3ra-320/21 — anularea actului administrativ individual defavorabil

Dosarul nr. 3ra-320/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minicuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

28 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Pretura sectorului Botanica,

municipiul Chișinău

în cauza de contencios administrativ Goțuleac Iurie împotriva Preturii

sectorului Botanica, municipiul Chișinău privind anularea actului administrativ

individual defavorabil,

împotriva deciziei din 28 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 19 septembrie 2018, reclamantul Goțuleac Iurie, prin intermediul

avocatului Crețu Radu Cezar, s-a adresat în instanța de judecată cu o acțiune

împotriva Preturii sectorului Botanica, prin care a solicitat anularea actelor

administrative contestate, emise de către Pretura sectorului Botanica și anume:

Dispoziția Pretorului nr. 64-p din 16 august 2018 „Cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare” și procesul-verbal nr.1 al ședinței Comisiei de disciplină din 14 august

2018 (f.d.1-3). În motivarea acțiunii înaintate a indicat că activează în cadrul Preturii

sectorului Botanica de aproximativ 19 ani. La moment acesta exercită funcția de șef

al Secției social-economice.

Explică că, la 17 iulie 2018, Pretorul sectorul Botanica (în continuare,

Pretorul), în cadrul ședinței operative, i-a dat indicație reclamantului de a lichida

comerțul neautorizat în gheretele amplasate din bulevardul Cuza-Vodă colț cu strada

Independenței.

La 31 iulie 2018, Pretorul i-a dat iarăși indicație reclamantului să pregătească

pe parcursul săptămînii Dispozițiile de demolare a gheretelor din bulevardul Cuza-

Vodă colț cu strada Independenței.

Totodată, la 09 august 2018, Pretorul a solicitat reclamantului ca pînă la 10

august 2018, să prezinte o Notă informativă despre neprezentarea în termen a

proiectului de dispoziție privind evacuarea/demontarea gheretelor sus-numite.

Ulterior, la 13 august 2018, Pretorul a adresat o scrisoare către Președintele Comisiei

de disciplină (Comisie) din cadrul Preturii sectorului Botanica, pentru examinarea

cazului cu privire la abaterile disciplinare admise de către reclamant, în urma

neexecutării indicațiilor din 17 iulie 2018, 31 iulie 2018 și 09 august 2018.

1

Tot la 13 august 2018, Pretorul a emis Dispoziția nr.84 „Cu privire la

constituirea Comisiei de disciplină”, prin care a constituit o nouă componență a

Comisiei, a abrogat fosta componență a Comisiei și s-a autoinclus în noua

componență a Comisiei.

A mai precizat reclamantul că, la 14 august 2018, Secretarul Comisiei a

solicitat reclamantului să prezinte în scris notă explicativă cu privire la faptele care

constituie obiectul sesizării, cu indicarea termenului limită – 17 august 2018, ora

15:00.

Tot la 14 august 2018 a avut loc ședința Comisiei, la care a fost prezent Pretorul

în calitate de membru și în calitate de persoană care a sesizat Comisia.

În cadrul ședinței au luat cuvîntul reclamantul și Pretorul, în calitate de subiect

al sesizării și, respectiv, persoană care a sesizat Comisia.

În rezultatul examinării sesizării, s-a decis aplicarea sancțiunii disciplinare

– avertisment (2 voturi), iar pentru mustrare (3 voturi, inclusiv Pretorul).

Procesul-verbal nr.1 al ședinței Comisiei din 14 august 2018 a fost adus la

cunoștința reclamantului la 16 august 2018 contra semnătură.

La 16 august 2018, reclamantul a prezentat Comisiei o Notă informativă

conform solicitării Secretarului Comisiei din 14 august 2018.

Declară că, la 16 august 2018, Pretorul a emis Dispoziția nr.64-p „Cu privire

la aplicarea sancțiunii disciplinare”, prin care a aplicat reclamantului sancțiunea

disciplinară - mustrare, pentru refuzul nejustificat de a îndeplini sarcinile și

dispozițiile conducătorului. Această Dispoziție a fost adusă la cunoștință

reclamantului la 17 august 2018, contra semnătură.

Consideră Dispoziția Pretorului nr. 64-p din 16 august 2018 „Cu privire la

aplicarea sancțiunii disciplinare” și Procesul-verbal nr.1 al ședinței Comisiei de

disciplină din 14 august 2018 ca fiind ilegale în fond, emise contrar prevederilor

legii și procedurii stabilite.

Afirmă reclamantul că, întru începerea procedurii disciplinare, Comisia de

disciplină a fost sesizată de către Pretorul Oleg Rățoi, care la fel este membru al

acestei Comisii. Totodată acesta participînd în calitate de mebru al Comisiei, s-a

expus și în calitate de persoană care a sesizat Comisia de disciplină. Astfel, constată

că Pretorul Oleg Rățoi și-a expus opinia cu privire la faptă, în momentul sesizării și

în momentul dării de declarații, în calitate de persoană care a sesizat Comisia.

Prin urmare, acesta s-a expus cu privire la faptă anterior soluționării cauzei. Mai

mult decît atît, menționează că această sancțiune disciplinară aplicată reclamantului

este o răzbunare directă din partea Pretorului Oleg Rățoi, deoarece reclamantul

a adresat un șir de Plîngeri administrației centrale a municipiului Chișinău în luna

iulie 2018, pentru neregulile depistate în activitatea Pretorului Oleg Rățoi,

iar Primăria municipiului Chișinău a intentat careva proceduri interne cu privire

la activitatea Pretorului. Prin urmare, Pretorul nu avea dreptul să participe la

examinarea acestei sesizări, deoarece avea un interes personal direct în

soluționarea cauzei, iar toate aceste împrejurări pun la îndoială obiectivitatea și

nepărtinirea lui, în calitate de membru al Comisiei de disciplină, astfel acesta urma a

fi suspendat de către Comisia de disciplină conform procedurii stabilite.

Consideră necesară anularea actelor administrative emise de către Pretura

sectorului Botanica - Dispoziția Pretorului nr.64-p din 16 august 2018 „Cu privire

la aplicarea sancțiunii disciplinare” și Procesul-verbal nr.1 al ședinței Comisiei

2

de disciplină din 14 august 2018, ca fiind ilegale în fond, emise contrar prevederilor

legii și procedurii stabilite.

Prin hotărîrea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 10 februarie 2020,

s-a anulat actul administrativ individual defavorabil - dispoziția Preturii sectorului

Botanica nr.64-p din 16 august 2018 ”Cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare” și decizia expusă în procesul-verbal nr.1 al ședinței Comisiei de

disciplină al Preturii sectorului Botanica din 14 august 2018, prin care s-a propus

aplicarea în privința lui Iurie Goțuleac a sancțiunii disciplinare sub formă de

”mustrare” (f.d.76, 83-92).

La data de 03 martie 2020, Pretura sectorului Botanica, municipiul Chișinău a

declarat apel împotriva hotărîrii instanței de fond, solicitînd admiterea cererii de apel,

casarea integrală a hotărîrii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 10 februarie

2020, cu pronunțarea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii (f.d.79).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 octombrie 2020, a fost respins apelul

declarat de Pretura sectorului Botanica municipiul Chișinău împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 10 februarie 2020.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de drept

material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele cauzei,

a reținut ca fiind întemeiată soluția primei instanțe referitoare la temeinicia acțiunii,

având în vedere că, la caz, dispoziția cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare

nu conține unul din elementele de bază ale actului administrativ - motivarea actului.

Or, conform art.118 Cod administrativ, motivarea este operațiunea administrativă

prin care se expun considerentele care justifică emiterea unui act administrativ

individual. Această definiție impune expres necesitatea motivării actului

administrativ, indiferent de norma în baza căreia se emite acesta, fară să implice

careva elemente de interpretare.

La 05 ianuarie 2021, Prectura sectorului Botanica a declarat recurs împotriva

deciziei din 28 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului, a invocat dezacordul său cu soluția instanței de apel,

considerând-o eronată, aceasta interpretînd în mod eronat normele de drept material

pertinent speței, fapt ce a succedat emiterea unei soluții greșite și neîntemeiate pe

cauza dată.

În concret, recurenta consideră că prima instanță și instanța de apel au interpretat

în mod eronat și nu au aplicat următoarele prevederi legale: art. 10 alin (2) lit.d),

201, 202, 208 Codul Muncii; art. 56, art. 57 lit. a), e), h), art 59 alin. (3), (6), (9)

din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public; art. 20,21,23 din Legea nr. 136 din 17 iunie 2016 privind

statutul municipiului.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu

pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea înaintată de Goțuleac Iurie să fie

admisă.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel, pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

3

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 28 octombrie 2020,

fiind notificată recurentului în data de 11 decembrie 2020, fapt ce se confirmă prin

extrasul electronic (f.d. 142). Astfel, recursul depus la 05 ianuarie 2021este în termen.

La 03 februarie 2021, în adresa intimatului Goțuleac Iurie, a fost expediată copia

recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă, pînă la

momentul pronunțării prezentei încheieri, intimatul nu și-a valorificat acest drept

procedural.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Pretura sectorului Botanica,

municipiul Chișinău, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar, în acord cu alin. (2) din art. 246

Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate, ci urmează să însușească, în condițiile Codului administrativ,

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și, în același timp, oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)

din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

4

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul

de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac

și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil

recursul depus de Pretura sectorului Botanica, municipiul Chișinău.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Pretura sectorului Botanica municipiul Chișinău se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului

Judecătorul /semnătura/ Maria Ghervas

Judecătorii /semnătura/ Victor Burduh

/semnătura/ Nicolae Craiu

Copia corespunde originalului

Judecător Nicolae Craiu

5