun, să presteze servicii ori să acorde alte foloase,
inclusiv din ajutoare umanitare sau din alte acțiuni de binefacere, în scopul determinării
alegătorului/susținătorului să își exercite sau să nu își exercite drepturile electorale în
cadrul alegerilor.”
Art. 102 alin. (1) și (5) din Codul electoral
„Persoanele fizice și juridice, grupurile de inițiativă, concurenții electorali și
participanții la referendum, precum și alți subiecți implicați în procesul electoral care
încalcă prevederile actelor normative în domeniul electoral, împiedică exercitarea liberă
a drepturilor electorale, împiedică activitatea organelor electorale poartă răspundere în
conformitate cu legislația.
Anularea înregistrării se aplică prin hotărâre a organului electoral care a înregistrat
subiectul electoral în cazul în care se constată: a) folosirea fondurilor financiare și
materiale nedeclarate mai mult de 1% raportat la plafonul mijloacelor ce pot fi transferate
în contul fondului electoral sau cel destinat grupului de inițiativă; b) depășirea plafonului
fondului electoral sau al celui destinat grupului de inițiativă; c) utilizarea mijloacelor
financiare din străinătate, cu excepția donațiilor din partea cetățenilor Republicii Moldova
cu venituri obținute în afara țării; d) nesuspendarea din funcție de către candidatul care
are această obligație. În acest caz se anulează înregistrarea concurentului electoral, a
candidatului independent sau se exclude candidatul respectiv din lista concurentului
electoral; e) nerespectarea restricțiilor stabilite la art.16 alin.(2) lit.c)–e) și nedeclararea
acestora de către candidat în condițiile art.68 alin.(1) lit.f); f) încălcarea prevederilor
art.54 alin.(6) lit .a); g) nerespectarea cerințelor stabilite la art.68, 112, 113 și 139.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței
de apel a fost notificată recurentului la data de 03 decembrie 2024, prin
intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta
electronică anexat la dosar.
În asemenea circumstanțe Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs
a fost demarată în interiorul termenului legal.
19
Recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării
corecte a dreptului material și procedural, completul reține starea de fapt
constatată de instanțe și confirmată de părți.
La 24 octombrie 2024 prin hotărârea nr. 15 a Consiliului
electoral al circumscripției electorale comunale Iliciovca nr.18/19, Irina
Volciuc a fost înregistrată în calitate de candidat la funcția de primar al
comunei Iliciovca, pentru alegerile locale noi din 17 noiembrie 2024 din
partea Partidului Politic „Renaștere”.
Iar, în cadrul primului tur al alegerilor, Volciuc Irina a acces în
turului doi care va avea loc pe data de 1 decembrie 2024.
Ulterior, Serviciul de informații și securitate al Republicii
Moldova a transmis Consiliului prin intermediul Comisiei Electorale
Centrale nr.CEC-8/6799 din 29 noiembrie 2024, notificarea nr. E/13167 și
demersul Inspectoratului de Poliție Florești, cu nr. de înregistrare 34/38-
10867 din 29 noiembrie 2024, precum și copia Ordonanței de începere a
urmăririi penale prin prisma art. 1811 alin. (1) din Codul penal.
Drept urmare, prin hotărârea nr.24 din 30 noiembrie 2024,
Consiliul a decis asupra anulării înregistrării candidatului la funcția de
primar al comunei Iliciovca, pentru alegerile locale noi din 17 noiembrie
2024 din partea Partidului Politic „Renaștere”, doamna Volciuc Irina.
Prin hotărârea nr.25 din 30 noiembrie 2024, Consiliul a dispus
ca birourile electorale ale secțiilor de votare nr.18/36 și 18/37 vor aplica, cel
târziu până la ora 23:00 a zilei de 30 noiembrie 2024, ștampila cu mențiunea
„Retras” în toate buletinele de vot, în dreptul doamnei Volciuc Irina.
Tot la 30 noiembrie 2024, avocatul Luchianciuc Nadejda,
reprezentanta doamnei Volciuc Irina, candidat la funcția de primar al
comunei Iliciovca, din partea Partidului Politic „Renaștere”, a depus la
Comisia Electorală Centrală două contestații (cereri prealabile), înregistrate
sub nr.CEC-10ALN/4 și CEC-10-ALN/5 din 30 noiembrie 2024, împotriva
Consiliului electoral al circumscripției electorale comunale Iliciovca
nr.18/19, raionul Florești.
Prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.3238 din 30
noiembrie 2024, s-au respins contestațiile (cererile prealabile) nr.CEC-
10ALN/4 și CEC-10-ALN/5 din 30 noiembrie 2024, depuse de avocatul
Luchianciuc Nadejda, reprezentanta doamnei Volciuc Irina, candidat la
funcția de primar al comunei Iliciovca, din partea Partidului Politic
„Renaștere”: S-a menținut hotărârea nr.24 din 30 noiembrie 2024 „Cu
privire la sesizarea Serviciului de informații și securitate al Republicii
Moldova, nr.E/13167, sesizarea Comisiei Electorale Centrale nr.8/6799 și
demersul Inspectoratului de Poliție Florești nr.34/38-10867” a Consiliului
electoral al circumscripției electorale comunale Iliciovca nr.18/19, raionul
Florești. S-a menținut hotărârea nr.25 din 30 noiembrie 2024 „Cu privire la
20
aplicarea ștampilei cu inscripția „RETRAS” în buletinul de vot pentru cel
de-al doilea tur de scrutin al alegerilor pentru funcția de primar al comunei
Iliciovca, raionul Florești, din 1 decembrie 2024” a Consiliului electoral al
circumscripție electorale comunale Iliciovca nr.18/19, raionul Florești.
Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond Judecătoriei Soroca
sediul Central prin hotărârea din 01 decembrie 2024, a respins ca fiind
neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ, la cererea de chemare în
judecată înaintată de avocatul Luchianciuc Nadejda în interesele doamnei
Volciuc Irina, candidat la funcția de primar al comunei Iliciovca, din partea
Partidului Politic „Renaștere” împotriva Consiliului Electoral al
Circumscripției Electorale comunale Iliciovca nr.18/19, raionul Florești și
Comisia Electorală Centrală, privind anularea Procesului verbal nr. 17 și a
hotărârilor nr. 24 și 25 din 30 noiembrie 2024.
Instanța de apel, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii
atacate cu apel, prin decizia din 03 decembrie 2024, s-a respins apelul
declarat de avocatul Nadejda Luchianciuc în interesele Irinei Volciuc,
candidat la funcția de primar al comunei Iliciovca împotriva hotărârii
Judecătoriei Soroca, sediul central, din 01 decembrie 2024, pronunțată în
cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Volciuc
Irina, candidat la funcția de primar al comunei Iliciovca, din partea Partidului
Politic „Renaștere” împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției
Electorale comunale Iliciovca nr.18/19, raionul Florești și Comisia
Electorală Centrală, privind anularea Procesului verbal nr.17 și a hotărârilor
nr.24 și 25 din 30 noiembrie 2024 și restabilirea în drepturile electorale a
candidatului.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
apreciază că soluția emisă de către instanțele ierarhic inferioare de judecată
este justă și întemeiată, având la bază un cumul de dovezi administrate,
cărora le-a fost data o apreciere juridică cuvenită. Or, din probatoriul
administrat s-a stabilit cu certitudine că, hotărârile Consiliului Electoral de
circumscripție comunală Iliciovca nr. 18/19 Centrale nr. 24 și nr. 25 din 30
noiembrie 2024 sunt întemeiate, deoarece există o bănuială rezonabilă că
Partidul Politic „Renaștere” utilizează fonduri nedeclarate, neconforme,
venite din străinătate sau prezintă rapoarte de gestiune financiară cu date
incomplete, cu privire la finanțarea campaniei electorale, în favoarea
candidatului la funcția de primar al comunei Iliciovca din partea partidului
politic „Renaștere”, astfel de către organul de urmărire penală a IP Fălești a
fost pornit cauza penală nr. 2024380305 în baza art. 1811 Cod penal.
Argumentul avocatului Nadejda Luchianciuc în interesele Irinei
Volciuc, candidat la funcția de primar al comunei Iliciovca, precum că
instanța de apel a refuzat să fie audiată înregistrare audio, nu este de natură
să schimbe soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare.
21
După cum reiese din procesul-verbal al ședinței de judecată în
instanța de fond, în timpul cercetării materialelor partea reclamantă n-a pus
în discuție chestiunea prin vizualizarea înregistrărilor invocate ca temei
pentru anularea înregistrării candidatului.
La examinarea în instanța de apel, în termenul de decădere
stabilit până la 2 decembrie 2024, ora 09:45 (f.d.235, Vol.I), partea apelantă
nu a depus nici un demers de administrare a înregistrării pentru vizualizarea
acesteia.
Totodată, Completul Curții Supreme de Justiție vizualizând
înregistrarea https://www.deschide.md/articole/audio-bombonele-din-rusia-
noi-probe-privind-finantarea-ilegala-a-gruparii-sor-si-scandaluri-interne-
din-cauza-banilor-primiti, în ședință de judecată, constată faptul că, acea
înregistrare corespunde cu cele indicate în sesizările Serviciului de infirmații
și securitate nr. E/13167, sesizarea Comisiei electorale Centrale CEC-8/6799
și demersul Inspectoratului de Poliție Florești nr. 34/38-10867, fiind vorba
de finanțare ilegală a partidului politic și coruperea alegătorilor. În
înregistrare Irina Volciuc, candidata Partidului Politic „Renaștere” pentru
funcția de primar al comunei Iliciovca din Florești, explică membrilor
situația legată de obținerea remunerațiilor financiare, dar fiind faptul că un
membru a fost exclus din formațiune pentru perceperea unor comisioane prea
mari în schimbul asistenței oferite pentru lichefierea transferurilor.
Referitor la argumentul recurentei că instanța de apel a refuzat
primirea cererii de strămutare și remitere acestei spre examinare Curții
supreme de Justiție, instanța de recurs menționează că, Curtea de apel Bălți
a acordat recurentei un termen de decădere până la 02 decembrie 2024, ora
09:45 pentru a prezenta cereri și probe, astfel depunerea cererii de strămutare
peste termenul indicat de instanța de apel adică 03 decembrie 2024, instanța
de apel întemeiat nu a dat curs acesteia, or recurenta a depus cerere peste
termenul stabilit de instanță.
În context, instanța de recurs menționează, că argumentele
recursului, coincid cu argumentele avocatul Nadejda Luchianciuc în
interesele Irinei Volciuc, indicate în cererea de chemare în judecată, care au
fost constatate și elucidate pe deplin de către instanța de apel și prima
instanță, având la bază cumulul de probe apreciate cu respectarea normelor
de drept material și procedural.
Completul de judecată consideră necesar să menționeze că nu
va formula un răspuns detaliat pentru fiecare argument al recurentului, ci va
analiza doar motivele decisive pentru soluționarea prezentei cauze (a se
vedea cauza Garda Ruiz vs Spania (Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, parag.
26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2) (Marea Cameră); 11 iulie 2017,
parag. 84, 98).
22
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
la caz argumente invocate în recursul declarat nu denotă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural,
respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurată și urmează a fi
respinse.
Din acest motiv, având în vedere faptul că decizia instanței de
apel și hotărârea primei instanțe sunt legale și întemeiate, iar motivele
recursului invocate în speță în esență sunt similare celor indicate în procesul
judecării cauzei, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat în modul
corespunzător, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia de a respinge recursul declarat de avocatul Nadejda Luchianciuc
în interesele Irinei Volciuc și de a menține decizia din 03 decembrie 2024 a
Curții de Apel Chișinău.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul
administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul depus de avocatul Nadejda Luchianciuc în interesele
Irinei Volciuc.
Menține decizia din 03 decembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, în cauza de
contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă
de Irina Volciuc, candidat la funcția de primar al comunei Iliciovca,
împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale comunale
Iliciovca nr.18/19, raionul Florești, Comisia Electorală de Circumscripție
raionul Florești nr. 18 și Comisia Electorală Centrală, privind anularea
Procesului verbal nr. 17 și a hotărârilor nr. 24 și 25 din 30 noiembrie 2024 și
restabilirea în drepturile electorale ale candidatului.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
23