3ra-1258/22 — contestarea actului administrativ

3ra-1258/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului declarat de Autoritatea Națională de Integritate,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Frumusachi Constantin împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la

anularea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-1258/22)

NR. PIGD ((2-19083327-01-3ra-14122022)

Conflict de interes consumat, nesoluționat. Curtea de apel a interpretat eronat normele de

drept material.

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, jud.: V. Dodon

Curtea de Apel Chișinău, jud., G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan

4 decembrie 2024

Textul corespunde originalului

1

Examinând în ședință publică recursul depus de Autoritatea Națională de

Integritate,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

în procedura contenciosului administrativ împotriva Autorității Naționale de Integritate

cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil.

28 februarie 2019 întocmit de inspectorul de integritate al Autorității Naționale de

Integritate, Ion Nicolaev, s-a decis că dânsul în calitate de șef al Instituției Medico-

Sanitare Publice „Centrul de Sănătate Copăceni din raionul Sângerei” nu a declarat, nu a

soluționat prin abținere și a admis consumarea conflictele de interese prin emiterea

ordinelor: nr.05-pd din 05 septembrie 2016, nr.06-pd din 13 octombrie 2018, nr.21-p din

15 august 2016, nr.54-p din 13 decembrie 2016, nr.5-p din 02 ianuarie 2017, nr.14-p din

22 iulie 2017, nr.17-p din 08 august 2017, nr.40-p din 06 decembrie 2017, nr.9-p din 02

ianuarie 2018, nr.15-p din 04 iulie 2018, nr.21-p din 14 august 2018, nr.13 din 03

octombrie 2016, nr.16/i din 25 octombrie 2016, nr.17/i din 26 decembrie 2016, nr.19 din

27 decembrie 2016, nr.4 din 02 ianuarie 2017, nr.5 din 02 ianuarie 2017, nr.10 din 02 mai

2017, nr.12/i din 16 mai 2017, nr.13/i din 24 iulie 2017, nr.16/i din 04 noiembrie 2017,

nr.17 din 29 decembrie 2017, nr.18/i din 30 decembrie 2017, nr.4 din 02 ianuarie 2017,

nr.11/i din 24 aprilie 2018, nr.12 din 06 iunie 2018, nr.13/i din 24 iulie 2018 și nr.14/i din

22 octombrie 2018, prin ce a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese.

pentru următoarele considerente.

cu încălcarea legislației în vigoare, inclusiv de ordin procedural, fapt pentru care

consideră ilegalitatea acestuia.

aleatoriu, pentru verificare sesizarea, parvenită și înregistrată la Autoritate la 01

2

septembrie 2016, din care rezultă că dânsul în calitate de șef al IMSP „Centru de Sănătate

Copăceni” raionul Sângerei în perioada de la 01 ianuarie 2013 - până la 01 iulie 2016 ar

fi admis încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese prin semnarea actelor

administrative în privința soției sale Lucia Frumusachi, medic de familie în cadrul

acesteia instituții medicale.

nr.190 din 19 iulie 1994 cu privire la petiționare din care rezultă că, petițiile se

examinează de către organele corespunzătoare în termen de 30 de zile lucrătoare, iar cele

care nu necesită o studiere și examinare suplimentară - fără întârziere sau în termen de 15

zile lucrătoare de la data înregistrării.

nr.07/08 din 22 ianuarie 2019 privind autosesizarea agentului constatator despre

săvârșirea contravenției, în care a indicat că în legătură cu faptul că în perioada 01 august

2016 – iunie 2018, funcțiile de inspector de integritate au fost vacante examinarea

sesizării nominalizate a fost amânată până la numirea în funcție a inspectorilor de

integritate, însă aceasta reprezintă doar poziția inspectorului de integritate, Ion Nicolaev,

care este arbitrară și ilegală, deoarece astfel de temei nu este prevăzut de lege.

01 august 2016), sunt expres indicați termenii în care urma să fie numiți președintele și

vicepreședintele ANI, precum și constituite subdiviziunile Autorității Naționale de

Integritate, inclusiv organizarea concursului pentru suplinirea funcțiilor de inspector de

integritate.

selectați și încadrați în câmpul muncii începând cu luna ianuarie 2017, însă, de fapt,

inspectorii de integritate au fost angajați abia în septembrie 2018, adică peste 2 ani de la

intrare în vigoare a Legii nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la ANI.

sesizării atrage în măsura respectivă ilegalitatea actului de constatare nr.25/08 din 28

februarie 2019.

Teritoriale Nord a Centrului Național Anticorupție a fost indicată perioada de la 01

ianuarie 2013 - până la 01 iulie 2016 în care a invocat că dânsul în calitate de șef al IMSP

„Centru de Sănătate Copăceni”, ar fi a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese.

3

28 februarie 2019, cu depășirea atribuțiilor de serviciu, a descris pretinse fapte de conflict

consumat de interese comise de către el, în calitate de șef al IMSP „Centrul de Sănătate

Copăceni”, în perioada de la 05 septembrie 2016 - până la 22 august 2018, fără a ține

cont de perioada de timp indicată în sesizarea CNA.

de integritate Ion Nicolaev, în calitate de agent constatator, s-a autosesizat pe presupusele

conflicte de interese pentru perioada de la 24 aprilie 2018 - până la 22 octombrie 2018,

fără a menționat situația de conflict din anii 2016 și 2017, deși în Actul de constatare au

fost indicate asemenea cazuri.

integritate, Ion Nicolaev, a fost informat despre inițierea controlului în privința lui pe

faptul emiterii în perioada de la 01 ianuarie 2013 - până la 15 noiembrie 2018 pe faptul

emiterii ordinilor ce o vizează pe soția sa, pe care nu le-a semnat.

sesizate Autorității, precum și anumite episoade de conflicte de interese au fost descrise

în act de constatare, care nu au avut loc, ceea ce atestă că inspectorul de integritate Ion

Nicolaev și-a depășit competențele, fără a ține cont de modificările operate în legislația în

domeniu și nu s-a autosesizat pe toarte cazurile care au fost supuse controlului, nu au fost

sesizate, fapt care afectează legalitatea documentului respectiv.

a inițiat în privința lui controlul privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese.

Nicolaev a pornit în privința lui un proces contravențional pe faptul nedeclarării

conflictului de interese, anterior emiterii a 7 ordine, inclusiv: nr.06-pd din 13 octombrie

2018 prin care Lucia Frumusachi a fost delegată la instruirea postuniversitară; nr.15-p din

04 ianuarie 2018 cu privire la acordarea Luciei Frumusachi concediului de odihnă anual;

nr.21-p din 14 august 2018 cu privire la rechemarea Luciei Frumusachi din concediul de

odihnă anual; nr.11/i din 24 aprilie 2018 cu privire la salarizarea personalului medical

pentru îndeplinirea indicatorilor de performanță; nr.12 din 06 iunie 2018 cu privire la

premierea colaboratorilor IMSP CS Copăceni; nr.13/i din 24 iulie 2018 cu privire la

salarizarea personalului medical pentru îndeplinirea indicatorilor de performanță validați;

nr.14/i din 22 octombrie 2018 cu privire la salarizarea personalului medical pentru

îndeplinirea indicatorilor de performanță validați.

4

contravențional și invitat pentru data de 05 februarie 2019 la sediul Autorității Naționale

de Integritate pentru soluționarea cauzei contravenționale. În ziua respectivă, deși a

informat prin telefon despre imposibilitatea prezentării cu avocatul, inspectorul de

integritate în intervalul orei 11:05 – 11:30, adică în 25 minute, a perfectat procesul-verbal

contravențional nr. 09/08 și l-a expediat la instanța de judecată.

stabilite la art.38 din Legea nr.132/2016, încălcând în așa mod dreptul său la apărare.

inspectorul de integritate Ion Nicolaev, la 28 februarie 2019, a perfectat Actul de

constatare nr.25/08, fără să-i acorde lui și avocatului său posibilitatea de a lua cunoștință

de materialele dosarului.

ale Actului de constatare, inspectorul de integritate a indicat 28 de ordine pe care el le-ar

fi semnat în calitate de șef al IMSP „Centru de Sănătate Copăceni” raionul Sângerei în

privința soției sale, prin care s-a constatat comiterea conflictelor de interese consumate,

deși, în procesul-verbal contravențional din 19 februarie 2019 inspectorul de integritate a

din cele 28 de ordine a indicat doar 7 ordine.

IMSP Centru de Sănătate Copăceni, o vizează pe soția sa, Lucia Frumusachi, care are

calitatea de persoană apropiată în sensul Legii nr.133/2016 privind declararea averii și

intereselor personale, fapt ce a influențat sau ar fi putut influența exercitarea imparțială și

obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce îi revin potrivit legii. Cu toate acestea,

inspectorul de integritate nu a concretizat până la urmă dacă totuși semnarea ordinelor de

către el în privința soției sale a influențat sau ar fi putut influența exercitarea imparțială și

obiectivă a obligațiilor de serviciu, deoarece aceste două manifestări (acțiuni) nu pot fi

realizate și nu pot exista concomitent. În astfel de cazuri, poate exista doar o singură

situație de influență sau alta și nicidecum ambele, întrucât această delimitare are o

importanță primordială pentru clasificarea categoriilor conflictelor de interese în sensul

art.12 alin.(1) din Legea 133/2016.

măsură a influențat sau ar fi putut influența adoptarea și semnarea de către el a ordinelor

menționate în privința soției sale, și care au fost sau ar fi putut fi consecințele nedorite

sau pericolul social.

5

fără o calificare și claritate concretă și incontestabilă, denotă ambiguitatea actului

administrativ emis de inspectorul de integritate, fapt ce impune anularea acestuia.

declararea averii și intereselor personale, publicată la 30 iulie 2016 în Monitorul Oficial

nr.245-246, art.513 și intrată în vigoare la 01 august 2016, noțiunea conflictului de

interese era expusă în felul următor: conflict de interese – situația în care subiectul

declarării are un interes personal ce influențează, ar putea sau pare a influența exercitarea

imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce îi revin potrivit legii.

subiectului declarării. Noțiunea de persoană apropiată, în art.2 din legea enunțată fiind

următoare: persoană apropiată – concubinul/concubina subiectului declarării, precum și

persoana înrudită prin sânge sau prin adopție până la gradul IV (părinte, frate/soră, bunic,

nepot, unchi/mătușă) și persoana înrudită prin afinitate până la gradul II

(cumnat/cumnată, socru/soacră, ginere/noră) cu acesta.

2018 și au intrat în vigoare începând cu 1 iunie 2018.

urmau a fi aplicate de către inspectorul de integritate doar asupra situațiilor de conflict de

interese care au apărut după data de 1 iunie 2018.

contravențional nr.09/08 din 19 februarie 2019, cât și în Actul de constatare nr.25/08 din

28 februarie 2019 a constatat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de

către el și în cazul ordinelor emise și semnate de ultimul până la data de 01 iunie 2018.

doar 6 puteau fi examinate prin prisma Legii nr.133/2016 și, după caz, în conformitate cu

prevederile Legii nr.132/2016 și altor acte normative din spațiul legislativ național.

concluzia privind ilegalitatea actului respectiv de constatare.

conflictul de interese real (alin.(3)) exprimă o situație, iar conflictul de interese consumat

(alin.10)) reprezintă fapta subiectului declarării privind adoptarea unei hotărâri finale,

fără ca conflictul real de interese să fie declarat și soluționat.

6

a fi diversificată atât răspunderea, cât și pedeapsa pentru categoriile de conflicte

respective. Or, art.12 alin.(2) din Legea nr.133/2016 statuează că, conflictul de interese

potențial reprezintă situația în care interesele personale ale subiectului declarării ar putea

conduce la apariția unui conflict de interese real, iar conducătorul ierarhic superior

acordă consultanță privind evitarea survenirii unui conflict real ca efect al celui potențial.

doar pentru nedeclarare, deoarece acesta, datorită caracterului său îndoielnic, nu poate fi

soluționat.

următoarea fază (etapă) a unui conflict de interese potențial și exprimă o situație mai

gravă decât conflictul de interese potențial și care, pe lângă declararea acestuia, în

condițiile art.4-7 din Legea nr.133/2016, urmează a fi soluționat în conformitate cu

dispozițiile art.14 din aceeași lege.

se soluționează, exprimând rezultatul unui conflict real de interese nesoluționat, acesta

fiind pasibil de sancționare contravențională, penal și/sau, după caz, în mod disciplinar.

nedeclararea și/sau nesoluționarea conflictelor de interese la general, fără specificarea

pedepselor pentru categoriile respective ale conflictelor de interese, inclusiv, în funcție de

gradul pericolului social survenit.

pedeapsă pentru conflictul de interese consumat, deoarece acesta reprezentând o faptă, se

sancționează în baza altor norme juridice, inclusiv în baza art. 3261 Cod penal sau, după

caz, în baza art.312 din Codul contravențional.

confuz, dubios și abstract ale constatărilor stabilite de către inspectorul de integritate și

reflectate, inclusiv în partea dispozitivă (concluzii și decizii) ale actului.

nu a soluționat prin abținere și a admis consumarea conflictele de interese prin emiterea

ordinelor prin ce a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, însă inspectorul de

integritate nu a stabilit cu certitudine care anume situație sau faptă de conflict de interese

a admis sau a comis el, situație care exclude vinovăția sa cu privire la încălcarea

regimului juridic al conflictelor de interese.

7

Actului de constatare nr.25/08 din 28 februarie 2019 emis în privința sa de către

Autoritatea Națională de Integritate și încasarea din contul pârâtei în beneficiul său suma

de 5000 de lei cheltuieli de judecată.

admisă parțial acțiunea depusă de Frumusachi Constantin și anulat Actul de constatare

nr.25/08 din 28 februarie 2019 emis de Autoritatea Națională de Integritate în privința lui

Frumusachi Constantin. În rest acțiunea, în partea încasării cheltuielilor de judecată, a

fost respinsă ca neîntemeiată.

Autoritatea Națională de Integritate a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, iar la

24 ianuarie 2022 a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii depuse de Frumusachi

Constantin.

Autoritatea Națională de Integritate și menținută hotărârea din 20 iulie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

administrativ contestat prin faptul că, inspectorul de integritate în mod nejustificat și

nemotivat a extins perioada pentru care s-a invocat încălcarea regimului juridic al

conflictelor de interese. Or, prin sesizarea CNA s-a solicitat verificarea respectării

regimului juridic al conflictelor de interese de către Constantin Frumusachi pentru

perioada 01 ianuarie 2013 – 01 iulie 2016, pe când, inspectorul de integritate a supus

verificării o altă perioadă, aleasă în baza propriilor convingeri.

Constantin Frumusachi este afectat de vicii de procedură, întrucât contrar art.28 alin.(2)

din Legea nr.132/2016, inspectorul de integritate a supus verificării respectarea de către

Constantin Frumusachi a regimului juridic al conflictelor de interese pentru o altă

perioadă decât cea invocată în sesizarea Centrului Național Anticorupție, Direcția

Generală Teritorială Nord.

fi constatat, în cadrul verificării prealabile, că Constantin Frumusachi a admis încălcarea

regimului juridic al conflictelor de interese pentru o altă perioadă decât cea indicată în

sesizare, inspectorul urma să emită o autosesizare, care să fie supusă examinării conform

procedurilor legale. Contrar acestora, inspectorul de integritate, ignorând circumstanțele

8

expuse în sesizare, a supus verificării respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese de către Constantin Frumusachi pentru o altă perioadă decât cea indicată în

sesizare, fără a emite o autosesizare și fără a respecta dispozițiile legale.

verbal de inițiere a controlului, nu corespund cu datele din notificarea nr.04-08/1478 din

19 noiembrie 2018, de vreme ce, controlul a fost inițiat în baza sesizării depuse de

Direcția Generală Teritorială Nord a Centrului Național Anticorupție, sesizare prin care

s-a solicitat verificarea respectării regimului juridic al conflictelor de interese pentru

perioada 1 ianuarie 2013 – 1 iulie 2016.

inspectorul de integritate nici nu s-a expus asupra temeiurilor sesizării formulate de

Direcția Generală Teritorială Nord a Centrului Național Anticorupție, situație ce denotă,

că aceasta nici nu a fost supusă examinării, obiectul controlului fiind extins pentru o

perioadă ex officio stabilită de inspectorul de integritate.

art.28 și art.29 din Legea nr.132/2016, aceasta reprezentând încălcări de procedură care

afectează legalitatea actului contestat.

depunerii sesizării), instanțele de judecată au menționat că, sesizarea depusă la

Autoritatea Națională de Integritate urma să fie înregistrată și repartizată aleatoriu prin

sistemul electronic de distribuire a sesizărilor imediat, pe când la caz s-a stabilit că,

contrar art.30 alin.(1) din Legea nr.132/2016, sesizarea depusă de Direcția Generală

Teritorială Nord a Centrului Național Anticorupție la 01 septembrie 2016 a fost supusă

repartizării aleatorii abia la 13 noiembrie 2018, adică, după 2 ani, 2 luni și 13 zile, fapt

inadmisibil prin prisma legii.

sesizarea a fost repartizată în mod automat aleatoriu imediat după numirea în funcție a

inspectorilor de integritate, or, Legea nr.132/2016 a intrat în vigoare la 01 august 2016 și

stabilea expres despre obligativitatea repartizării imediate a sesizărilor depuse.

judecată ierarhic inferioare au remarcat că, în sarcina instituțiilor statului, s-a impus

executarea unor acțiuni în termeni expres fixați, iar executarea obligațiilor peste termenul

stabilit de legiuitor, nu este imputabilă reclamantului Constantin Frumusachi.

9

înscrisuri care să confirme data la care a fost numit în funcție inspectorul de integritate

Ion Nicolaev, precum și nu a fost justificată omiterea termenului de repartizare aleatorie a

sesizării depuse în privința lui Constantin Frumusachi.

Legea nr.132/2016 este imputabilă în exclusivitate Autorității Naționale de Integritate,

ceea ce atestă încălcarea procedurii stabilite de lege pentru efectuarea controlului privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese.

depășit termenul de examinare a sesizării depuse în privința lui Constantin Frumusachi,

or, potrivit fișei de repartizare a sesizării din 13 noiembrie 2018, termenul limită de

soluționare a sesizării era 13 ianuarie 2019. Cu toate acestea, sesizarea CNA depusă în

privința lui Constantin Frumusachi a fost examinată abia la 28 februarie 2019, cu

încălcarea termenului fixat prin fișa de repartizare.

controlului, la 19 noiembrie 2018, inspectorul de integritate l-a notificat pe Constantin

Frumusachi despre inițierea controlului; la 19 noiembrie 2018 a solicitat IMSP „CS

Copăceni” prezentarea mai multor înscrisuri relevante procedurii de control; la 19

noiembrie 2018, a solicitat Președintelui raionului Sângerei prezentarea mai multor

înscrisuri relevante procedurii de control; iar la 14 ianuarie 2019, a solicitat lui

Constantin Frumusachi prezentarea punctului de vedere referitor la încălcările constatate.

judecată au stabilit că, acesta nu a întreprins acțiuni complexe, de natură să justifice

prelungirea termenului limită de efectuare a controlului până la data de 28 februarie

2019, cu atât că, în perioada 19 noiembrie 2018 – 14 ianuarie 2019, acesta nu a întreprins

nicio acțiune.

solicitate la 12 decembrie 2018, iar la 17 ianuarie 2019, Constantin Frumusachi a

prezentat punctul de vedere.

constatare peste termenul stabilit prin fișa de repartizare, este nejustificată, iar omiterea

acestui termen este imputabilă în exclusivitate inspectorului de integritate, care nu a

depus diligența necesară să soluționeze procedura în termenii legali.

10

juridic al conflictelor de interese de către Constantin Frumusachi, s-a realizat cu abateri

de la prevederile legale, respectiv este viciată, în special, cu încălcarea limitelor

termenului pentru care s-a solicitat verificarea respectării regimului juridic al conflictelor

de interese, încălcarea termenului de repartizare aleatorie a sesizării și încălcarea

termenului limită de efectuare a controlului, încălcări care afectează legalitatea actului de

constatare contestat de reclamantul/intimat.

conflict de interese real consumat inspectorul de integritate urma să clarifice dacă

emiterea/semnarea actelor emise de Constantin Frumusachi în privința persoanelor

apropiate, a influențat sau a putut să influențeze îndeplinirea imparțială și obiectivă a

funcției.

supus analizei, respectiv nu a constatat dacă la momentul emiterii ordinelor: nr.05-pd din

05 septembrie 2016, nr.06-pd din 13 octombrie 2018, nr.21-p din 15 august 2016, nr.54-p

din 13 decembrie 2016, nr.5-p din 02 ianuarie 2017, nr.14-p din 22 iulie 2017, nr.17-p

din 08 august 2017, nr.40-p din 06 decembrie 2017, nr.9-p din 02 ianuarie 2018, nr.15-p

din 04 iulie 2018, nr.21-p din 14 august 2018, nr.13 din 03 octombrie 2016, nr.16/i din 25

octombrie 2016, nr.17/i din 26 decembrie 2016, nr.19 din 27 decembrie 2016, nr.4 din 02

ianuarie 2017, nr.5 din 02 ianuarie 2017, nr.10 din 02 mai 2017, nr.12/i din 16 mai 2017,

nr.13/i din 24 iulie 2017, nr.16/i din 04 noiembrie 2017, nr.17 din 29 decembrie 2017,

nr.18/i din 30 decembrie 2017, nr.4 din 02 ianuarie 2017, nr.11/i din 24 aprilie 2018,

nr.12 din 06 iunie 2018, nr.13/i din 24 iulie 2018 și nr.14/i din 22 octombrie 2018,

Constantin Frumusachi și-a îndeplinit imparțial și neobiectiv funcția și a oferit persoanei

cu care a interacționat în pretinsul conflict de interese careva facilități în raport cu alți

angajați.

care să se deducă concluzia că la semnarea ordinelor Constantin Frumusachi și-a

îndeplinit parțial și subiectiv funcția.

Integritate a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 30 noiembrie 2022 a

prezentat motivarea recursului, solicitând casarea integrală a deciziei din 10 mai 2022 a

Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 20 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii depuse de Constantin

Frumusachi.

11

netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat

superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite

circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu interpretarea și

aplicarea eronată a normelor de drept material.

sesizarea depusă s-a solicitat verificarea respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese de către intimat pentru perioada 01.01.2013 - 01.07.2016, pe când, inspectorul de

integritate a supus verificării o altă perioadă, deoarece procedura de control nu se

limitează doar la perioada expusă în sesizare, ci se efectuează în privința subiecților

declarării pentru întreaga perioadă a aflării în exercițiul mandatelor, funcțiilor publice ori

de demnitate publică.

publică toate actele semnate de către intimat în exercițiul funcției sale în care este vizată

soția acestuia, pentru a efectua un control în privința subiectului declarării în ansamblu,

întru stabilirea tuturor circumstanțelor în vederea emiterii actului de constatare.

inspectorul de integritate ar fi constatat, în cadrul verificării prealabile că, intimatul a

admis încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese pentru o altă perioadă decât

cea indicată în sesizare, inspectorul urma să emită o autosesizare, care urma să fie supusă

examinării conform procedurilor legale, întrucât situația dată se referă exclusiv în

cazurile când inspectorii de integritate în cadrul controlului, în baza informațiilor și

documentelor acumulate, constată prezența indicilor unor altor tipuri de încălcări decât

cele menționate în sesizare, iar în speță alte încălcări decât încălcarea regimului juridic al

conflictelor de interese nu a fost constatate.

procedura de control și procedura administrativă inițiată în baza unei sesizări nu

constituie noțiuni echivalente. Procedura de control constituie o parte din procedura

administrativă. Înregistrarea sesizării în cadrul Autorității nu echivalează cu inițierea

procedurii de control, ci, în condițiile Codului administrativ, cu inițierea procedurii

administrative.

Autoritatea Națională de Integritate, în termen de 15 zile de la data repartizării

sesizărilor, inspectorul de integritate efectuează verificarea prealabilă a acestora. în

cadrul verificării prealabile, inspectorul de integritate verifică respectarea condițiilor de

12

formă și conținut ale sesizărilor și existența bănuielii rezonabile privind încălcarea

regimului juridic de declarare a averii și a intereselor personale. Verificarea prealabilă

include validarea datelor din declarațiile de avere și interese personale prin intermediul

sistemului informaționala e-Integritate. Verificarea prealabilă se finalizează cu emiterea

unui proces-verbal de inițiere a controlului sau de refuz al inițierii controlului.

care, prevederile legilor speciale nu conțin dispoziții diferite.

termenul general în care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile,

dacă legea nu prevede altfel. Celelalte dispoziții ale art.60 din Codul administrativ, de

asemenea, nu se aplică odată ce primul alineat este înlăturat prin prevederile legilor

speciale. La caz, Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale și

Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate sunt legi speciale în

raport cu dispozițiile Codul administrativ, iar în temeiul art.5 alin.(3) din Legea

nr.100/2017 cu privire la actele normative, în caz de divergență între o normă generală și

o normă specială, care se conțin în acte normative de același nivel, se aplică norma

specială.

interiorul căruia urmează să se desfășoare activitatea de control al respectării regimului

juridic al incompatibilităților, totuși acest fapt nu înseamnă că se vor aplica în mod

automat prevederile art.60 alin.(1) din Codul administrativ.

juridic al incompatibilităților presupune întreprinderea anumitor măsuri pentru a acumula

informațiile și materialele necesare stabilirii circumstanțelor relevante cauzei, ceea ce

necesită un termen nedeterminat, or, inspectorul de integritate nu cunoaște care va fi

comportamentul participanților procedurii administrative, nu cunoaște dacă participanții

vor răspunde la solicitările adresate în termenul legal și, totodată, în anumite situații,

inspectorul de integritate este pus în situația de a desfășura operațiuni suplimentare

pentru a stabili circumstanțele cauzei.

poartă un caracter rezonabil după cum este stipulat în art.27 din Codul administrativ,

potrivit căruia, în cazul în care prezentul cod sau alte legi speciale nu impun un anumit

termen, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze într-

un termen rezonabil. Criteriile de apreciere a caracterului rezonabil al termenului în

interiorul căruia trebuie desfășurată și finalizată o procedură administrativă nu sunt

13

expres indicate în legislație, însă, reieșind din fiecare caz în parte, inspectorul de

integritate urmează să aprecieze în ce măsură este oportună continuarea efectuării

controlului.

desfășurat în termeni foarte restrânși, poate conduce la o concluzie eronată a

inspectorului de integritate, în măsura în care, informațiile acumulate în termenul indicat

la art.60 din Codul administrativ, nu ar permite formularea concluziei, iar inspectorul de

integritate ar avea motive obiective să considere necesar efectuarea unor alte acțiuni și

acte (solicitarea repetată a poziției subiectului declarării, înaintarea unor demersuri către

autoritățile publice în privința aspectelor legate de subiectul declarării, necesitatea

introducerii în procedură a unor persoane care pot furniza informații relevante, aflarea

inspectorului de integritate în concediu, etc.).

al incompatibilităților s-ar finalizat în termenul reglementat de Codul administrativ, dar

nu într-un termen rezonabil, însăși Constantin Frumusachi, ca subiect în privința căruia s-

a dispus efectuarea controlului, îi poate fi creată o situație defavorabilă prin constatarea

încălcării acestui regim juridic, în baza unor materiale incomplete, dar care ar demonstra

eventuala încălcare.

integritate într-un termen rezonabil, concluziile și, drept urmare, deciziile expuse în actul

de constatare pot fi în contradicție cu realitatea, de aceea, inspectorul de integritate

efectuează controlul respectării regimului juridic al incompatibilităților într-un termen

rezonabil reieșind din situația particulară avută în examinare.

legislației, ci, urmărește să verifice dacă temeiurile de inițiere a controlului, adică

bănuială rezonabilă constatată la etapa verificării prealabile, pot fi reținute, având în

vedere materialele acumulate la dosarul de control, or, după caz, decide încetarea

procedurii de control în cazul când materialele acumulate dovedesc că subiectul

declarării a respectat întocmai regimul juridic al incompatibilităților.

Națională de Integritate, se aplică cu prioritate în raport cu termenii indicați în norma

juridică generală care, la caz, este Codul administrativ.

termenul în interiorul căruia, subiectul controlului, la caz intimatul Constantin

14

Frumusachi, urmă să-și expună poziția referitoare la constatările inspectorului de

integritate.

prezinte punctul de vedere.

efectuarea procedurii de control al respectării regimului juridic al incompatibilităților

exclude aplicarea termenului general stabilit în art.60 din Codul administrativ.

prevederile Codului administrativ referitoare la termenul de desfășurare a procedurii

administrative, or, art.60 alin.(1) din Codul administrativ prevede excepția și anume,

termenul general în care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile,

dacă legea nu prevede altfel.

adică Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

inspectorul de integritate să constituie temei de anulare a actului de constatare,

Constantin Frumusachi urma să demonstreze cum anume au fost afectate drepturile și

interesele sale legitime în raport cu durata termenului de efectuare a controlului. Or,

efectele juridice al actului de constatare intră în vigoare doar din momentul în care actul

administrativ a fost notificat subiectului în cauză, deci, indiferent de durata controlului,

doar în momentul comunicării actului de constatare nr.25/08 din 18 mai 2021, efectele

juridice se produceau.

omis termenul de distribuire aleatorii a sesizării către inspector de integritate, întrucât

aceasta a fost înregistrată la data de 01 septembrie 2016, iar repartizată la către inspector

de integritate la data de 18 noiembrie 2018, prin ce a fost omis termenul stabilit în art.30

din Legea nr.132/2016. Or, din prevederile art.12 din Legea cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate nr.132 din 17.06.2016, rezultă că, a fost constituit Consiliul de

Integritate, care la 30.12.2016 s-a întrunit în prima ședință, în cadrul căreia s-au pus

accente prioritar pe asigurarea cât mai rapidă a funcționalității Autorității. Activitatea

Autorității Naționale de Integritate, succesor în drepturi a Comisiei Naționale de

Integritate pornește, propriu zis, de la înregistrarea petițiilor. Pe parcursul anului 2016 au

parvenit și au fost înregistrate 170 pețiții din partea persoanelor fizice și 91 sesizări din

partea persoanelor juridice. în perioada 01.08.2016 — 31.12.2016 au fost înregistrate 88

de petiții/sesizări, din care 84 au fost arhivate pentru transmiterea inspectorilor de

15

integritate, cu informarea petiționarilor, iar 4 au fost remise conform competentei altor

organe.

inspectori de integritate. Acest compartiment a fost îndeplinit parțial în prima jumătate a

anului 2018, și anume: pe segmentele de instruire, acordare a asistenței/consultanței de

specialitate subiecților declarării, colectorilor, de prevenire a corupției, de elaborare a

proiectelor de proceduri operaționale, metodologii, a fost asigurat de către cei 7

consultanți, foști angajați ai Comisiei Naționale de Integritate transferați în funcțiile

publice ale Autorității. Din primele zile după încadrare, inspectorii de integritate au fost

instruiți și au testat funcționalitatea sistemului „e-Integritate” la compartimentul destinat

în exclusivitate doar Inspectoratului, și anume: modulul de distribuire aleatorie a

sesizărilor; interfața de lucru destinată inspectorilor de integritate; modalitatea de

generare a rapoartelor/listelor cu privire la depunerea declarațiilor, modalitatea de

introducere a persoanelor responsabile din entitățile publice pe Registrul subiecților

declarării etc.

parvenite în lunile iunie-decembrie 2018, iar ulterior pe examinarea sesizărilor

înregistrate din 01.08.2016 - până la data de 01.06.2018. Inspectoratul de integritate a

preluat 236 de sesizări care au fost stocate în arhiva instituției, din care: 86 de sesizări

depuse în 01.08-31.12.2016; 140 de sesizări din anul 2017; 53 de sesizări din primul

trimestru a anului 2018.

2018 și din cauza lipsei efectivului de lucru al Autorității, aceasta a fost în imposibilitate

de a activa în mod sporit.

18 iunie 2018, iar în speță sesizarea i-a fost distribuită aleatoriu abia la data de 13

noiembrie 2018.

art.30 alin.(1) din Legea nr.132/2016, însă nu a ținut cont de faptul că, controlul a fost

inițiat la data de 13 noiembrie 2018, iar în respectiva perioadă prevederile art.30 alin.(1)

din Legea nr.132/2016 statuau că, sesizările depuse de persoanele fizice sau persoanele

juridice de drept public sau de drept privat, precum și cele din oficiu se înregistrează

imediat și se repartizează aleatoriu prin sistemul electronic de distribuire a sesizărilor.

sesizarea nr.294 din 01 septembrie 2016, sesizările se înregistrau imediat, dar nu era

16

condiționată distribuirea electronică aleatorie în aceeași zi în care au fost înregistrate,

ceea ce în opinia recurentei nu consideră că o omitere a termenului prevăzut în art.30

alin.(1) din Legea nr.132/2016 (în vigoarea la data emiterii actului de constatare).

clarificat dacă emiterea/semnarea actelor emise de intimat în privința persoanelor

apropiate, a influențat sau a putut să influențeze îndeplinirea imparțială și obiectivă a

funcției, deoarece verificarea respectării regimului juridic al conflictelor de interese de

către intimatul Constantin Frumusachi, a fost efectuată prin prisma prevederilor Legii

nr.133/2016 privind declararea averii și intereselor personale și ale Legii nr. 132/2016 cu

privire la Autoritatea Națională de Integritate.

supuse controlului, în coroborare cu prevederile legale ce guvernează speța, Constantin

Frumusachi, exercitând funcția de șef al IMSP CS Copăceni, nu a declarat și nu a

soluționat prin abținere conflictele de interese și a emis cu încălcarea dispozițiilor legale

privind conflictul de interese actele administrative enumerate supra (ordine) în privința

soției sale Frumusachi Lucia.

Frumusachi a emis ordinele cu încălcarea dispozițiilor art.12 alin.(4) și art.14 alin.(3)-(4)

din Legea nr.133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, deoarece nu a

luat măsuri pentru a proteja corectitudinea procesului de luare a deciziilor, nu a declarat

în scris și nu a soluționat prin abținere conflictul de interese real în care se afla și a admis

consumarea conflictele de interese prin emiterea ordinelor nominalizate, prin ce a

încălcat dispozițiile legale privind conflictul de interese.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a

treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

17

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură civilă

care stipulează că;

”Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului

cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-

participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau

suplimentare nu are putere retroactivă”.

examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile cu privire la temeiurile

declarării recursului din Codul administrativ în redacția în vigoare la data declarării

recursului.

procedură privind activitatea instanțelor judecătorești) nr. 224 din 31.07.2024 (în vigoare

16.08.2024), art. 13 din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție nr. 64 din

30.03.2023 (în vigoare 06.04.2023), s-a completat cu alineatul (51 ) cu următorul

cuprins:

”Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componență, președintele Curții

formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va examina în complete de 3 judecători

cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și cererile de revizuire, care au fost inițial repartizate spre

examinare completelor din 5 judecători. Acestea vor fi examinate de completul de judecători din care

face parte judecătorul raportor.”

examinat, în completul de 3 judecători, format prin dispoziția Președintelui interimar al

Curții Supreme de Justiție nr. 119 din 28 iunie 2024.

”Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate

cu recurs.”

”Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

”Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de

recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3

18

judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un

complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul

considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători”.

”Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces,

cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.2451 alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și

în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat

admisibil”.

”(1) Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor

legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor

înaintate de participanți.

(2) Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor

neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor

declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării 11 de fapt. Instanța de judecată indică asupra

aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

(3) Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă,

totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.”

„(1) Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.

Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de

cererile lor de reclamare a probelor. (2) Faptele deja cunoscute autorităților publice sau instanțelor de

judecată competente, faptele general notorii și faptele prezumate în virtutea prevederilor legale nu

necesită a fi probate, pînă la proba contrarie.”

”Examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.”

17 iunie 2016 prevede că;

„În vederea realizării misiunii sale, Autoritatea are următoarele funcții:

a) exercitarea controlului averii și al intereselor personale;

b) exercitarea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor;

c) constatarea și sancționarea încălcărilor regimului juridic al declarării averii și intereselor

personale, al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor;

d) cooperarea cu alte instituții, atât la nivel național cât și internațional;

19

e) asigurarea bunei organizări a Autorității și administrarea activității de promovare a integrității

subiecților declarării;

f) alte funcții stabilite prin lege.”

”În domeniul exercitării controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, Autoritatea constată încălcarea regimului

juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.”

„(1) Sesizările depuse de persoanele fizice sau persoanele juridice de drept public sau de drept

privat, precum și cele din oficiu se înregistrează imediat și se repartizează aleatoriu prin sistemul

electronic de distribuire a sesizărilor. (2) Redistribuirea sesizărilor repartizate inspectorilor de integritate

se poate face în condițiile alin.(1) în următoarele cazuri: a) imposibilitatea inspectorului de a-și exercita

atribuțiile timp de cel puțin 30 de zile din motive de boală, delegare, detașare, transfer sau eliberare din

funcție; b) la 13 solicitarea motivată a inspectorului căruia i-a fost repartizat dosarul de control; c)

suspendarea din funcție a inspectorului în condițiile legii; d) starea de incompatibilitate a inspectorului;

e) conflictul de interese în care se află inspectorul; f) neexaminarea sesizării, din motive imputabile

inspectorului, pe o durată mai mare de 30 de zile.”

sesizării și efectuării controlului):

”După repartizarea aleatorie a sesizării de efectuare a controlului privind respectarea regimului

juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de

integritate va dispune începerea controlului.

Prevederile art.31, art.32 alin.(3)–(5), art.33, art.34 alin.(2), art.35 și 36 se aplică în mod

corespunzător și în cadrul procedurii de inițiere a controlului și de control privind respectarea regimului

juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.

În cadrul procedurii de control privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate are obligația de a invita persoana

supusă controlului să-și prezinte punctul de vedere printr-o 17 scrisoare recomandată cu aviz de primire

sau prin orice alt mijloc care confirmă informarea (telegramă, fax, e-mail etc.). Punctul de vedere al

persoanei supuse controlului poate fi prezentat în termen de 15 zile de la recepționarea invitației. Dacă

recepționarea invitației pentru a prezenta un punct de vedere nu este confirmată mai mult de 30 de zile

de la expedierea acesteia, inspectorul de integritate întocmește actul de constatare numai după expirarea

a 15 zile de la expedierea unei invitații repetate, indiferent de faptul dacă a fost sau nu confirmată

recepționarea acesteia.

Acțiunile și actele efectuate de inspectorul de integritate în cadrul controlului privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor nu sînt

publice, cu excepția actului de constatare, care se publică pe pagina web oficială a Autorității cu

respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal.”

20

„În urma controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate emite un act de constatare în

cazul în care stabilește că:

a) persoana supusă controlului nu a declarat și nu a soluționat conflictul de interese sau a

emis/adoptat un act administrativ, sau a încheiat direct ori prin intermediul unei persoane terțe un act

juridic, sau a luat personal o decizie ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor

legale privind conflictul de interese;

b) persoana supusă controlului s-a aflat ori se află în stare de incompatibilitate;

c) persoana supusă controlului a încălcat restricțiile prevăzute de lege.

Actul de constatare privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor se întocmește în conformitate cu prevederile art.35 și se

aduce la cunoștința persoanei vizate de acesta în termen de 5 zile lucrătoare de la data întocmirii.

Persoana poate contesta actul de constatare în condițiile stabilite la art.36. Actul de constatare privind

încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor

rămâne definitiv după expirarea termenului specificat la art.36 alin.(1).”

din 17 iunie 2016 prevede că:

”În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni se definesc astfel: conflict de interese – situația în

care subiectul declarării are un interes personal ce influențează sau ar putea influența exercitarea

imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce îi revin potrivit legii;

persoană apropiată – soțul/soția, copilul, concubinul/concubina subiectului declarării, persoana

aflată la întreținerea subiectului declarării, de asemenea persoana înrudită prin sânge sau prin adopție cu

subiectului declarării (părinte, frate/soră, bunic/bunică, nepot/nepoată, unchi/mătușă) și persoana

înrudită prin afinitate cu subiectul declarării (cumnat/cumnată, socru/soacră, ginere/noră);”

personale nr. 133 din 17 iunie 2016:

”(4) În cazul apariției unui conflict de interese real, subiectul declarării este obligat să informeze

șeful ierarhic sau organul ierarhic superior imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la data constatării,

despre conflictul de interese în care se află;”

personale nr. 133 din 17 iunie 2016,

”(3) Până la soluționarea conflictului de interese real, subiectului declarării îi este interzisă

întreprinderea oricărei acțiuni pe cauza dată, cu excepția abținerii.

(4) Subiectul declarării poate soluționa conflictul de interese real în care se află prin abținerea de

la rezolvarea cererii/demersului, de la emiterea/adoptarea actului administrativ, de la încheierea actului

juridic, de la participarea la luarea unei decizii sau luarea deciziei/votare, informând toate părțile vizate

21

de decizia respectivă în privința măsurilor luate pentru a proteja corectitudinea procesului de luare a

deciziilor. În cazul soluționării conflictului de interese real prin abținere, prevederile art.12 alin.(4)–(9)

nu se aplică, subiectul declarării fiind obligat să informeze cu privire la soluționarea prin abținere șeful

ierarhic, organul ierarhic superior, Autoritatea Națională de Integritate sau Consiliul de Integritate, după

caz.”

din 17 iunie 2016

”Subiectul declarării este obligat să respecte restricțiile și limitările prevăzute la art.18–21 și cele

prevăzute de legislație.”

personale nr. 133 din 17 iunie 2016:

”(4) Fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat că acesta a soluționat o cerere/un

demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat, direct sau prin intermediul unei persoane

terțe, un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor

legale privind conflictul de interese constituie temei pentru tragere la răspundere contravențională,

penală și/sau, după caz, pentru revocarea, destituirea sau încetarea mandatului, a raporturilor de muncă

ori de serviciu ale subiectului în cauză.

(6) Subiectul declarării eliberat sau destituit din funcție potrivit prevederilor alin.(3)–(5) este

decăzut din dreptul de a mai exercita o funcție publică și/sau o funcție de demnitate publică, cu excepția

funcțiilor elective, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcția publică ori de

demnitate publică respectivă sau de la data încetării de drept a mandatului său. Dacă persoana a ocupat o

funcție electivă, ea nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la data încetării

mandatului.”

”(1) Pentru exercitarea eficientă și dezinteresată a atribuțiilor agentului public, desfășurarea

activității sale profesionale este incompatibilă cu alte funcții, calități sau activități, cu excepția celor

stabilite de Constituție sau legi organice. Întru evitarea promovării intereselor personale și asigurarea

respectării interesului public, agentul public care ocupă o funcție publică, inclusiv o funcție publică cu

statut special sau o funcție de demnitate publică, respectă restricția de desfășurare a activității

profesionale în raporturi ierarhice nemijlocite cu o rudă directă sau cu o rudă prin afinitate în cadrul

aceleiași entități publice. Activitatea profesională a agentului public care ocupă o funcție publică,

inclusiv o funcție publică cu statut special sau o funcție de demnitate publică, precum și a altor subiecți

ai declarării averii și intereselor personale, se supune limitărilor de publicitate pentru a evita favorizarea

entităților din sectorul privat. Conducătorul entității publice respectă regimul juridic al

incompatibilităților, al restricțiilor în ierarhie și al limitărilor de publicitate, completat, după caz, cu

reguli specifice fiecărei categorii de agenți publici, prevăzute de legislația specială care reglementează

activitatea acesteia.

(2) În vederea respectării regimului juridic al incompatibilităților, al restricțiilor în ierarhie și al

limitărilor de publicitate în cadrul entității publice, agentul public prevăzut la alin.(1) este obligat să

întreprindă următoarele măsuri: a) să își soluționeze stările de incompatibilitate în termen de o lună din

momentul începerii mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ori, în cazul în care încetarea

22

situației de incompatibilitate în termenul dat nu depinde de voința sa, să prezinte probe privind

întreprinderea cu bună credință a acțiunilor de eliminare a acestei situații. Responsabilitatea pentru

respectarea acestei obligații nu depinde de executarea de către conducătorul entității publice a obligației

prevăzute la alin.(3) lit. a).”

MOTIVAREA INSTANȚEI

ședință publică.

instanței de apel a fost notificată Autorității Naționale de Integritate la 01 noiembrie

2022, fapt ce se probează prin avizul poștal de recepție anexat la dosar (f.d.116, Vol. II).

de Integritate cu respectarea prevederilor art.245 din Codul administrativ.

Constantin Frumusachi copia recursului depus de Autoritatea Națională de Integritate, cu

înștiințarea despre necesitarea prezentării referinței, cu toate acestea intimatul nu și-a

valorificat acest drept procedural și nu a depus referință (f.d.137-138, Vol. II).

126. În cauza CtEDO Covalenco v. Moldova nr. 72164/14, hotărârea definitivă

din 16 septembrie 2020, Curtea a statuat că este necesar organizarea unei audieri: a) în

cazul în care există necesitatea de a evalua dacă circumstanțele au fost stabilite corect de

către autorități (a se vedea Malhous v. Republica Cehă [MC], nr. 33071/96, § 60, 12 iulie

2001); b) atunci când circumstanțele cer ca instanța să-și formeze propria impresie

referitoare la justițiabili, prin acordarea dreptului de a explica propria lor situație

personală, în mod direct sau prin intermediul unui reprezentant (a se vedea Goș, pre-

citată, § 51; Miller, precitată, § 34 in fine; și Andersson v. Suedia, nr. 17202/04, § 57, 7

decembrie 2010); c) în cazul în care instanța are nevoie de a obține o clarificare cu privire

la anumite detalii, inter alia prin intermediul unei audieri (a se vedea Fredin v. Suedia (nr.

2), 23 februarie 1994, § 22, Seria A nr. 283-A, și Lundevall v. Suedia, nr. 38629/97, § 39,

12 noiembrie 2002).

judecată al Curții Supreme de Justiție a considerat oportună citarea participanților la

proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, și ca urmare, a

examinat recursul în ședință publică, cu participarea părților.

de judecată în limita controlului judiciar în raport cu normele de drept pertinente,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție considerând recursul admisibil,

23

urmează a-l admite cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și adopta o nouă

decizie, având la bază următoarele considerente.

înregistrată la Autoritatea Națională de Integritate, la 01 septembrie 2016, s-a invocat că

Frumusachi Constantin în calitate de șef al IMSP „Centru de Sănătate Copăceni” raionul

Sângerei în perioada 01 ianuarie 2013 - până la 01 iulie 2016 ar fi admis încălcarea

regimului juridic al conflictelor de interese prin semnarea actelor administrative în

privința soției sale Lucia Frumusachi, medic de familie în cadrul acesteia instituții

medicale.

juridic al restricțiilor prin faptul că, activând în funcția de șef al IMSP „Centru de

Sănătate Copăceni” raionul Sângerei, se află în raporturi ierarhice nemijlocite cu soția sa

Frumusachi Lucia, care deținea funcția de medic de familie în cadrul acesteia instituții

medicale.

integritate, Ion Nicolaev, a informat pe Frumusachi Constantin despre inițierea

controlului în privința sa, precum că, în perioada de la 01 ianuarie 2013 - până la 15

noiembrie 2018 pe faptul emiterii ordinilor ce o vizează pe soția sa, pe care nu le-a

semnat.

agentului constatator despre săvârșirea contravenției nr.07/08 inspectorul de integritate

Ion Nicolaev, a dispus începerea procesului contravențional în privința lui Frumusachi

Constantin, pentru soluționarea contravenției prevăzute de art.3132 alin.(1) Cod

Contravențional.

procesului contravențional în privința sa, pe faptul nedeclarării conflictului de interese.

inspectorul de integritate al Autorității Naționale de Integritate, Ion Nicolaev, s-a decis:

Publice „Centrul de Sănătate Copăceni din raionul Sângerei” nu a declarat, nu a

soluționat prin abținere și a admis consumarea conflictele de interese prin emiterea

ordinelor: nr.05-pd din 05 septembrie 2016, nr.06-pd din 13 octombrie 2018, nr.21-p din

15 august 2016, nr.54-p din 13 decembrie 2016, nr.5-p din 02 ianuarie 2017, nr.14-p din

22 iulie 2017, nr.17-p din 08 august 2017, nr.40-p din 06 decembrie 2017, nr.9-p din 02

24

ianuarie 2018, nr.15-p din 04 iulie 2018, nr.21-p din 14 august 2018, nr.13 din 03

octombrie 2016, nr.16/i din 25 octombrie 2016, nr.17/i din 26 decembrie 2016, nr.19 din

27 decembrie 2016, nr.4 din 02 ianuarie 2017, nr.5 din 02 ianuarie 2017, nr.10 din 02 mai

2017, nr.12/i din 16 mai 2017, nr.13/i din 24 iulie 2017, nr.16/i din 04 noiembrie 2017,

nr.17 din 29 decembrie 2017, nr.18/i din 30 decembrie 2017, nr.4 din 02 ianuarie 2017,

nr.11/i din 24 aprilie 2018, nr.12 din 06 iunie 2018, nr.13/i din 24 iulie 2018 și nr.14/i din

22 octombrie 2018, prin ce a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese.

S-a sesizat Consiliul raional Sîngerei, în termen de 5 zile din momentul în care actul de

constatare va rămâne definitiv, în vederea încetării raporturilor de serviciul cu

Frumusachi Constantin, șef al IMSP CS Copăceni.

S-a decăzut Frumusachi Constantin din dreptul de a exercita o funcție publică sau o

funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 (trei)

ani de la data eliberării sau destituirii din funcție sau din data rămânerii definitive a

actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii

judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese.

S-a înscris dl Frumusachi Constantin în Registrul de stat al persoanelor care au

interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, de la data eliberării sau

destituirii din funcție sau din data rămânerii definitive a actului de constatare, ori din data

rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența

conflictului de interese.

S-a adus la cunoștința dlui Frumusachi Constantin actul de constatare și s-a informat

despre dreptul de a-1 contesta în termen de 15 zile de la primirea acestuia, în instanța de

contencios.”

acțiunea formulată de Frumusachi Constantin nu este fondată, Autoritatea Națională de

Integritate reținând corect faptul nedeclarării conflictului de interese a reclamantului,

conform art.12 și art. 14 din Legea nr.133/2016.

principiile generale de evitare a conflictelor de interese prevăzute de art.11 din Legea

nr.133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, servirea interesului public

cu imparțialitate și obiectivitate.

poate crea suspiciuni asupra obiectivității funcției exercitate. Potrivit art. 12 alin. (4) din

Legea nr. 133/2016, Frumusachi Constantin ar fi trebuit să informeze despre conflictul

25

de interese în termen de 3 zile și să se abțină de la emiterea și semnarea ordinilor în

privința soției lui, Frumusachi Lucia, până la soluționarea conflictului.

întreprinse de Frumusachi Constantin care constituie o încălcare a regimului juridic al

conflictelor de interese. Prin emiterea unor ordine în privința soției sale Frumusachi

Lucia, fără a declara și soluționa conflictul de interese, Frumusachi Constantin nu a

respectat obligațiile legale de transparență și integritate.

în procesul decizional, afectând imparțialitatea necesară în administrarea instituției

publice.

activității entității publice în mod transparent, responsabil în raport cu cetățenii și cu

implicarea acestora este asigurată prin crearea posibilităților de participare a cetățenilor, a

asociațiilor constituite în corespundere cu legea și a altor părți interesate (în continuare în

acest articol – părți interesate) la procesul decizional din cadrul entității publice. Regulile

cu privire la procedurile de asigurare a transparenței în procesul decizional din entitățile

publice și derogările de la ele sînt prevăzute de Regulamentul Parlamentului, Legea

nr.239/2008 privind transparența în procesul decizional și de actele normative ale

Guvernului.

de acesta în fața inspectorilor de integritate și prin care acesta tinde să probeze, în ciuda

interdicției legale, inexistența oricărui conflict, nu pot fi reținute.

Lucia, care are calitate de persoană apropiată în sensul Legii nr.133/2016, creează o

situație de exercitare imparțială a obligațiunilor și responsabilităților ce îi revin potrivit

legii.

imparțialitatea, fiind puse în prim plan legături personale la adoptarea deciziilor

profesionale, iar aceasta este o formă de interes personal, în care prioritățile

instituționale sunt influențate de relațiile private.

tocmai pentru a preveni orice suspiciuni de interes personal care ar putea influența

deciziile administrative. Faptul că nu a declarat conflictul reprezintă o încălcare a

26

normelor de integritate și transparență în funcția publică, chiar dacă interesul personal nu

a fost material sau evident.

calitatea sa de șef al IMSP CS Copăceni, este subiect al declarării averii și a intereselor

persoanele, și respectiv la semnarea ordinilor în privința soției sale Frumusachi Lucia

cunoștea că se află într-un conflict de interese. Deci, avea obligația de a informa organul

ierarhic superior, nu mai târziu de 3 zile din momentul constatării conflictului de

interesare, despre conflictul de interese în care se afla.

cont de natura relațiilor de rudenie și de influența lor asupra deciziilor administrative în

gestionarea instituției.

Curții Supreme de Justiție reține că instanța a dat o greșită apreciere probelor, nu s-a

pronunțat asupra unor probe esențiale. În esență, vizează constatarea ilegalității actului

emis de pârât pentru că este afectat de vicii de procedură, precum, neîntrunirea condițiilor

de distribuire aleatorie a sesizării, încălcarea termenului de efectuate a controlului,

neexpunerea pe marginea conflictului de interese și faptul că inspectorul de integritate nu

și-a motivat decizia de sancționare prin prisma principiului proporționalității, al egalității

de tratament și încălcarea dreptului discreționar.

30 din Legea nr.132/2016 invocat de către instanța de apel, Completul de judecată

menționează că, ulterior repartizării aleatorii sesizării și dispunerea inițierii controlului

regimului juridic în virtutea prevederilor art.19, art. 20 și art. 37 din Legea nr. 132/2016,

care reglementează activitățile desfășurate de inspectorul de integritate, drepturile și

obligațiile acestuia în cadrul efectuării controlului privind respectarea la caz al regimului

juridic al conflictelor de interese, inspectorul de integritate necesită un termen rezonabil

și suficient în efectuarea unui control obiectiv, corect și mult aspectual.

printr-o scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin orice alt mijloc care confirmă

informarea, care urmează a fi prezentat în termen de 15 zile de la recepționarea invitației.

Totodată, dacă recepționarea invitației pentru a prezenta un punct de vedere nu este

confirmată mai mult 21 de 30 de zile de la expedierea acesteia, inspectorul de integritate

întocmește actul de constatare numai după expirarea a 15 zile de la expedierea unei

invitații repetate, indiferent de faptul dacă a fost sau nu confirmată recepționarea acesteia.

27

integritate a inițiat etapa de interpelare și acumulare a informațiilor necesare la inițierea

controlului conform procesului-verbal din 19 noiembrie 2018, inclusiv: informarea cu

aviz recomandat a reclamantului pentru prezentarea punctului de vedere. Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că, Autoritatea Națională de Integritate la

emiterea actului de constatare s-a ghidat de prevederile normelor speciale, care la

momentul emiterii actului administrativ contestat nu prevedea expres un termen de

efectuare a controlului: Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate, Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale.

precum că, inspectorul de integritate a încălcat termenii de efectuare a controlului în

privința lui Frumusachi Constantin stabilit de art. 30 din Legea nr.132/2016.

nerespectarea termenului desfășurării unei proceduri administrative ar duce în consecință

la nulitatea actului administrativ final.

a termenului stabilit de art. 30 din Legea nr.132/201 ar fi afecta în esență drepturile

reclamantului și implicit a viciat soluția finală adoptată.

procedura de verificare, să-și prezinte poziția, să administreze probe, nu a fost limitat în

careva drepturi pe perioada derulării controlului etc.

anumite acțiuni ale inspectorului de integritate Legea art. 132/2016 acordă termene

exprese, care urmează a fi respectate.

recurentului precum că după reformarea instituției Inspectoratul de integritate a preluat

236 de sesizări care au fost stocate în arhiva instituției, din care: 86 de sesizări depuse în

01.08-31.12.2016; 140 de sesizări din anul 2017; 53 de sesizări din primul trimestru a

anului 2018. Inspectorii de integritate au început activitatea doar în a doua jumătate a

anului 2018 și din cauza lipsei efectivului de lucru al Autorității, aceasta a fost în

imposibilitate de a activa în mod sporit.

recurentului precum că, sesizarea nr.294 din 01 septembrie 2016, nu era condiționată

distribuirea electronică aleatorie în aceeași zi în care au fost înregistrate.

28

sesizările se înregistrau imediat, dar nu erau condiționate de distribuirea electronică

aleatorie în aceeași zi în care au fost înregistrate.

administrativă în privința lui Frumusachi Constantin, poartă un caracter rezonabil.

inspectorul de integritate ar fi constatat, în cadrul verificării prealabile că, reclamantul a

admis încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese pentru o altă perioadă decât

cea indicată în sesizare, inspectorul urma să emită o autosesizare, care urma să fie supusă

examinării conform procedurilor legale. Situația dată se referă exclusiv la situațiile când

inspectorii de integritate în cadrul controlului, în baza informațiilor și documentelor

acumulate, constată prezența indiciilor unor altor tipuri de încălcări decât cele menționate

în sesizare.

precum că, inspectorul de integritate nu a clarificat dacă emiterea/semnarea actelor emise

de intimat în privința persoanelor apropiate, a influențat sau a putut să influențeze

îndeplinirea imparțială și obiectivă a funcției, or, verificarea respectării regimului juridic

al conflictelor de interese de către intimatul Constantin Frumusachi, a fost efectuată prin

prisma prevederilor Legii nr.133/2016 privind declararea averii și intereselor personale și

ale Legii nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

privința soției sale, Frumusachi Lucia, medic de familie în cadrul IMSP CS Copăceni, a

încălcat dispozițiile art.12 alin.(4) și art.14 alin. (3)-(4) din Legea nr. 133/2016 privind

declararea averii și intereselor personale.

sesizărilor nr. 101g/2020 și nr. 116g/2020, la pct. 43 al deciziei Curții Constituționale a

statuat că, nu poate reține critica cu privire la încălcarea accesului la justiție prin faptul că

aplicarea prevederilor contestate face imposibilă individualizarea răspunderii. În acest

context, Curtea notează că, având în vedere specificul funcției, răspunderea subiectului

survine în funcție de acțiunea/inacțiunea sa, conform legii.

interese și întinderea acestora, respectiv, consecințele lor în funcție de acțiunea/inacțiunea

subiectului și circumstanțele cazului.

29

transparenței în exercitarea funcțiilor publice și, mai mult, au ca scop garantarea

exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice.

către intimat a regimului juridic al restricțiilor, corect a aplicat în privința acestuia

sancțiunea de încetare a raporturilor de muncă sau de serviciu.

acțiunea reclamantului Frumusachi Constantin cu privire la anularea actului de constatare

nr. 25/08 din 28 februarie 2019 nu este fondată, Autoritatea Națională de Integritate

reținând corect conflictul de interese, prin urmare fiind neîntemeiată decizia instanței de

apel și hotărârea instanței de fond.

ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia din 10 mai 2022 a Curții de

Apel Chișinău și hotărârea din 20 iulie 2021 a Judecătorie Chișinău, sediul Rîșcani, cu

emiterea în unei noi decizii de respingere a acțiunii depusă de Frumusachi Constantin

împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului de constatare

nr. 25/08 din 28 februarie 2019.

administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul depus de către Autoritatea Națională de Integritate.

Casează decizia din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, și hotărârea din 20 iulie

2021 a Judecătorie Chișinău, sediul Rîșcani și adoptă o decizie nouă, prin care:

Acțiunea depusă de Frumusachi Constantin împotriva Autorității Naționale de

Integritate privind anularea actului administrativ individual defavorabil și încasarea

cheltuielilor de judecată, se respinge.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

30