3ra-352/24 — anularea actului administrativ

La 17 august 2021, Iurie Goțuleac s-a adresat în instanța de judecată cu acțiune în contencios administrativ împotriva Preturii sect. Botanica și Pretorului sect. Botanica, prin care a solicitat anularea/revocarea Dispoziției nr.79-p din 15 iulie 2021 emisă de Pretorul sect. Botanica de destituire a lui Goțuleac Iurie din funcția publică deținută și a procesului-verbal al Comisiei de Disciplină din 13 iulie 2021 dacă acesta există; restabilirea în funcția deținută anterior de Șef de secție social-economică și încasarea de salariului pentru absența forțată de la muncă; repararea prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a relatat că a activat în funcția de Șef Secție socială-economică a Preturii Botanica, iar prin Dispoziția nr.79-p din 15 iulie 2021, a Pretorului sect. Botanica a fost destituit din funcția ocupată în temeiul art.57 lit. f), g) și j) din Legea nr.158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

Iurie Goțuleac consideră că, Dispoziția nr.79-p din 15 iulie 2021, este ilegală și neîntemeiată, menționând că, din conținutul acesteia nu este clar care anume încălcări i-au fost incriminate, lipsind faptele pentru care a fost demis reclamantul, iar invocarea Dispoziției Primarului General nr.141 din 25.03.2019 stârnește mai multe întrebări, decât aduce claritate, ne fiind clar care din prevederile acestei dispoziții de 46 de pagini i-au fost incriminate.

Menționează că în dispoziția contestată, pe lângă încălcarea Dispoziției Primarului din 25 martie 2019, sânt invocate încălcări ale unor articolele din Codul Contravențional - art.art.382, 442, 443 alin.(13), ne fiind însă enumerate faptele concrete imputate lui Iurie Goțuleac (când, care dosar contravențional, cine este contravenientul, care anume încălcare a fost comisă, a generat această încălcare careva prejudicii contravenientului, aici are în vedere situația, când formal procedura de citare este încălcată, dar prezentarea persoanei citate acoperă acest viciu - de citare).

Astfel, subliniază că din Dispoziția de demitere din 15 iulie 2021, nu este clar pentru care fapte a fost sancționat disciplinar cu destituire, care este 1 gradul lui de vinovăție, etc, încălcându-se astfel dreptul reclamantului la apărare, ne fiindu-i cunoscut de ce este învinuit, fiind în imposibilitate să se apere eficient, necunoscând capetele de acuzație. La fel, este încălcat dreptul lui Goțuleac Iurie ce rezultă din art.210 alin.(2) Codul muncii, care la fel este aplicabil în virtutea art.76 din Legea nr. 158/04 iulie 2008.

Mai indică că, nici în raportul privind desfășurarea anchetei de serviciu nu este indicat care abatere și când a fost comisă de către Goțuleac Iurie.

Relatează că, chiar pe prima pagină, sânt menționate 2 dosare încheiate la 01 aprilie 2021, transmise comisiei administrative la data de 07 mai 2021, dosarul încheiat la 29 aprilie 2021, transmis Comisiei la data de 07 mai 2021 și 3 dosare încheiate la 22 aprilie 2021, transmise spre examinare Comisiei administrative la 07 mai 2021.

Pe lângă faptul că, nu este indicat care anume dosare contravenționale sânt acestea (numele persoanei trase la răspundere, articolul incriminat), nu este explicat în ce constă abaterea, care norme legale au fost încălcate de către Goțuleac Iurie.

În Rapoartele anterioare, premergătoare aplicării sancțiunii disciplinare asemenea omisiuni lipsesc. În Raportul citat, se menționează că, dosarele au fost încheiate, dar ce ar însemna „dosare încheiate”, partea reclamantă nu poate să înțeleagă, or, nici în Codul contravențional, nici în Dispoziția Primarului General nr.141 din 25 martie 2019 nu se utilizează noțiunea de dosar încheiat.

Indică că noțiunea de „dosar încheiat” este neunivocă, neregăsindu-se în vreun act normativ obligatoriu pentru Goțuleac Iurie și poate fi înțeleasă total diferit: ca dosar în care a fost aplicată sancțiunea, dosar în care sancțiunea a fost aplicată și achitată, dosar în care au fost efectuate procedurile necesare transmiterii la Comisia Administrativă etc.

Totodată, opinează că sintagma „transmis Comisiei Administrative” pare să însemne că dosarul a fost numit spre examinare la Comisia Administrativă pentru data de 07 mai 2021. Astfel, din nou, reclamantul subliniază că, în Dispoziția de destituire nu este indicată concret abaterea, ceea ce contravine art. 210 alin. (2) Codul muncii, dar și încalcă dreptul lui Goțuleac Iurie la apărare.

Învederează că procedura de aplicare a sancțiunilor, inclusiv cele de avertisment, mustrare și mustrare aspră a fost încălcată, or, contrar art. 59 alin. (4) din Legea nr. 158/ 04 iulie 2008, în Comisia de Disciplină a Preturii, nu a fost nici un reprezentant al angajaților, desemnat prin votul majorității funcționarilor publici din autoritatea pentru care este organizată comisia de disciplină. 2

Susține că Raportul privind desfășurarea anchetei de serviciu este neclar, neobiectiv și tendențios. Explicația caracterului neobiectiv al Raportului are drept scop răzbunarea pentru executarea corectă a obligațiilor de funcție de către Goțuleac Iurie, relațiile adverse cu unii membri ai Comisiei (astfel, Goțuleac Iurie s-a plâns pe unii membri ai Comisiei de Disciplină - secretarul Ionaș Natalia pe 25 iunie 2021 și din acest motiv aceasta s-a răzbunat pur și simplu pe Goțuleac Iurie), dorința conducerii Preturii de a scăpa de o persoană incomodă.

Consideră că participarea Nataliei Ionaș la examinarea cazului lui contravine pct. 16 subpct. 7) din Regulamentul cu privire la comisia de disciplină, anexa nr. 7 la HG nr.201 din 11 martie 2009.

Reiterează reclamantul că a fost lipsit de posibilitatea de a se apăra la Comisia de disciplină, nu numai datorită conținutului vag al raportului privind ancheta de serviciu, dar și datorită timpului redus dintre citarea lui la Comisia de Disciplină și data ședinței Comisiei. Or, el a dorit să fie însoțit la Comisie de către un avocat, pe care nu a avut posibilitatea să-l angajeze în timpul restrâns între 07 iulie 2021 (data citării) și 13 iulie 2021 (data examinării la Comisia de Disciplină).

Comisia de disciplină a fost compusă doar din membri ai conducerii Preturii Botanica și din persoane apropiate conducerii. Chiar și la aplicarea sancțiunilor anterioare (avertisment aplicat prin Dispoziția nr.04-p din 12 ianuarie 2021, mustrarea aplicată prin Dispoziția nr. 54-p din 20 aprilie 2021, mustrarea aspră aplicată prin Dispoziția nr. 61-p din 07 mai 2021), în Comisie lipsea membrul ales de funcționarii din Pretură.

Afirmă că argumentele prezentate întru apărarea sa, au fost ignorate, fiind depuse la Comisia de Disciplină explicații (Nota informativă din 24 iunie 2021, 28 iunie 2021, 02 iulie 2021 și 12 iulie 2021), în care a explicat cu lux de amănunte că, procedura în dosarele administrative a fost respectată, citarea s-a efectuat conform legii, a descris problemele cu care s-a ciocnit, inclusiv abuzuri din partea angajaților secției pe care o conducea, care ”rezolvau” problemele persoanelor citate de către Goțuleac Iurie pentru proceduri administrative.

Atrage atenția asupra faptului că este persecutat, fapt confirmat prin sancționarea acestuia de 4 ori pe parcursul anului 2021. Or, anterior, Goțuleac Iurie a fost numit în funcția de Șef de secție pentru capacități, pentru performanțe, pentru experiență, a fost întotdeauna atestat pozitiv, obiecții față de calitatea lucrului efectuat și pregătirii profesională nu au existat, iar o dată cu numirea în funcția de pretor a Doamnei D. Guba la data de 30.10.2020, care și-a tras echipa proprie, Goțuleac Iurie a început să fie persecutat. 3

Astfel, prin Nota informativă din 24 iunie 2021, înregistrată cu nr.15, Goțuleac Iurie a informat Pretorul Guba D. despre încălcarea sistematică de către SRL „Eldar Gachayev” a regulilor de comerț (ocuparea unui spațiu mai mare decât i-a fost atribuit) și a propus să fie demontate și evacuate gheretele ce-i aparțin.

Precizează că un alt motiv pentru care a fost demis, este că el de nenumărate ori s-a plâns Pretorului că, secția pe care o conduce nu poate activa. Astfel, la data de 22 iunie 2021 și 25 iunie 2021, s-a adresat Pretorului cu solicitarea de a suplini numărul de angajați ai secției, care să aibă atribuții de agent constatator.

În acest context, Goțuleac Iurie este persecutat pentru atitudinea intransigentă față de cei ce încalcă regulile de comerț pe teritoriul sect. Botanica, adică anume pentru executarea corectă a obligațiilor de funcție, precum și pentru faptul că anterior s-a judecat cu angajatorul - Pretura sect. Botanica pentru încălcarea drepturilor sale de salariat și a avut câștig de cauză.

Subliniază reclamantul că în documentele procedurii disciplinare, lipsește procesul verbal al ședinței din 13. iulie 2021, din care să se ateste ce apreciere a fost dată argumentelor de apărare al lui Goțuleac Iurie, ceea ce contravine pct.26 subpct. 4) și 59 din Regulamentul cu privire la Comisia de disciplină, anexa nr.7 la Hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009. La fel, la caz se atestă încălcarea pct. 47 și 51 din Regulamentul numit.

Din cele expuse mai sus, se denotă că, destituirea lui Goțuleac Iurie a fost efectuată arbitrar, neîntemeiat, în grabă și cu rea-credință. În consecință, reclamantul consideră neîntemeiată și pasibilă de anulare Dispoziția nr. 79- p din 15 iulie 2021, emisă de Pretorul sect. Botanica.

Mai menționează reclamantul că destituirea din funcție a avut loc, contrar prevederilor art. 59 alin (3) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, fără efectuarea cercetării disciplinare. Din acest motiv, Goțuleac Iurie solicită anularea/revocarea Dispoziției nr.79-p din 15 iulie 2021 și restabilirea sa în funcție.

Totodată, menționează că, prin destituirea ilegală, i-a fost încălcat dreptul subiectiv nepatrimonial la liniște și siguranță, fiindu-i cauzate suferințe morale și anume, retrăiri din cauza demiterii nemotivate, dezamăgire și frustrare din cauza că a fost demis ilegal și, mai ales, pentru executarea corectă a obligațiilor de serviciu, dezamăgire pentru faptul că, un funcționar public care și-a dedicat viața serviciului poate fi destituit în mod 4 arbitrar, o stare de neliniște și nesiguranță în raport cu autoritățile publice, care au procedat cu el în așa mod.

Apreciază că, prejudiciul moral cauzat poate fi reparat doar prin compensație bănească, în sumă de 1 000 lei pentru fiecare zi.

La 19 noiembrie 2021, Goțuleac Iurie și-a concretizat pretențiile, solicitând prin cererea de concretizare anularea Dispoziției Pretorului sect. Botanica nr. 79-p din 15 iulie 2021 de destituire a lui Goțuleac Iurie din funcția publică deținută și a procesului-verbal al Comisiei de Disciplină din 13 iulie 2021, dacă acesta există; anularea deciziei de respingere a cererii prealabile; restabilirea în funcția anterior deținută, cu încasarea salariului pentru absență forțată, repararea prejudiciului moral în sumă de 109 000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.101-104).

La 07 decembrie 2021, Goțuleac Iurie a depus o altă cerere de concretizare, prin care a solicitat constatarea hărțuirii sale de către pârâtă, anularea Dispoziției nr.79-p din 15 iulie 2021 emisă de Pretorul sect. Botanica de destituire a lui Goțuleac Iurie din funcția publică deținută și a procesuluiverbal al Comisiei de Disciplină din 13 iulie 2021; anularea deciziei de respingere a cererii prealabile nr. G-90/5/01 din 21 septembrie 2021, restabilirea în funcția anterior deținută cu plata salariului pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral în sumă de 145 000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.116-120).

Prin închierea din 29 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acțiunea depusă de Goțuleac Iurie, în partea pretențiilor formulate față de copârâtul Comisia de Disciplină a Preturii sect.Botanica și pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral, s-a declarat inadmisibilă.

Recurentul susține că instanțele de fond și de apel au aplicat eronat prevederile art. 118 și art. 94 din Codul administrativ, precum și art. 210 alin. (2) din Codul muncii, concluzionând în mod greșit că dispoziția nu este suficient motivată și că dreptul reclamantului la apărare a fost încălcat.

Pretura sec. Botanica argumentează că dispoziția contestată a fost emisă cu respectarea legislației aplicabile și pe baza unui cumul de sancțiuni disciplinare anterioare, nestinse, ceea ce justifică măsura destituirii conform art. 64 din Legea nr. 158/2008.

Subliniază că sancțiunile aplicate anterior, precum avertismentul, mustrarea și mustrarea aspră, au fost legale și au precedat măsura destituirii, care a fost proporțională cu gravitatea abaterilor săvârșite de reclamant. 6

Invocă și recunoașterea parțială a vinei de către Iurie Goțuleac în cadrul anchetei disciplinare, aspect ignorat de instanțele inferioare.

De asemenea, susține că procedura disciplinară a respectat întru totul prevederile regulamentelor interne și că reclamantul a fost audiat, i s-au oferit ocazii pentru a prezenta explicații și a avut dreptul să fie reprezentat. Raportul Comisiei de Disciplină, votat de majoritatea membrilor, a fost fundamentat pe probe suficiente, iar decizia de aplicare a sancțiunii a fost justificată prin gravitatea cumulativă a abaterilor și frecvența acestora.

Pretura contestă concluzia instanțelor potrivit căreia dispoziția nu este motivată suficient, arătând că actul administrativ explică temeiurile legale și descrie contextul factual care a dus la emiterea măsurii disciplinare.

Recurentul consideră că interpretarea instanțelor cu privire la cerințele de motivare din art. 118 Cod administrativ a fost greșită, întrucât dispoziția respectă cerințele minime impuse de lege.

Până la data examinării recursului referințe nu au fost depuse.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. 7 (3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

Art.206 din Codul administrativ prevede: ”(1) O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau e) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ). (2) Acțiunea în constatare prezumă existența unui interes îndreptățit pentru constatarea solicitată. Acțiunea în constatare nu poate fi înaintată dacă reclamantul își poate sau și-ar putea revendica drepturile printr-o altă acțiune prevăzută la alin. (1), cu excepția situației când se urmărește constatarea nulității unui act administrativ individual sau normativ.”

Art. 247 din Codul administrativ: „Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

Art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ: „(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: d) admite recursul, casează integral decizia instanței de apel și trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”

Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ: „(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.” 8

Cu referire la fondul cauzei, instanța de recurs reține că, circumstanțele cauzei prezentate de părți și determinate de instanțele de judecată în fazele procesuale anterioare denotă, în special, următoarele:

Reclamantul, Iurie Goțuleac, fost șef al Secției social-economice din cadrul Preturii sectorului Botanica, a fost destituit din funcție prin dispoziția nr. 79-p din 15 iulie 2021. Această măsură a fost justificată prin încălcări repetate ale prevederilor Codului contravențional, neîndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor de serviciu și comportamentul considerat incompatibil cu statutul funcționarului public. Reclamantului i s-a imputat faptul că, în calitate de agent constatator, a întocmit mai multe procese- verbale cu privire la contravenții fără a respecta procedurile legale. Printre abaterile menționate s-au numărat și nerespectarea dispozițiilor primarului general și repetatele sancțiuni disciplinare aplicate anterior.

În urma sesizărilor privind nereguli în activitatea reclamantului, a fost convocată Comisia de Disciplină din cadrul Preturii sectorului Botanica. Aceasta a audiat părțile implicate și a întocmit un raport prin care a recomandat aplicarea sancțiunii de destituire din funcție. Decizia Comisiei a fost adoptată prin vot majoritar, cu patru voturi pentru destituire și un vot pentru retrogradare. Pretorul sectorului Botanica a emis ulterior dispoziția contestată, care a stat la baza acțiunii inițiate de reclamant.

Reclamantul a contestat dispoziția de destituire, susținând că aceasta este ilegală și nemotivată. A invocat faptul că documentul nu descrie clar faptele imputate, lăsându-l într-o poziție de incertitudine cu privire la acuzațiile formulate. De asemenea, reclamantul a susținut că nu i s-a oferit un termen rezonabil pentru pregătirea apărării și că componența Comisiei de Disciplină nu a respectat regulamentele aplicabile, în special prin lipsa unui reprezentant al funcționarilor publici.

Examinând acțiunea, instanța de fond și cea de apel au concluzionat că dispoziția nr. 79-p este insuficient motivată, întrucât nu detaliază faptele specifice care au justificat destituirea.

De asemenea, acestea au reținut că reclamantului i s-a încălcat dreptul la apărare, fiind lipsit de informații clare despre capetele de acuzare și având un termen limitat pentru pregătirea unei apărări eficiente. 9

Totodată, instanțele au criticat modul de desfășurare a anchetei disciplinare, considerând că aceasta nu a respectat principiile de imparțialitate și transparență.

Pretura sectorului Botanica a susținut că dispoziția contestată a fost emisă în conformitate cu prevederile legale și că toate procedurile disciplinare au fost respectate. Recurentul a invocat abaterile repetate ale reclamantului, sancțiunile disciplinare aplicate anterior și recunoașterea parțială a vinei de către acesta.

De asemenea, s-a subliniat că raportul Comisiei de Disciplină a fost fundamentat pe probe suficiente și că destituirea a fost o măsură proporțională, având în vedere gravitatea faptelor reclamantului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, în esență, în cauză, există o dispută privind proporționalitatea sancțiunii aplicate, suficiența motivării actului administrativ și respectarea dreptului reclamantului la apărare. Instanțele inferioare au concluzionat că dispoziția este nelegală, însă recurentul contestă această apreciere, susținând că actul este justificat și conform normelor legale.

Examinând recursul declarat împotriva deciziei din 8 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, motivele invocate de recurent ridică aspecte care necesită o analiză suplimentară sub aspectul legalității și temeiniciei deciziilor instanțelor inferioare, în special în ceea ce privește evaluarea proporționalității sancțiunii disciplinare, respectarea procedurii disciplinare și garantarea dreptului la apărare al reclamantului.

În urma analizei, instanța de recurs constată că, în privința proporționalității sancțiunii de destituire, instanțele inferioare au apreciat că dispoziția nr. 79-p din 15 iulie 2021 nu oferă o motivare suficientă, care să justifice gravitatea măsurii aplicate, raportat la abaterile reclamantului. Totuși, din analiza recursului și a materialelor cauzei rezultă că Pretura sectorului Botanica a invocat abateri repetate și nestinse, precum și recunoașterea parțială a responsabilității de către reclamant. Aceste aspecte, deși menționate în cadrul procesului disciplinar, nu au fost analizate în mod detaliat de instanțele anterioare.

La fel, cu referire la respectarea procedurii disciplinare, se constată că reclamantul a susținut lipsa unui reprezentant al funcționarilor publici în Comisia de Disciplină și insuficienta informare cu privire la acuzațiile aduse. Aceste nereguli au fost apreciate de instanțele inferioare ca fiind încălcări esențiale ale dreptului la apărare. Cu toate acestea, recurentul invocă respectarea Regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201/2009 10 și menționează că reclamantului i-au fost oferite ocazii să se apere, inclusiv prin prezentarea explicațiilor în fața Comisiei. Acest conflict între pozițiile părților necesită, la fel, o clarificare suplimentară pentru a stabili dacă au existat într-adevăr încălcări ale procedurii disciplinare care să invalideze actele administrative emise.

De asemenea, instanțele inferioare au considerat că dispoziția contestată este insuficient motivată, fără a analiza detaliat raportul Comisiei de Disciplină și probele care au stat la baza sancționării reclamantului. Recurentul susține că actul administrativ respectă cerințele de motivare prevăzute de art. 118 din Codul administrativ, oferind detalii suficiente pentru a justifica măsura luată. Și această divergență între concluziile instanțelor și poziția recurentului indică necesitatea unei reexaminări detaliate a documentelor și probelor din dosar.

Mai mult, ținând cont de dispozițiile art.206 din Codul administrativ, care reglementează felurile acțiunilor în contencios administrativ, instanța de recurs menționează că Codul administrativ nu prevede posibilitatea formulării unor pretenții de restabilire în funcție și plata salriului de către instanța de judecată. Iar, instanța examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, este limitată la adoptarea uneia din hotărârile reglementate expres de art. 224 din Codul administrativ.

În lumina celor de mai sus, instanța de recurs reține că sunt indicii că soluțiile instanțelor anterioare pot fi afectate de omisiuni sau interpretări incomplete ale faptelor și legislației aplicabile. În acest context, pentru a asigura o examinare exhaustivă a circumstanțelor cauzei și o soluționare corectă a litigiului, se impune admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

Din aceste motive, având în vedere deficiențele de motivare constatate în decizia instanței de apel, Curtea Supremă de Justiție apreciază că soluția de anulare a actului administrativ contestat nu este fundamentată pe o evaluare clară și completă a probelor și circumstanțelor relevante.

În absența unei justificări detaliate privind necesitatea anulării și lipsa transparenței invocată de instanța de apel, cauza urmează a fi rejudecată, cu respectarea principiilor de echitate procedurală și de evaluare obiectivă a documentelor administrative.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa decizia, iar reținând că erorile procedurale admise nu pot fi corectate de instanța de recurs, cauza urmează a fi remisă la rejudecare, în alt complet de judecată, pentru o soluționare completă și temeinică în conformitate cu legislația aplicabilă. 11

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul declarat de Pretura sectorului Botanica, municipiul Chișinău. Casează integral decizia din 8 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Goțuleac împotriva Preturii sectorului Botanica și Pretorului sectorului Botanica a municipiului Chișinău cu privire la anularea ordinului de sancționare, restabilire în funcție, încasarea plăților salariale și compensarea cheltuielilor de judecată. Restituie cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 12