3ra-352/24 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- Examinarea superficială a cauzei. motivarea insuficientă a hotărârii
3ra-352/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de Pretura sectorului Botanica,
municipiul Chișinău,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Iurie Goțuleac împotriva Preturii sectorului Botanica și
Pretorului sectorului Botanica a municipiului Chișinău cu privire la anularea
ordinului de sancționare, restabilire în funcție, încasarea plăților salariale și
compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 8 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-352/24
NR. PIGD 2-21122674-01-3ra-19042024)
Examinarea superficială a cauzei de către instanța de apel, motivarea insuficientă
a hotărârii și necesitatea reexaminării faptelor și probelor
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Ciumac,
Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca,
4 decembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Pretura
sectorului Botanica, municipiul Chișinău
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 17 august 2021, Iurie Goțuleac s-a adresat în instanța de judecată
cu acțiune în contencios administrativ împotriva Preturii sect. Botanica și
Pretorului sect. Botanica, prin care a solicitat anularea/revocarea Dispoziției
nr.79-p din 15 iulie 2021 emisă de Pretorul sect. Botanica de destituire a lui
Goțuleac Iurie din funcția publică deținută și a procesului-verbal al Comisiei
de Disciplină din 13 iulie 2021 dacă acesta există; restabilirea în funcția
deținută anterior de Șef de secție social-economică și încasarea de salariului
pentru absența forțată de la muncă; repararea prejudiciului moral în sumă de
20 000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a relatat că a activat în funcția de
Șef Secție socială-economică a Preturii Botanica, iar prin Dispoziția nr.79-p
din 15 iulie 2021, a Pretorului sect. Botanica a fost destituit din funcția
ocupată în temeiul art.57 lit. f), g) și j) din Legea nr.158 din 04 iulie 2008 cu
privire la funcția publică și statutul funcționarului public.
Iurie Goțuleac consideră că, Dispoziția nr.79-p din 15 iulie 2021, este
ilegală și neîntemeiată, menționând că, din conținutul acesteia nu este clar
care anume încălcări i-au fost incriminate, lipsind faptele pentru care a fost
demis reclamantul, iar invocarea Dispoziției Primarului General nr.141 din
25.03.2019 stârnește mai multe întrebări, decât aduce claritate, ne fiind clar
care din prevederile acestei dispoziții de 46 de pagini i-au fost incriminate.
Menționează că în dispoziția contestată, pe lângă încălcarea
Dispoziției Primarului din 25 martie 2019, sânt invocate încălcări ale unor
articolele din Codul Contravențional - art.art.382, 442, 443 alin.(13), ne fiind
însă enumerate faptele concrete imputate lui Iurie Goțuleac (când, care dosar
contravențional, cine este contravenientul, care anume încălcare a fost
comisă, a generat această încălcare careva prejudicii contravenientului, aici
are în vedere situația, când formal procedura de citare este încălcată, dar
prezentarea persoanei citate acoperă acest viciu - de citare).
Astfel, subliniază că din Dispoziția de demitere din 15 iulie 2021, nu
este clar pentru care fapte a fost sancționat disciplinar cu destituire, care este
1
gradul lui de vinovăție, etc, încălcându-se astfel dreptul reclamantului la
apărare, ne fiindu-i cunoscut de ce este învinuit, fiind în imposibilitate să se
apere eficient, necunoscând capetele de acuzație. La fel, este încălcat dreptul
lui Goțuleac Iurie ce rezultă din art.210 alin.(2) Codul muncii, care la fel este
aplicabil în virtutea art.76 din Legea nr. 158/04 iulie 2008.
Mai indică că, nici în raportul privind desfășurarea anchetei de serviciu
nu este indicat care abatere și când a fost comisă de către Goțuleac Iurie.
Relatează că, chiar pe prima pagină, sânt menționate 2 dosare
încheiate la 01 aprilie 2021, transmise comisiei administrative la data de 07
mai 2021, dosarul încheiat la 29 aprilie 2021, transmis Comisiei la data de
07 mai 2021 și 3 dosare încheiate la 22 aprilie 2021, transmise spre
examinare Comisiei administrative la 07 mai 2021.
Pe lângă faptul că, nu este indicat care anume dosare contravenționale
sânt acestea (numele persoanei trase la răspundere, articolul incriminat), nu
este explicat în ce constă abaterea, care norme legale au fost încălcate de
către Goțuleac Iurie.
În Rapoartele anterioare, premergătoare aplicării sancțiunii
disciplinare asemenea omisiuni lipsesc. În Raportul citat, se menționează că,
dosarele au fost încheiate, dar ce ar însemna „dosare încheiate”, partea
reclamantă nu poate să înțeleagă, or, nici în Codul contravențional, nici în
Dispoziția Primarului General nr.141 din 25 martie 2019 nu se utilizează
noțiunea de dosar încheiat.
Indică că noțiunea de „dosar încheiat” este neunivocă, neregăsindu-se
în vreun act normativ obligatoriu pentru Goțuleac Iurie și poate fi înțeleasă
total diferit: ca dosar în care a fost aplicată sancțiunea, dosar în care
sancțiunea a fost aplicată și achitată, dosar în care au fost efectuate
procedurile necesare transmiterii la Comisia Administrativă etc.
Totodată, opinează că sintagma „transmis Comisiei Administrative”
pare să însemne că dosarul a fost numit spre examinare la Comisia
Administrativă pentru data de 07 mai 2021. Astfel, din nou, reclamantul
subliniază că, în Dispoziția de destituire nu este indicată concret abaterea,
ceea ce contravine art. 210 alin. (2) Codul muncii, dar și încalcă dreptul lui
Goțuleac Iurie la apărare.
Învederează că procedura de aplicare a sancțiunilor, inclusiv cele de
avertisment, mustrare și mustrare aspră a fost încălcată, or, contrar art. 59
alin. (4) din Legea nr. 158/ 04 iulie 2008, în Comisia de Disciplină a Preturii,
nu a fost nici un reprezentant al angajaților, desemnat prin votul majorității
funcționarilor publici din autoritatea pentru care este organizată comisia de
disciplină.
2
Susține că Raportul privind desfășurarea anchetei de serviciu este
neclar, neobiectiv și tendențios. Explicația caracterului neobiectiv al
Raportului are drept scop răzbunarea pentru executarea corectă a obligațiilor
de funcție de către Goțuleac Iurie, relațiile adverse cu unii membri ai
Comisiei (astfel, Goțuleac Iurie s-a plâns pe unii membri ai Comisiei de
Disciplină - secretarul Ionaș Natalia pe 25 iunie 2021 și din acest motiv
aceasta s-a răzbunat pur și simplu pe Goțuleac Iurie), dorința conducerii
Preturii de a scăpa de o persoană incomodă.
Consideră că participarea Nataliei Ionaș la examinarea cazului lui
contravine pct. 16 subpct. 7) din Regulamentul cu privire la comisia de
disciplină, anexa nr. 7 la HG nr.201 din 11 martie 2009.
Reiterează reclamantul că a fost lipsit de posibilitatea de a se apăra la
Comisia de disciplină, nu numai datorită conținutului vag al raportului
privind ancheta de serviciu, dar și datorită timpului redus dintre citarea lui la
Comisia de Disciplină și data ședinței Comisiei. Or, el a dorit să fie însoțit la
Comisie de către un avocat, pe care nu a avut posibilitatea să-l angajeze în
timpul restrâns între 07 iulie 2021 (data citării) și 13 iulie 2021 (data
examinării la Comisia de Disciplină).
Comisia de disciplină a fost compusă doar din membri ai conducerii
Preturii Botanica și din persoane apropiate conducerii. Chiar și la aplicarea
sancțiunilor anterioare (avertisment aplicat prin Dispoziția nr.04-p din 12
ianuarie 2021, mustrarea aplicată prin Dispoziția nr. 54-p din 20 aprilie 2021,
mustrarea aspră aplicată prin Dispoziția nr. 61-p din 07 mai 2021), în
Comisie lipsea membrul ales de funcționarii din Pretură.
Afirmă că argumentele prezentate întru apărarea sa, au fost ignorate,
fiind depuse la Comisia de Disciplină explicații (Nota informativă din 24
iunie 2021, 28 iunie 2021, 02 iulie 2021 și 12 iulie 2021), în care a explicat
cu lux de amănunte că, procedura în dosarele administrative a fost respectată,
citarea s-a efectuat conform legii, a descris problemele cu care s-a ciocnit,
inclusiv abuzuri din partea angajaților secției pe care o conducea, care
”rezolvau” problemele persoanelor citate de către Goțuleac Iurie pentru
proceduri administrative.
Atrage atenția asupra faptului că este persecutat, fapt confirmat prin
sancționarea acestuia de 4 ori pe parcursul anului 2021. Or, anterior,
Goțuleac Iurie a fost numit în funcția de Șef de secție pentru capacități,
pentru performanțe, pentru experiență, a fost întotdeauna atestat pozitiv,
obiecții față de calitatea lucrului efectuat și pregătirii profesională nu au
existat, iar o dată cu numirea în funcția de pretor a Doamnei D. Guba la data
de 30.10.2020, care și-a tras echipa proprie, Goțuleac Iurie a început să fie
persecutat.
3
Astfel, prin Nota informativă din 24 iunie 2021, înregistrată cu nr.15,
Goțuleac Iurie a informat Pretorul Guba D. despre încălcarea sistematică de
către SRL „Eldar Gachayev” a regulilor de comerț (ocuparea unui spațiu mai
mare decât i-a fost atribuit) și a propus să fie demontate și evacuate gheretele
ce-i aparțin.
Precizează că un alt motiv pentru care a fost demis, este că el de
nenumărate ori s-a plâns Pretorului că, secția pe care o conduce nu poate
activa. Astfel, la data de 22 iunie 2021 și 25 iunie 2021, s-a adresat Pretorului
cu solicitarea de a suplini numărul de angajați ai secției, care să aibă atribuții
de agent constatator.
În acest context, Goțuleac Iurie este persecutat pentru atitudinea
intransigentă față de cei ce încalcă regulile de comerț pe teritoriul sect.
Botanica, adică anume pentru executarea corectă a obligațiilor de funcție,
precum și pentru faptul că anterior s-a judecat cu angajatorul - Pretura sect.
Botanica pentru încălcarea drepturilor sale de salariat și a avut câștig de
cauză.
Subliniază reclamantul că în documentele procedurii disciplinare,
lipsește procesul verbal al ședinței din 13. iulie 2021, din care să se ateste ce
apreciere a fost dată argumentelor de apărare al lui Goțuleac Iurie, ceea ce
contravine pct.26 subpct. 4) și 59 din Regulamentul cu privire la Comisia de
disciplină, anexa nr.7 la Hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009. La
fel, la caz se atestă încălcarea pct. 47 și 51 din Regulamentul numit.
Din cele expuse mai sus, se denotă că, destituirea lui Goțuleac Iurie a
fost efectuată arbitrar, neîntemeiat, în grabă și cu rea-credință. În consecință,
reclamantul consideră neîntemeiată și pasibilă de anulare Dispoziția nr. 79-
p din 15 iulie 2021, emisă de Pretorul sect. Botanica.
Mai menționează reclamantul că destituirea din funcție a avut loc,
contrar prevederilor art. 59 alin (3) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu
privire la funcția publică și statutul funcționarului public, fără efectuarea
cercetării disciplinare. Din acest motiv, Goțuleac Iurie solicită
anularea/revocarea Dispoziției nr.79-p din 15 iulie 2021 și restabilirea sa în
funcție.
Totodată, menționează că, prin destituirea ilegală, i-a fost încălcat
dreptul subiectiv nepatrimonial la liniște și siguranță, fiindu-i cauzate
suferințe morale și anume, retrăiri din cauza demiterii nemotivate,
dezamăgire și frustrare din cauza că a fost demis ilegal și, mai ales, pentru
executarea corectă a obligațiilor de serviciu, dezamăgire pentru faptul că, un
funcționar public care și-a dedicat viața serviciului poate fi destituit în mod
4
arbitrar, o stare de neliniște și nesiguranță în raport cu autoritățile publice,
care au procedat cu el în așa mod.
Apreciază că, prejudiciul moral cauzat poate fi reparat doar prin
compensație bănească, în sumă de 1 000 lei pentru fiecare zi.
La 19 noiembrie 2021, Goțuleac Iurie și-a concretizat pretențiile,
solicitând prin cererea de concretizare anularea Dispoziției Pretorului sect.
Botanica nr. 79-p din 15 iulie 2021 de destituire a lui Goțuleac Iurie din
funcția publică deținută și a procesului-verbal al Comisiei de Disciplină din
13 iulie 2021, dacă acesta există; anularea deciziei de respingere a cererii
prealabile; restabilirea în funcția anterior deținută, cu încasarea salariului
pentru absență forțată, repararea prejudiciului moral în sumă de 109 000 lei
și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.101-104).
La 07 decembrie 2021, Goțuleac Iurie a depus o altă cerere de
concretizare, prin care a solicitat constatarea hărțuirii sale de către pârâtă,
anularea Dispoziției nr.79-p din 15 iulie 2021 emisă de Pretorul sect.
Botanica de destituire a lui Goțuleac Iurie din funcția publică deținută și a
procesuluiverbal al Comisiei de Disciplină din 13 iulie 2021; anularea
deciziei de respingere a cererii prealabile nr. G-90/5/01 din 21 septembrie
2021, restabilirea în funcția anterior deținută cu plata salariului pentru
absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral în sumă de 145
000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.116-120).
Prin închierea din 29 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, acțiunea depusă de Goțuleac Iurie, în partea pretențiilor formulate
față de copârâtul Comisia de Disciplină a Preturii sect.Botanica și pretenției
cu privire la repararea prejudiciului moral, s-a declarat inadmisibilă.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 29 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a admis parțial acțiunea înaintată de Iurie Goțuleac împotriva
Preturii sect. Botanica și Pretorului sect. Botanica privind anularea ordinului
de sancționare, restabilire în funcția deținută, încasarea plăților salariale și
compensarea cheltuielilor de judecată. S-a anulat Dispoziția nr.79-p din 15
iulie 2021 emisă de Pretorul sect. Botanica de destituire a lui Goțuleac Iurie
din funcția publică deținută și decizia de respingere a cererii prealabile nr.
G-90/5/01 din 21 septembrie 2021. S-a anulat procesul-verbal al Comisiei
de Disciplină din 13 iulie 2021. S-a restabilit Goțuleac Iurie în funcția
anterior deținută de Șef de secție social-economică în cadrul Preturii sect.
Botanica, mun.Chișinău. S-a încasat din contul Preturii sect. Botanica, mun.
Chișinău, în beneficiul lui Goțuleac Iurie salariul mediu lunar pentru întreaga
perioadă a absenței forțate de la muncă. Hotărârea în partea restabilirii în
5
serviciu și achitării unui salariu mediu lunar este executorie din momentul
pronunțării. În rest pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 30 septembrie 2022, Pretura sect. Botanica a depus apel nemotivat,
iar la data de 29 martie 2023 a depus cerere de apel motivată, prin care a
solicitat casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi
decizii prin care acțiunea să fie respinsă integral.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 8 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
apelul declarat de Pretura sectorului Botanica împotriva hotărârii din 29
septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 16 aprilie 2024, Pretura sectorului Botanica, a declarat recurs
împotriva deciziei din 8 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea cererii de recurs, casarea deciziei și a hotărârii în partea admiterii
acțiunii, cu emiterea unei noi decizii prin care cererea de chemare în judecată
să fie respinsă.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, a invocat că instanțele inferioare au comis
erori semnificative în interpretarea și aplicarea legislației relevante, ignorând
probele administrate, neanalizând în detaliu motivele sancțiunii disciplinare
și concluzionând greșit asupra legalității și motivării dispoziției nr. 79-p din
15 iulie 2021.
Recurentul susține că instanțele de fond și de apel au aplicat eronat
prevederile art. 118 și art. 94 din Codul administrativ, precum și art. 210 alin.
(2) din Codul muncii, concluzionând în mod greșit că dispoziția nu este
suficient motivată și că dreptul reclamantului la apărare a fost încălcat.
Pretura sec. Botanica argumentează că dispoziția contestată a fost
emisă cu respectarea legislației aplicabile și pe baza unui cumul de sancțiuni
disciplinare anterioare, nestinse, ceea ce justifică măsura destituirii conform
art. 64 din Legea nr. 158/2008.
Subliniază că sancțiunile aplicate anterior, precum avertismentul,
mustrarea și mustrarea aspră, au fost legale și au precedat măsura destituirii,
care a fost proporțională cu gravitatea abaterilor săvârșite de reclamant.
6
Invocă și recunoașterea parțială a vinei de către Iurie Goțuleac în
cadrul anchetei disciplinare, aspect ignorat de instanțele inferioare.
De asemenea, susține că procedura disciplinară a respectat întru totul
prevederile regulamentelor interne și că reclamantul a fost audiat, i s-au
oferit ocazii pentru a prezenta explicații și a avut dreptul să fie reprezentat.
Raportul Comisiei de Disciplină, votat de majoritatea membrilor, a fost
fundamentat pe probe suficiente, iar decizia de aplicare a sancțiunii a fost
justificată prin gravitatea cumulativă a abaterilor și frecvența acestora.
Pretura contestă concluzia instanțelor potrivit căreia dispoziția nu este
motivată suficient, arătând că actul administrativ explică temeiurile legale și
descrie contextul factual care a dus la emiterea măsurii disciplinare.
Recurentul consideră că interpretarea instanțelor cu privire la cerințele
de motivare din art. 118 Cod administrativ a fost greșită, întrucât dispoziția
respectă cerințele minime impuse de lege.
POZIȚIA INTIMATULUI
Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimatului cererea de recurs,
informând-l despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței la recurs.
Până la data examinării recursului referințe nu au fost depuse.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia
contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin
admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de
Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în
proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus
tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
7
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)
sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost
reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și
cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii
judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul
considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5
judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat
de un complet din 9 judecători.”
Art.206 din Codul administrativ prevede:
”(1) O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru:
a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în
contestare);
b) obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în
obligare);
c) impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare);
d) constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act
administrativ individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau
e) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control
normativ).
(2) Acțiunea în constatare prezumă existența unui interes îndreptățit pentru
constatarea solicitată. Acțiunea în constatare nu poate fi înaintată dacă reclamantul își
poate sau și-ar putea revendica drepturile printr-o altă acțiune prevăzută la alin. (1), cu
excepția situației când se urmărește constatarea nulității unui act administrativ individual
sau normativ.”
Art. 247 din Codul administrativ:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451
alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în
ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
Art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ:
„(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre
următoarele decizii: d) admite recursul, casează integral decizia instanței de apel și trimite
cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi
corectată de către instanța de recurs.”
Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ:
„(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile
contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării
corecte a dreptului material.”
8
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
atestă că decizia motivată a fost notificată recurentului, în mod electronic, la
19 februarie 2024, iar cererea de recurs a fost depusă la 16 aprilie 2024, în
termen.
Cu referire la fondul cauzei, instanța de recurs reține că,
circumstanțele cauzei prezentate de părți și determinate de instanțele de
judecată în fazele procesuale anterioare denotă, în special, următoarele:
Reclamantul, Iurie Goțuleac, fost șef al Secției social-economice din
cadrul Preturii sectorului Botanica, a fost destituit din funcție prin dispoziția
nr. 79-p din 15 iulie 2021. Această măsură a fost justificată prin încălcări
repetate ale prevederilor Codului contravențional, neîndeplinirea
corespunzătoare a atribuțiilor de serviciu și comportamentul considerat
incompatibil cu statutul funcționarului public. Reclamantului i s-a imputat
faptul că, în calitate de agent constatator, a întocmit mai multe procese-
verbale cu privire la contravenții fără a respecta procedurile legale. Printre
abaterile menționate s-au numărat și nerespectarea dispozițiilor primarului
general și repetatele sancțiuni disciplinare aplicate anterior.
În urma sesizărilor privind nereguli în activitatea reclamantului, a fost
convocată Comisia de Disciplină din cadrul Preturii sectorului Botanica.
Aceasta a audiat părțile implicate și a întocmit un raport prin care a
recomandat aplicarea sancțiunii de destituire din funcție. Decizia Comisiei a
fost adoptată prin vot majoritar, cu patru voturi pentru destituire și un vot
pentru retrogradare. Pretorul sectorului Botanica a emis ulterior dispoziția
contestată, care a stat la baza acțiunii inițiate de reclamant.
Reclamantul a contestat dispoziția de destituire, susținând că aceasta
este ilegală și nemotivată. A invocat faptul că documentul nu descrie clar
faptele imputate, lăsându-l într-o poziție de incertitudine cu privire la
acuzațiile formulate. De asemenea, reclamantul a susținut că nu i s-a oferit
un termen rezonabil pentru pregătirea apărării și că componența Comisiei de
Disciplină nu a respectat regulamentele aplicabile, în special prin lipsa unui
reprezentant al funcționarilor publici.
Examinând acțiunea, instanța de fond și cea de apel au concluzionat
că dispoziția nr. 79-p este insuficient motivată, întrucât nu detaliază faptele
specifice care au justificat destituirea.
De asemenea, acestea au reținut că reclamantului i s-a încălcat dreptul
la apărare, fiind lipsit de informații clare despre capetele de acuzare și având
un termen limitat pentru pregătirea unei apărări eficiente.
9
Totodată, instanțele au criticat modul de desfășurare a anchetei
disciplinare, considerând că aceasta nu a respectat principiile de
imparțialitate și transparență.
Pretura sectorului Botanica a susținut că dispoziția contestată a fost
emisă în conformitate cu prevederile legale și că toate procedurile
disciplinare au fost respectate. Recurentul a invocat abaterile repetate ale
reclamantului, sancțiunile disciplinare aplicate anterior și recunoașterea
parțială a vinei de către acesta.
De asemenea, s-a subliniat că raportul Comisiei de Disciplină a fost
fundamentat pe probe suficiente și că destituirea a fost o măsură
proporțională, având în vedere gravitatea faptelor reclamantului.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, în
esență, în cauză, există o dispută privind proporționalitatea sancțiunii
aplicate, suficiența motivării actului administrativ și respectarea dreptului
reclamantului la apărare. Instanțele inferioare au concluzionat că dispoziția
este nelegală, însă recurentul contestă această apreciere, susținând că actul
este justificat și conform normelor legale.
Examinând recursul declarat împotriva deciziei din 8 noiembrie 2023
a Curții de Apel Chișinău, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție constată că, motivele invocate de recurent ridică aspecte care necesită
o analiză suplimentară sub aspectul legalității și temeiniciei deciziilor
instanțelor inferioare, în special în ceea ce privește evaluarea
proporționalității sancțiunii disciplinare, respectarea procedurii disciplinare
și garantarea dreptului la apărare al reclamantului.
În urma analizei, instanța de recurs constată că, în privința
proporționalității sancțiunii de destituire, instanțele inferioare au apreciat că
dispoziția nr. 79-p din 15 iulie 2021 nu oferă o motivare suficientă, care să
justifice gravitatea măsurii aplicate, raportat la abaterile reclamantului.
Totuși, din analiza recursului și a materialelor cauzei rezultă că Pretura
sectorului Botanica a invocat abateri repetate și nestinse, precum și
recunoașterea parțială a responsabilității de către reclamant. Aceste aspecte,
deși menționate în cadrul procesului disciplinar, nu au fost analizate în mod
detaliat de instanțele anterioare.
La fel, cu referire la respectarea procedurii disciplinare, se constată că
reclamantul a susținut lipsa unui reprezentant al funcționarilor publici în
Comisia de Disciplină și insuficienta informare cu privire la acuzațiile aduse.
Aceste nereguli au fost apreciate de instanțele inferioare ca fiind încălcări
esențiale ale dreptului la apărare. Cu toate acestea, recurentul invocă
respectarea Regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201/2009
10
și menționează că reclamantului i-au fost oferite ocazii să se apere, inclusiv
prin prezentarea explicațiilor în fața Comisiei. Acest conflict între pozițiile
părților necesită, la fel, o clarificare suplimentară pentru a stabili dacă au
existat într-adevăr încălcări ale procedurii disciplinare care să invalideze
actele administrative emise.
De asemenea, instanțele inferioare au considerat că dispoziția
contestată este insuficient motivată, fără a analiza detaliat raportul Comisiei
de Disciplină și probele care au stat la baza sancționării reclamantului.
Recurentul susține că actul administrativ respectă cerințele de motivare
prevăzute de art. 118 din Codul administrativ, oferind detalii suficiente
pentru a justifica măsura luată. Și această divergență între concluziile
instanțelor și poziția recurentului indică necesitatea unei reexaminări
detaliate a documentelor și probelor din dosar.
Mai mult, ținând cont de dispozițiile art.206 din Codul administrativ,
care reglementează felurile acțiunilor în contencios administrativ, instanța de
recurs menționează că Codul administrativ nu prevede posibilitatea
formulării unor pretenții de restabilire în funcție și plata salriului de către
instanța de judecată. Iar, instanța examinând acțiunea în contencios
administrativ în fond, este limitată la adoptarea uneia din hotărârile
reglementate expres de art. 224 din Codul administrativ.
În lumina celor de mai sus, instanța de recurs reține că sunt indicii că
soluțiile instanțelor anterioare pot fi afectate de omisiuni sau interpretări
incomplete ale faptelor și legislației aplicabile. În acest context, pentru a
asigura o examinare exhaustivă a circumstanțelor cauzei și o soluționare
corectă a litigiului, se impune admiterea recursului și trimiterea cauzei spre
rejudecare în instanța de apel.
Din aceste motive, având în vedere deficiențele de motivare constatate
în decizia instanței de apel, Curtea Supremă de Justiție apreciază că soluția
de anulare a actului administrativ contestat nu este fundamentată pe o
evaluare clară și completă a probelor și circumstanțelor relevante.
În absența unei justificări detaliate privind necesitatea anulării și lipsa
transparenței invocată de instanța de apel, cauza urmează a fi rejudecată, cu
respectarea principiilor de echitate procedurală și de evaluare obiectivă a
documentelor administrative.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră necesar de a casa decizia, iar reținând că erorile procedurale
admise nu pot fi corectate de instanța de recurs, cauza urmează a fi remisă la
rejudecare, în alt complet de judecată, pentru o soluționare completă și
temeinică în conformitate cu legislația aplicabilă.
11
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 248 alin. (1) lit. d) din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de Pretura sectorului Botanica, municipiul
Chișinău.
Casează integral decizia din 8 noiembrie 2024 a Curții de Apel
Chișinău, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Iurie Goțuleac împotriva Preturii sectorului
Botanica și Pretorului sectorului Botanica a municipiului Chișinău cu privire
la anularea ordinului de sancționare, restabilire în funcție, încasarea plăților
salariale și compensarea cheltuielilor de judecată.
Restituie cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt
complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
12