3ra-270/24 — obligarea emiterii actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea emiterii actului administrativ
- Temei legal
- Recursul este vadit neîntemeiat, art. 246 alin.2 lit.h din Codul administrativ
3ra-270/24 — obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Iepure Nicolae împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale cu privire la obligarea emiterii actului administrativ individual
împotriva deciziei din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-270/24
NR. PIGD 2-21009856-01-3ra-18032024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul
administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate.
Au examinat anterior cauza, judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani: T. Avasiloaie
Curtea de Apel Chișinău : V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca,
4 decembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Casa
Națională de Asigurări Sociale
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 22 ianuarie 2021, Iepure Nicolae a depus acțiune în contencios
administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii
Moldova cu privire la obligarea emiterii actului administrativ.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, potrivit carnetului de
muncă și a deciziei privind stabilirea pensiei, a început activitatea de muncă
ca muncitor obișnuit la 01.02.1969. A activat în diferite domenii și
considerând că, cuantumul pensiei calculate nu corespunde muncii depuse,
a solicitat eliberarea deciziei privind stabilirea pensiei.
Luând cunoștință cu decizia privind stabilirea pensiei a constatat că
perioada 01.01.1999 - 31.12.2004 nu i-a fost inclusă în stagiul de cotizare,
unde conform carnetului de muncă a activat începând cu 03.11.1997 la Căile
Ferate ale Republicii Moldova în calitate de maestru pentru întreținerea căii
ferate, până la 17.03.2015, apoi a fost pensionat. Sediul întreprinderii unde
el a fost angajat se află în or. Bender din Transnistria.
Astfel, nefiind de acord cu decizia privind stabilirea pensiei, a depus
cerere prealabilă la CTAS Căușeni, solicitând să fie inclusă în stagiul de
cotizare și perioada 01.01.1999 - 31.12.2004. Prin răspunsul CTAS Căușeni
i s-a comunicat că perioada indicată a fost inclusă în stagiul de cotizare la
stabilirea pensiei, fără venit, din considerentul că, toate contribuțiile de
asigurări sociale se achită în fondul de pensii din partea stângă a Nistrului.
Reclamantul a susținut că, adresându-se la Fondul de Stat Unic de
Asigurări Sociale al Republicii Moldovenești Nistrene, prin răspunsul nr. 01-
09/641 din 26.09.2018 a fost informat că, conform datelor din Fondul de Stat
Unic de Asigurări Sociale al Republicii Moldovenești Nistrene, până în anul
2013 au fost efectuate transferuri la Fondul Social pentru stabilirea pensiei.
Drept urmare, reclamantul s-a adresat în instanța de judecată.
A solicitat reclamantul obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale
să emită actul administrativ favorabil, prin care să fie inclusă în stagiul de
cotizare pentru stabilirea pensiei, perioada 01.01.1999 - 31.12.2004, în care
reclamantul a activat în calitate de maistru pentru întreținerea zonei de cale
ferată la gara Bender, subdiviziunea Căii Ferate a Moldovei.
1
Prin încheierea din 18 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a atras în proces, în calitate de terț, Întreprinderea de Stat ”Calea
Ferată din R. Moldova”.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 26 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a admis acțiunea înaintată de Iepure Nicolae împotriva Casei
Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu privire la obligarea
emiterii actului administrativ. S-a anulat decizia Oficiului Teritorial Căușeni
al Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM nr.11/2020/19300 din
20.07.2020 și Decizia de soluționare a cererii prealabile nr.I-01/15.1944 din
15.10.2020. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii
Moldova, oficiul teritorial competent să emită o decizie nouă, în temeiul
cererii depuse de Iepure Nicolae la data de 05.03.2020, prin care să-i
recalculeze lui Iepure Nicolae pensia cu includerea venitului (salariul)
realizat în perioada 01.01.1999 – 31.12.2004.
La data de 29.06.2023, în interiorul termenului legal prevăzut de art.
232 alin. (1) Cod administrativ, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus
apel nemotivat, iar la data de 05.10.2023, a fost depusă motivarea apelului,
prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și
emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și a
fost menținută hotărârea din 26 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani.
În susținerea poziției sale instanța de apel a reținut că, potrivit art. 53
alin. (1) și (2) al Legii privind sistemul public de pensii nr. 156 din
14.10.1998, pensia pentru limită de vârstă se determină prin cumularea
stagiului de cotizare realizat pentru perioada de până la 1 ianuarie 1999 și
începând cu 1 ianuarie 1999. Pensia pentru limită de vârstă se calculează,
conform prevederilor art.16, din venitul mediu lunar asigurat valorizat,
realizat după 1 ianuarie 1999, luându-se în considerare stagiul de cotizare
total.
Prin urmare, reclamantul Iepure Nicolae a respectat obligația de a
participa la sistemul public de asigurări sociale și de a contribui la acest
sistem, fapt ce rezidă din conținutul certificatelor eliberate de ÎS Calea
Ferată, și anume au fost reținute contribuții de asigurări sociale atât de la
reclamant, cât și de la angajator.
Or, instanța de apel va reitera poziția primei instanțe, potrivit căreia,
la caz, Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova nu are
temei de a refuza la determinarea coeficientului individual luarea în calcul a
2
venitului realizat de reclamant în perioada 01.01.1999 - 31.12.2004,
deoarece aceasta contravine legii.
A menționat instanța de apel că este întemeiată concluzia primei
instanțe privind ilegalitatea deciziei Oficiului Teritorial Căușeni al Casei
Naționale de Asigurări Sociale a RM nr.11/2020/19300 din 20.07.2020 și a
deciziei de soluționare a cererii prealabile nr.I-01/15.1944 din 15.10.2020,
acestea fiind pasibile anulării, reclamantul prezentând probe pertinente și
concludente, din care reiese că, perioada 01.01.1999 - 31.12.2004, urmează
să fie inclusă în stagiul de cotizare al acestuia, și urmează a fi luat în calcul
la stabilirea pensiei acestuia, iar venitul mediu lunar asigurat în perioada
respectivă să fie luat în calcul la determinarea coeficientului individual.
De asemenea, instanța de apel a apreciat critic argumentele autorității
pârâte/apelantei, potrivit cărora, perioada specificată, nu poate fi inclusă la
calcularea pensiei reclamantului Iepure Nicolae, pe motiv că, venitul realizat
în ”rublă transnistreană” nu poate fi tradus în practică, deoarece o astfel de
monedă nu există de jure pe teritoriul R. Moldova, or, faptul că, reținerile
salariale din contul lui Iepure Nicolae nu au fost achitate în fondul social al
R.Moldova, dar s-au transferat în partea stângă a Nistrului, după cum susține
apelanta, nu îi este imputabil reclamantului, ultimul fiind în drept de a
pretinde includerea perioadei 01.01.1999 - 31.12.2004 la determinarea
coeficientului individual luarea în calcul a venitului realizat, excluderea
venitului pentru perioada enunțată fiind inacceptabilă.
A concluzionat instanța de apel că, Nicolae Iepure, a promovat în
instanță o acțiune în obligare, în conformitate cu art. 206 alin.(1) lit. b) Cod
administrativ, privind obligarea autorității pârâte/apelante de a emite un act
administrativ individual, în temeiul cererii depuse de Iepure Nicolae la data
de 05.03.2020, prin care să-i recalculeze acestuia pensia, cu includerea
venitului (salariului) realizat în perioada 01.01.1999 – 31.12.2004.
EXERCITAREA CĂII DE ATATC ÎN ORINE DE RECURS
La 01 martie 2024, Casa Națională de Asigurări Sociale, a depus
recurs împotriva deciziei din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei
decizii noi prin care acțiunea reclamantului să fie respinsă că neîntemeiată.
În motivarea recursului a invocat că, actul de bază care confirmă
stagiul de cotizare, este carnetul de muncă. În lipsa carnetului de muncă sau
în cazurile în care carnetul de muncă include înscrieri incorecte și imprecise
sau lipsesc înscrisurile respective despre anumite perioade de activitate,
pentru confirmarea stagiului se iau în considerare adeverințele, extrasele din
ordine, contul personal al angajatului în care se reflectă salariul calculat
lunar, schema de încadrare și alte documente ce conțin informații referitoare
la perioada de muncă.
3
Prin urmare în urma introducerii evidenței individuale de asigurări
sociale (după 1 ianuarie 1999), stagiul de cotizare se confirmă în baza datelor
din contul personal de asigurări sociale al persoanei asigurate, gestionat în
conformitate cu Legea privind sistemul public de asigurări sociale. Conform
art.3 lit. e) al Legii nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale,
sistemul public de asigurări sociale se organizează și funcționează având ca
principiu de bază, principiul contributivității, conform căruia fondurile de
asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele
fizice și juridice participante la sistemul public, drepturile privind stabilirea
prestațiilor sociale se cuvin în temeiul achitării contribuțiilor de asigurări
sociale la bugetul de stat.
A relatat că baza lunară de calcul a pensiei după 1 ianuarie 1999 o
constituie venitul lunar asigurat din toată perioada de activitate. Plafonul
venitului anual din care se calculează contribuțiile individuale se stabilește
prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat. La determinarea
venitului mediu lunar asigurat se iau în considerare numai lunile pentru care
contribuția de asigurări sociale a fost achitată.
A menționat recurenta că cu referire la solicitarea intimatului asupra
includerii în stagiul de cotizare pentru stabilirea pensiei a perioadei de
activitate 01.01.1999-31.12.2004, s-a reținut că pentru a nu afecta drepturile
sociale ale persoanelor care își desfășoară activitatea în localitățile din stânga
Nistrului, la stabilirea pensiei se ia în calcul doar stagiul de cotizare, fără a
lua în calcul venitul (salariul).
Prin urmare reieșind din aceste circumstanțe, Casa Națională de
Asigurări Sociale conchide că pretențiile intimatului privind includerea la
calcularea pensiei a salariului real din activitatea în partea stângă a Nistrului
din care nu au fost achitate contribuții de asigurări sociale de stat, nu poate
fi admisibilă. Această concluzie este întemeiată inclusiv pe unul din
principiile de bază al organizării și funcționării sistemului public de asigurări
sociale prevăzut la art. 3 lit. e) din Legea nr. 489/1999.
A mai indicat recurenta că veniturile obținute din activitatea în or.
Bender (perioada de activitate 01.01.1999-31.12.2004), au fost realizate nu
în moneda națională a Republicii Moldova - „Leul moldovenesc”, dar în asa
numita „rublă transnistreană”.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
(1) Recursul este admis dacă:
4
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)
sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost
reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil
în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a
fost notificată recurentului la data de 26 februarie 2024, prin intermediul
poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică
anexat la dosar (f.d.197). Cererea de recurs a fost depusă la data de 01 martie
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră
că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul
administrativ.
Nicolae Iepure, a depus referință, prin care a solicitat declararea
recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, ca inadmisibil.
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile
Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate
oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care
nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
5
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de
Casa Națională de Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la
dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel
Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a
normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, conține obiecții de
fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care
au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod
corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului
recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea
cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al
Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
6
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit.
h) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
7