3ra-405/24 — anularea actului de constatare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului de constatare
- Temei legal
- Examinarea superficiala a cauzei. Instanta de apel a interpretat eronat normele de drept materiale
3ra-405/24 — anularea actului de constatare (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului depus de Autoritatea Națională de
Integritate,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Ion Bocan împotriva Autorității Naționale de Integritate
cu privire la anularea actului de constatare nr.12/20 din 06 februarie 2023 și
încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 11 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-405/24
NR. PIGD 2-23034296-01-3ra-15052024)
Examinarea superficială a cauzei. Instanța de apel a interpretat eronat
normele de drept material.
Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc
4 decembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 06 martie 2023 Ion Bocan s-a adresat la Curtea de Apel Chișinău cu
acțiune în contencios administrativ împotriva Autorității Naționale de
Integritate privind anularea actului de constatare nr. 12/20 din 06 februarie 2023
și încasarea cheltuielilor de asistență juridică.
În motivarea acțiunii a indicat reclamantul că, la 06 februarie 2023
Autoritatea Națională de Integritate a adoptat actul de constatare nr, 12/20
privind pretinsa încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese.
În rezultatul controlului Autoritatea Națională de Integritate a
concluzionat și a decis: ”Se constată că Ion Bocan, exercitând funcția de
primar al satului Iurceni, raionul Nisporeni, având interes personal rezultat
din relațiile sale cu persoane apropiate a încălcat regimul juridic al
conflictelor de interese, manifestat prin nesoluționarea și neinformarea în
termen, care a admis consumarea acestuia”.
Notează că, nu este de acord cu actul de constatare și concluzia expusă
în acest act, îl consideră ilegal și pasibil a fi anulat de instanța de judecată
din motivele: constatarea eronată a faptelor; inexistența conflictului de
interese; lipsa prejudiciului material cauzat; încălcări de procedură.
Menționează că, la 05 septembrie 2020, în registrul declarațiilor
privind conflictele de interese a fost luată la evidență de către Inspectoratul
de integritate declarația lui Ion Bocan, prin care se declară conflictul apărut
la necesitatea semnării dispoziției de numire în funcția de director interimar
al IET ,,Gurița de Aur”, a soției sale.
În acest context, comunică reclamantul, că prin decizia nr. 4 din 08
septembrie 2020, Inspectoratul de Integritate a decis a recomanda lui Ion
Bocan să delege exercitarea atribuțiilor sale secretarului Consiliului local
Iurceni, în vederea emiterii dispoziției. Astfel la 14 septembrie 2020 a fost
emisă dispoziția nr. 66 prin care au fost delegate atribuțiile de primar
secretarului Consiliului local Iurceni - Olesea Rusu, în vederea emiterii și
semnării actului administrativ de numire în funcția de director interimar al
IET. Prin dispoziția nr.40/s din 14 septembrie 2020, Ina Bocan, a fost numită
în funcția de director interimar până la desfășurarea concursului. Dispoziția
fiind semnată de către secretarul Olesea Rusu.
1
Totodată, comunică reclamantul, că și dispoziția nr. 4/s din 12
februarie 2020, nr. 6/s din 19 februarie 2020, nr. 22/s din 09 iunie 2020, a
fost semnată de către secretarul Consiliului local Iurceni.
Însă, în actul de constatare la pag.7 alin.(4) se indică că Ion Bocan prin
intermediul unei persoane terțe a admis încălcarea regimului juridic al
conflictelor de interese prin semnarea de către secretar a actelor
administrative enunțate mai sus.
Notează că, conflictul de interese, în temeiul prevederilor art. 2 al
Legii nr. 133/2016 stabilește clar situația în care subiectul declarării are un
interes personal ce influențează sau ar putea influența exercitarea parțială și
obiectivă a obligațiilor și responsabilității ce în revine prin lege.
Relatează reclamantul, că pârâtului îi revine sarcina de a dovedi că
emiterea unui act principal/subsecvent din numele Primăriei este capabila să
influențeze exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției
publice sau de demnitate publică de către Ion Bocan. Ori, în caz contrar
inexistența acestui element definitoriu a conflictului de interese real pasibil
de sancționare pentru nedeclararea acestuia în termenul stabilit sau pentru
realizarea consumată a acestuia exclude componența delictului.
Subsecvent, reclamantul consideră, că în speță Autoritatea Națională
de Integritate nu a probat existența conflictului de interese imputat motiv
pentru care actul de constatare este pasibil de a fi anulat, inclusiv pe motiv
că lipsa delictului respectiv exclude posibilitatea survenirii răspunderii
primarului, prevăzute de art. 23 al Legii privind declararea averii și a
intereselor personale și, astfel, de aplicare a sancțiunilor prevăzute de această
normă în raport cu Ion Bocan.
Reține că, atâta timp cât nu a fost influențată exercitarea mandatului,
nu s-a demonstrat existența prejudiciului material, iar actele administrative
au fost semnate nu de către Ion Bocan, dar de persoana desemnată prin act
administrativ legal, pentru buna organizare a activității grădiniței și nu din
interes personal, iar astfel nu constituie conflict de interese.
Prin urmare susține, că în cazul examinat este vorba de amestecul
abuziv din partea autorităților administrației publice centrale în exercițiul
puterii locale, neglijarea totală a standardelor Curții Europene a Autonomiei
Locale, încălcarea dreptului la un proces echitabil în instanțele de judecată,
precum și încălcarea hotărârilor anterioare ale Curții Constituționale cu
privire la Administrația Publică Locală.
Totodată, invocă că la emiterea actului de constatare a fost încălcat și
termenul stabilit de art. 31 al Legii cu privire la Autoritatea Națională de
Integritate, termen stabilit de metodologia internă a Autorității Naționale de
Integritate, dar și cele stipulate în art.60, 69 Cod administrativ, care este de
30 zile, cu dreptul de a fi prelungite cu încă 15 zile. Însă, la materialele cauzei
2
lipsește actul administrativ de prelungire, comunicarea către Ion Bocan și
necesitatea prelungirii. Or, sesizarea a fost depusă în data de 17 octombrie
2022, iar actul de constatare întocmit în data de 06 februarie 2023.
Mai mult ca atât subliniază că, pârâtul a încălcat și obligația de emitere
de către inspector a procesului-verbal în care se indică motivele și temeiurile
de inițierea controlului averii și al intereselor personale. Or, procesul-verbal
prevăzut, în cel mult 7 zile de la emitere urma să fie comunicat lui Ion Bocan,
fapt care nu a fost realizat.
În altă ordine de idei, relatează că, actul de constatare este semnat de
persoană neîmputernicită, deși conform Legii nr. 132/16 sunt stabilite
atribuțiile instituției și a inspectorilor. Însă, la nici un articol nu este acordată
împuternicirea de a semna actul de constatare de către inspectorul de
integritate. Ori, actul de constatare este echivalent unui act administrativ, iar
conform prevederilor Codului administrativ, semnarea acestuia se face de
conducătorul instituției publice.
De asemenea, consideră reclamantul, că de către autoritatea publică
emitentă, la caz Autoritatea Națională de Integritate a fost ignorată decizia
Curții Constituționale nr. 19 din 18 decembrie 2012, conform căreia,
legiuitorul a impus о serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act
normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea,
unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică
adecvată ale fiecărui act normativ.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 11 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a
anulat actul de constatare nr. 12/20 din 06 februarie 2023, emis de către
Autoritatea Națională de Integritate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 29 decembrie 2023 Autoritatea Națională de Integritate a depus
recurs împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2023,
solicitând admitere recursului, casarea hotărârii Curții de apel Chișinău din
11 decembrie 2023 și adoptarea unei decizii noi prin care cererea de chemare
în judecată depusă de Ion Bocan să fie respinsă ca neîntemeiată.
La 04 iunie 2024 Autoritatea Națională de Integritate a depus recurs
motivat împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2023,
solicitând admitere recursului, casarea hotărârii Curții de apel Chișinău din
11 decembrie 2023 și adoptarea unei decizii noi prin care cererea de chemare
în judecată depusă de Ion Bocan să fie respinsă ca neîntemeiată.
3
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, Autoritatea Națională de Integritate a invocat
că, nu este de acord cu dispozitivul hotărârii Curții de Apel Chișinău din 11
decembrie 2023, deoarece la emiterea actului judecătoresc instanța a aplicat
eronat normele de drept material, astfel, la examinarea cauzei nu au fost
constatate, elucidate pe deplin și dovedite circumstanțele care au importantă
la soluționare justă a cauzei.
Menționează că, unicul argument remarcat de instanță a fost că:
”Subsecvent, se constată că inspectorul de integritate nu a constatat dacă la
emiterea actelor menționate, reclamantul și-a îndeplinit imparțial și
neobiectiv atribuțiile în calitate de primar al comunei Iurceni, raionul
Nisporeni și dacă ar fi oferit careva facilități în raport cu persoana apropiată,
(...) Or, art. 31 Cod administrativ impune autorității publice expunerea unei
motivări corespunzătoare a actelor administrative, condiție ce nu a fost
respectată în speță prin prisma constatărilor expuse supra, motive pentru care
instanța conchide că actul de constatare contestat este motivat insuficient în
vederea confirmării existenței conflictului de interese în modul interpretat de
emitentul acestuia”.
Comunică că, actul de constatare contestat este argumentat
suficient/motivat prin probe și argumente legale, conform art. 35 alin. (1) al
Legii nr. 132 din 17.06.2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate
(în vigoare la momentul emiterii actului administrativ contestat) și potrivit
art. 118 din Cod Administrativ al RM.
Notează că, la 17 octombrie 2022 în cadrul ANI a fost înregistrată
sesizarea nr. 8108 cu privire la eventuala încălcare a regimului juridic al
conflictelor de interese de către Ion Bocan, primar, care la aceiași dată, în
conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 132/2016 cu privire
la Autoritatea Națională de Integritate, sesizarea a fost repartizată aleatoriu
prin sistemul electronic de distribuire a sesizărilor.
Totodată la 30 decembrie 2022, potrivit actului de conexare a
sesizărilor nr. 04/51, a fost conexată la materialele dosarului de control
sesizarea cu nr. de înregistrare 9488 din 01 decembrie 2022 ce are la bază
aceeași situație de fapt și același temei de drept.
Subliniază că, potrivit sesizărilor Ion Bocan, exercitând mandatul de
primar, ar fi admis eventuala încălcare a regimului juridic al conflictelor de
interese prin angajarea soției Ina Bocan în funcția de director interimar la
grădinița de copii „Gurița de rai” prin intermediul unei persoane interpuse,
și anume, delegarea atribuțiilor de a semna Dispoziția de angajare,
secretarului consiliului comunal, dnei Olesea Rusu.
Menționează că, în ordinea art. 31 alin. (1) și art. 37 alin. (4) din Legea
nr. 132/2016, inspectorul de integritate a avut obligația, în termen de 30 zile
4
de la data repartizării sesizării, să efectueze verificarea prealabilă a sesizării
întru stabilirea existenței aparenței de încălcare a regimului juridic al
conflictelor de interese, cu emiterea unui proces verbal în care se indică
motivele și temeiurile de inițiere sau de refuz al inițierii controlului.
Astfel, în temeiul art. 31 alin. (1) și art. 37 alin. (4) din Legea nr.
132/2016 coroborate cu art. 75 Cod administrativ, a fost demarată procedura
de verificare prealabilă a sesizării întru stabilirea respectării condițiilor de
formă și conținut a sesizării și existența bănuielii rezonabile de încălcare a
regimului juridic al conflictelor de interese.
Mai indică că, analizând condițiile de admisibilitate a sesizării, a
constatat că sub aspectul respectării condițiilor de formă și conținut,
sesizarea a corespuns rigorilor legii, iar obiectul sesizat vizează aria de
competentă a Autorității Naționale de Integritate.
Urmare a procedurii de verificare prealabilă a sesizării, luând act de
aspectele semnalate în sesizare și de obligația subiectului declarării de a
respecta regimul juridic al conflictelor de interese, conturându-se o bănuială
rezonabilă privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, la
data de 08 noiembrie 2022, în conformitate cu prevederile art. 31 din Legea
nr. 132/2016, conform procesului-verbal nr. 521/20, în privința lui Ion
Bocan, primar, a fost inițiat controlul privind respectarea regimului juridic al
conflictelor de interese.
Ulterior, prin scrisoarea nr. 04-20/7473 din 08 noiembrie 2022, Ion
Bocan a fost informat despre inițierea în privința sa a controlului privind
respectarea regimului juridic al conflictelor de interese și despre drepturile
sale prevăzute la art. 32 din Legea 132/2016.
Potrivit solicitării de informații nr. 04-20/7474 din 08 noiembrie 2022
de la Agenția Servicii Publice și conform răspunsului înregistrare în cadrul
ANI cu nr. 9110 din 18 noiembrie 2022 se menționează că, potrivit
conținutului actelor de stare civilă, Ion Bocan (IDNP x) este soțul cet. Ina
Bocan (IDNP 0992005240603), act de căsătorie nr. 24 din 16.11.2002.
Comunică că, urmare solicitării de informații de la Comisia Electorală
Centrală nr. 04-20/8567 din 08 decembrie 2022 și conform răspunsului
înregistrare în cadrul ANI cu nr. 9824 din 13 decembrie 2022 se
menționează, Ion Bocan, în urma alegerilor locale generale din 20 octombrie
2019, a fost ales primar al comunei Iurceni raionul Nisporeni, mandatul
fiindu-i validat prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 25 octombrie 2019
(dosarul nr, 3-55/2019), prin urmare Ion Bocan deține calitatea de subiect al
declarării averii și intereselor personale, în contextul art. 3 alin. (1) lit. a) al
Legii nr. 133/2016.
Relevă că, în temeiul prevederilor legale prevăzute la art. 20 alin. (1)
lit. b) și art. 37 alin. (4) din Legea nr. 132/2016, pentru realizarea atribuțiilor
5
de control și în vederea acumulării materialului probatoriu relevant, prin
scrisoarea nr. 04-20/7475 din 08 noiembrie 2022 au fost solicitate informații
și documente relevante cazului. Urmare răspunsului înregistrat în cadrul ANI
cu nr. 9755 din 09 decembrie 2022, Primăria comunei Iurceni raionul
Nisporeni, a expediat copiile autentificate de pe mai multe documente
relevante controlului, precum: Dispoziția nr.5/s din 17 februarie 2020, cu
privire la numirea în funcție de director-interimar a dnei Ina Bocan,
Dispoziția nr.22/s din 09 iunie 2020, cu privire la eliberarea din funcția de
director-interimar a dnei Ina Bocan, Dispoziția nr.40/s din 14 septembrie
2020, cu privire la numirea în funcție de director-interimar a dnei Ina Bocan.
Reține că, potrivit aceluiași răspuns al Primăria comunei Iurceni
raionul Nisporeni, au fost anexate și actele administrative prin care se
împuternicește dna Rusu Olesea, secretar Consiliului local Iurceni pentru
verificarea și monitorizarea activității IET „Guriță de rai” din com. Iurceni,
cu consemnarea actelor pentru domeniul dat, și anume: Dispoziția nr.17 din
18 februarie 2020, Cu privire la desemnarea persoanei responsabilă de
verificare și monitorizare a activității IET „Guriță de rai”. Dispoziția nr. 66
din 14 septembrie 2020 „Cu privire la exercitarea atribuțiilor de primar”.
Comunică că, în temeiul art.20 alin.(l) lit. a) din Legea nr.132/2016,
prin scrisoarea nr. 04-20/8950 din 21 decembrie 2022 de la Ion Bocan au
fost solicitate explicațiile de rigoare pe marginea conflictelor de interese
admise în legătură cu soția Ina Bocan. Ulterior, la data de 09 ianuarie 2023
au fost înregistrate în cadrul ANI cu nr. 127 explicațiile dlui Ion Bocan.
Astfel, în conformitate cu prevederile art. 19 și art. 37- art. 39 din
Legea 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, art. 12, art.
14, art. 15 și art.23 alin. (4) din Legea 133/2016 privind declararea averii și
intereselor personale, inspectorul de integritate al Inspectoratului de
Integritate din cadrul ANI a constatat că Ion Bocan, deținând mandatul de
primar al comunei Iurceni raionul Nisporeni, având interes personal rezultat
din relațiile sale cu persoane apropiate, a încălcat regimul juridic al
conflictelor de interese, manifestat prin nedeclararea și nesoluționarea
conflictelor de interese, fapt care a admis consumarea acestuia.
Totodată, raportând prevederile art. 2 din Legea nr. 133/2016 privind
declararea averii și intereselor personale la situația din speță, inspectorul de
integritate a dedus că conflictul de interese este situația în care subiectul
declarării Ion Bocan, deținând mandatul de primar a avut un interes personal
(ce rezultă din relațiile sale cu persoana înrudită, mai exact cu Ina Bocan
(soția)).
Subliniază că, Conform art. 12 alin. (3) din Legea nr. 133/2016,
conflictul de interese real apare în cazul în care subiectul declarării Ion
Bocan, era chemat să rezolve o cerere/un demers, să emită un act
administrativ, să încheie direct (actele juridice enunțate supra) sau prin
6
intermediul unei persoane terțe un act juridic, să ia o decizie sau să participe
la luarea unei decizii în care are interese personale sau care vizează persoane
ce îi sunt apropiate și care influențează sau pot influența exercitarea
imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de demnitate
publică.
Indică că, potrivit, art. 12 alin. (5) din aceiași lege prevede că
informarea despre apariția unui conflict de interese real se va face până la
soluționarea cererii/demersului, emiterea actului administrativ, încheierea,
directă sau prin intermediul unei persoane terțe, a actului juridic, participarea
la luarea deciziei sau luarea deciziei și va lua forma unei declarații scrise ce
trebuie să conțină date despre natura conflictului de interese și despre modul
în care acesta influențează sau poate influența îndeplinirea imparțială și
obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică.
Contextual reține că, subiectul declarării Ion Bocan în temeiul art. 12
alin. (7) al Legii 133/2016, era obligat să informeze Autoritatea Națională de
Integritate imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la data constatării, despre
orice situație de conflict de interese real în care se află.
Obligativitatea legală care nu a fost respectată de intimat Ion Bocan,
acesta prin Dispoziția nr. 17 din 18 februarie 2020, cu privire la desemnarea
persoanei responsabilă de verificarea și monitorizare a activității IET „Gurița
de rai” Iurceni, cu încălcarea prevederilor art. 12 alin. (7) Legii 133/2016,
punând în sarcina secretarului Consiliului local Iurceni Olesea Rusu,
monitorizarea, controlul activității IET „Gurița de rai” Iurceni, cu
contrasemnarea actelor pentru domeniul dat.
Menționează că, instanța de fond nu a luat în considerare faptul că,
Decizia de soluționare a conflictului de interese real nr. 4 din 08 septembrie
2020 emisă de ANI, a fost emisă urmare declarației de conflict de interese
real, semnată de către Ion Bocan, primar, și înregistrată în cadrul ANI cu nr.
6535 din 05 septembrie 2020.
Dispoziția nr. 40/s din 14 septembrie 2020, cu privire la numirea în
funcție de director-interimar a dnei Ina Bocan, a fost emisă urmare adresării
din 05 septembrie 2020 către ANI a lui Ion Bocan cu privire la soluționarea
conflictului de interese real, apărut la semnarea de către Ion Bocan a
Dispoziției de numire în funcția de director-interimar la IET „Gurița de rai”
Iurceni pe dna Ina Bocan.
Astfel notează că, ANI prin Decizia de soluționare a conflictului de
interese real nr. 4 din 08 septembrie 2020, a recomandat dlui Ion Bocan să
delege exercitarea atribuțiilor sale secretarului Consiliului comunal Iurceni,
în vederea emiterii dispoziției menționate supra. Urmare soluției ANI, Ion
Bocan a emis Dispoziția nr. 66 din 14 septembrie 2020 cu privire la
exercitarea atribuțiilor de primar.
7
Autoritatea Națională de Integritate atrage atenția la faptul că, la baza
emiterii dispoziției Primarului Ion Bocan nr. 17 din 18 februarie 2020 „Cu
privire la desemnarea persoanei responsabilă de verificarea și monitorizare
a activității IET „Gurița de rai” Iurceni” nu există vreo Decizie de soluționare
a conflictului de interese real a ANI.
În concluzie subliniază că intimatul Ion Bocan prin intermediul unei
persoane terțe a admis încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese
prin semnarea de către secretarului Consiliului local Iurceni Olesea Rusu, a
dispozițiilor în privința persoanei apropiate și anume semnarea: Dispoziției
nr. 5/s din 17 februarie 2020, cu privire la numirea în funcție de director-
interimar a dnei Ina Bocan; Dispoziției nr. 22/s din 09 iunie 2020, cu privire
la eliberarea din funcția de director-interimar a dnei Ina Bocan.
Potrivit art. 14 alin. (l)-(3) din Legea nr. 133/2016, soluționarea unui
conflict de interese real se face prin examinarea situației de conflict și prin
determinarea și aplicarea opțiunii pentru soluționarea conflictului. Conflictul
de interese real se soluționează de către subiectul declarării, conducătorul
organizației publice, Autoritatea Națională de Integritate sau Consiliul de
Integritate, după caz. Până la soluționarea conflictului de interese real,
subiectului declarării, în persoana dlui Ion Bocan, i-a fost interzis
întreprinderea oricărei acțiuni, cu excepția abținerii.
În ceea ce privește faptul că, intimatul/reclamantul și-a îndeplinit
imparțial și neobiectiv atribuțiile în calitate de primar al comunei Iurceni,
prezintă următoarele probe/circumstanțe legale și întemeiate în ceea ce
privește faptul că actul de constatare contestat este argumentat
suficient/motivat prin probe și argumente legale.
Intimatul din oficiu a decis soluționarea conflictului de interese în
detrimentul normelor juridice imperative, la caz art. 14 alin. (2) din Legea
nr. 133/2016 prin care se stipulează clar că conflictul de interese real, în cazul
dlui Ion Bocan, se soluționează de către ANI, și a emis Dispoziția nr. 17 din
18 februarie 2020, cu privire la desemnarea persoanei responsabile de
verificarea și monitorizare a activității IET „ Gurița de rai” Iurceni prin care
o împuternicește pe secretara Consiliului local Iurceni Olesea Rusu să emită
dispozițiile ce țin de activitatea dnei Ina Bocan, IET „Gurița de rai” Iurceni.
Potrivit art. 11 alin. (2) Legea nr. 199 din 16.07.2010 cu privire la
statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, demnitarul este obligat
să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese.
Reține că, în procesul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, subiectul
controlului a avut obligația să respecte principiile generale de evitare a
conflictelor de interese prevăzute de art. 11 din Legea nr. 133/2016, și
anume: prin servire interesului public cu imparțialitate și obiectivitate, prin
asigurarea transparenței și controlului public al activității, prin
8
responsabilitate individuală și exemplul personal, ceea ce, în consecință, a
dus la aplicarea sancțiunilor menționate supra.
Prin urmare, examinând materialele acumulate la dosarul de control,
punctul de vedere prezentat (explicațiile dlui Ion Bocan) în raport cu
prevederile legale care guvernează speța, s-a constatat că Ion Bocan, primar
al comunei Iurceni raionul Nisporeni a încălcat regimul juridic al conflictelor
de interese prin: nedeclararea în conformitate cu art. 12 alin. (7) din Legea
nr. 133/2016, în termen de 3 zile de la data constatării, în scris, Autoritatea
Națională de Integritate, despre orice situație de conflict de interese real în
care se află, în modul stabilit la alin. (5), nesoluționarea în conformitate cu
art. 14 alin. (3) și (4) din Legea nr. 133/2016, a conflictului de interese real,
prin încheierea directă sau prin intermediul unei terțe persoane a actelor
administrative, fapt prin care a admis consumarea conflictelor de interese, în
sensul art. 12 alin.(10) al Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a
intereselor personale.
De asemenea, potrivit art. 38 alin. (1), lit. a) din Legea nr. 132/2016,
învederează că, în urma controlului privind respectarea regimului juridic al
conflictelor de interese, al incompatibilităților sau al restricțiilor, inspectorul
de integritate emite un act de constatare în cazul în care stabilește că:
persoana supusa controlului nu a declarat și nu a soluționat conflictul de
interese sau a emis/adoptat un act administrativ, sau a încheiat direct ori prin
intermediul unei persoane terțe un act juridic, sau a luat personal o decizie
ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind
conflictul de interese.
În concluzie menționează că, a prezentat circumstanțe legale și
întemeiate în ceea ce privește faptul că actul de constatare contestat este
argumentat suficient, motivat prin probe și argumente legale prevăzut de art.
118 Cod Administrativ al RM.
Suplimentar relevă că, din examinarea minuțioasă a actului de
constatare nr. 12/20 din 06.02.2023: Se constată că Ion Bocan, deținând
mandatul de primar al comunei Iurceni raionul Nisporeni, având interes
personal rezultat din relațiile sale cu persoane apropiate, a încălcat regimul
juridic al conflictelor de interese, manifestat prin nedeclararea și
nesoluționarea conflictelor de interese, fapt care a admis consumarea
acestuia.
Inspectorul de Integritate din cadrul Inspectoratului de Integritate a
ANI a ajuns la concluzia doar de a constata încălcarea regimului juridic al
conflictelor de interese, prin nedeclararea și nesoluționarea conflictelor de
interese, fapt care a admis consumarea acestuia, dar nicidecum și
sancționarea acestuia.
9
Mai consideră important a se expune asupra legalității actului
administrativ, or, instanța de fond a ignorat și nu a dorit să se expună sau să
dea o apreciere justă și să scoată în evidentă legalitatea și corectitudinea
aplicării cadrului legal menționat supra, care a stat la baza adoptării actului
de constatare nr. 12/20 din 06 februarie 2023 prin care s-a constatat
încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către
intimat/reclamant Ion Bocan.
POZIȚIA INTIMATULUI
Prin referința depusă la 09 iulie 2024 avocatul Veronica Pascal
acționând în interesele intimatului Ion Bocan a solicitat respingerea
recursului ca inadmisibil și menținerea hotărârii Curții de Apel Chișinău.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Legea pentru modificarea unor acte normative (aspecte de procedură
privind activitatea instanțelor judecătorești) nr. 224 din 31.07.2024 (în
vigoare 16.08.2024), art. 13 din Legea cu privire la Curtea Supremă de
Justiție nr. 64 din 30.03.2023 (în vigoare 06.04.2023), s-a completat cu
alineatul (51 ) cu următorul cuprins:
„Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componență,
președintele Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va
examina în complete de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și
cererile de revizuire, care au fost inițial repartizate spre examinare completelor din 5
judecători. Acestea vor fi examinate de completul de judecători din care face parte
judecătorul raportor.”
Respectiv, ținând cont de modificările operate, prezentul recurs va fi
examinat, în completul de 3 judecători, format prin dispoziția Președintelui
interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 119 din 28 iunie 2024.
Art.244 alin.(1) din Codul administrativ:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs”.
Art. 245 din Codul administrativ:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.".
Art. 193 alin. (3) și (31) din Codul administrativ stabilește:
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și
cererile de recurs în complete din 3 judecători.
În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate
decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet
din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul
considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”
10
Art. 194 alin.(2) din Codul administrativ prevede:
„În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate
se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a
dreptului material”.
Art.16 Cod administrativ prevede că:
”Dreptul discreționar al autorității publice reprezintă posibilitatea acesteia de a opta
între mai multe soluții posibile corespunzătoare scopului legii atunci cînd aplică o
dispoziție legală.
Exercitarea dreptului discreționar nu permite desfășurarea unei activități
administrative arbitrare”.
Dispozițiile art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219 alin. (1) din Codul
administrativ, stipulează că:
„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza
tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile
de solicitare a probelor înaintate de participanți”.
Art. 247 din Codul administrativ prevede:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.2451
alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în
ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”.
Art. 248 alin.(1) lit. b) din Codul administrativ reglementează că:
„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre
următoarele decizii: admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia
și adoptă o nouă decizie”.
Art. 6 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr.
132 din 17 iunie 2016
„În vederea realizării misiunii sale, Autoritatea are următoarele funcții:
a) exercitarea controlului averii și al intereselor personale;
b) exercitarea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de
interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor;
c) constatarea și sancționarea încălcărilor regimului juridic al declarării averii și
intereselor personale, al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și
limitărilor;
d) cooperarea cu alte instituții, atît la nivel național cît și internațional;
e) asigurarea bunei organizări a Autorității și administrarea activității de promovare
a integrității subiecților declarării;
f) alte funcții stabilite prin lege.”
Art. 7 alin, (2) lit. a) din Legea nr.132/2016:
„În domeniul exercitării controlului privind respectarea regimului juridic al
conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, Autoritatea
11
constată încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,
restricțiilor și limitărilor.”
Art. 37 din Legea nr. 132/2016:
„Autoritatea efectuează controlul privind respectarea regimului juridic al
conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor din oficiu ori la
sesizarea unor persoane fizice sau persoane juridice, în conformitate cu prevederile
prezentei legi și ale metodologiei de efectuare a verificării și a controlului averii și al
intereselor personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al
incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.
Controlul din oficiu se inițiază printr-o sesizare făcută de președintele ori
vicepreședintele Autorității sau de inspectorul de integritate. Controlul din oficiu este
inițiat în cazul prevăzut la art.27 alin.(14), precum și în baza unor informații publice sau
al unor sesizări anonime. Sesizarea privind efectuarea controlului din oficiu se distribuie
conform art.30, care se aplică în modul corespunzător.
După repartizarea aleatorie a sesizărilor de efectuare a controlului privind
respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,
restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate inițiază verificarea prealabilă a
acestora.
Prevederile art.30, 31, 32, ale art.33 alin.(6)–(8), (12) și (13), ale art.35 și 36 se
aplică în modul corespunzător.
Controlul nu poate fi inițiat în cazul în care de la admiterea conflictului de interese
sau de la apariția stării de incompatibilitate, de restricție sau de limitare au trecut mai mult
de trei ani.
Controlul privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al
incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor se efectuează în cel mult 3 luni de la
repartizarea sesizării. Ținând cont de complexitatea controlului, de comportamentul
participanților vizați și a autorităților relevante, în baza unei solicitări motivate a
inspectorului de integritate, președintele sau vicepreședintele Autorității poate prelungi
termenul de efectuare a controlului până la cel mult 6 luni.”
Art. 38 alin. (1) din Legea nr. 132/2016:
„În urma controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de
interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate emite
un act de constatare în cazul în care stabilește că:
a) persoana supusă controlului nu a declarat și nu a soluționat conflictul de interese
sau a emis/adoptat un act administrativ, sau a încheiat direct ori prin intermediul unei
persoane terțe un act juridic, sau a luat personal o decizie ori a participat la luarea unei
decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese;
b) persoana supusă controlului s-a aflat ori se află în stare de incompatibilitate;
c) persoana supusă controlului a încălcat restricțiile și limitările prevăzute de lege.”
Art. 17 din Legea privind declararea averii și a intereselor personale
nr. 133 din 17 iunie 2016:
„Subiectul declarării este obligat să respecte restricțiile și limitările prevăzute la
art.18–21 și cele prevăzute de legislație.”
12
Art. 11 alin (2) din Legii cu privire la statutul persoanelor cu funcție
de demnitate publică nr. 199 din 16 iulie 2010
„Demnitarul este obligat să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de
interese.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, prevăzut de art. 245
din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
atestă că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat hotărârea la 11 decembrie
2023.
Din materialele cauzei rezultă că, instanța de apel a expediat la adresa
de e-mail a participanților la proces copia hotărârii motivate la 03 mai 2024,
fapte confirmate prin extrasul din poșta electronică, anexate la dosar.
Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
recurentul Autoritatea Națională de Integritate s-a conformat dispozițiilor
art. 245 din Codul administrativ și a depus în termen recursul la 29 decembrie
2023 și 04 iunie 2024
Prin prisma art. 247 din Codul administrativ, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție a considerat inoportună citarea participanților la
proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs,
deoarece argumentele recursului sunt expuse cu suficientă claritate, precum
și intimatul și-a exprimat obiecțiile la acestea prin referința depusă.
În cauza CtEDO Covalenco v. Moldova nr. 72164/14, hotărârea
definitivă din 16 septembrie 2020, Curtea a statuat că este necesar
organizarea unei audieri: a) în cazul în care există necesitatea de a evalua
dacă circumstanțele au fost stabilite corect de către autorități (a se vedea
Malhous v. Republica Cehă [MC], nr. 33071/96, § 60, 12 iulie 2001); b)
atunci când circumstanțele cer ca instanța să-și formeze propria impresie
referitoare la justițiabili, prin acordarea dreptului de a explica propria lor
situație personală, în mod direct sau prin intermediul unui reprezentant (a se
vedea Goș, pre-citată, § 51; Miller, precizată, § 34 in fine; și Andersson v.
Suedia, nr. 17202/04, § 57, 7 decembrie 2010); c) în cazul în care instanța
are nevoie de a obține o clarificare cu privire la anumite detalii, inter alia prin
intermediul unei audieri (a se vedea Fredin v. Suedia (nr. 2), 23 februarie
1994, § 22, Seria A nr. 283-A, și Lundevall v. Suedia, nr. 38629/97, § 39, 12
noiembrie 2002).
Verificând hotărârea din 11 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
în limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs,
pe baza materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile,
Completul de judecată a Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este
admisibil și urmează a fi admis, cu emiterea unei noi decizii de respingere a
acțiunii, din următoarele considerente.
13
Sub aspectul stării de fapt, Completul de judecată reține că, la 17
octombrie 2022 în cadrul Autorității Naționale de Integritate a fost
înregistrată sesizarea nr. 8108 cu privire la eventuala încălcare a regimului
juridic al conflictelor de interese de către Ion Bocan.
Potrivit sesizării Ion Bocan, deținând mandatul de primar al comunei
Iurceni, ar fi încălcat regimul juridic al conflictelor de interese prin
intermediul unei terțe persoane, delegând atribuțiile sale secretarului
Consiliului comunal Iurceni, Olesea Rusu, care prin dispoziție nr. 5/s din 17
februarie 2022 a numit-o pe soția primarului, Ina Bocan, în funcție de
director interimar al grădiniței de copii „Gurița de rai”.
La 08 noiembrie 2022, prin procesul-verbal de inițiere a controlului
nr. 521/20, în privința lui Ion Bocan, primar al comunei Iurceni, raionul
Nisporeni a fost inițiat controlul privind respectarea regimului juridic al
conflictului de interese.
Prin scrisoarea nr. 04-20/7473 din 08 noiembrie 2022 Ion Bocan a fost
informat că în privința sa a fot inițiată procedura de control privind aparența
de încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese.
Prin scrisoarea nr. 04-20/7475 din 08 noiembrie 2022 Autoritatea
Națională de Integritate, a solicitat de la Primăria comunei Iurceni raionul
Nisporeni informații și documente necesare desfășurării controlului.
Prin scrisoarea nr. 1 din 16 noiembrie 2022, înregistrată în cadrul
Autorității Naționale de Integritate cu nr. 9755 la 09 decembrie 2022,
Primăria comunie Iurceni raionul Nisporeni a prezentat: dispoziție nr. 4/s,
dispoziție nr. 6/s, dispoziție nr. 17, dispoziția nr. 66, dispoziție nr. 40/s și
tabel de pontaj.
Potrivit solicitării de informații nr. 04-20/7474 din 08 noiembrie 2022
de la Agenția Servicii Publice și conform răspunsului înregistrare în cadrul
ANI cu nr. 9110 din 18 noiembrie 2022 se menționează că, potrivit
conținutului actelor de stare civilă, Ion Bocan (IDNP 0992105240983) este
soțul cet. Ina Bocan (IDNP 0992005240603) act de căsătorie nr. 24 din
16.11.2002.
Totodată, potrivit solicitării de informații de la Comisia Electorală
Centrală nr. 04-20/8567 din 08 decembrie 2022 și conform răspunsului
înregistrare în cadrul ANI cu nr. 9824 din 13 decembrie 2022 se indică că,
Ion Bocan, în urma alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019, a fost
ales primar al comunei Iurceni raionul Nisporeni, mandatul fiindu-i validat
prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 25 octombrie 2019.
Prin notificarea nr. 04-20/8950 din 21 decembrie 2022 s-a solicitat de
la Ion Bocan primar al comunei Iurceni raionul Nisporeni explicații de
rigoare pe marginea cazului.
14
La data de 09 ianuarie 2023 Ion Bocan a prezentat Autorității
Naționale de Integritate explicațiile.
Prin actul de conexare a sesizărilor nr. 04/51 din 30 decembrie 2022,
s-a conexat sesizarea nr. 9488 din 01 decembrie 2022 în care este vizat Ion
Bocan la dosarul de control al respectării regimului juridic al conflictelor de
interese inițiat anterior în privința lui Ion Bocan, primar al comunei Iurceni,
raionul Nisporeni, în vederea efectuării unui singur control de către
inspectorul de integritate principal Victor Renița.
Prin Actul de constatare nr. 12/20 din 06 februarie 2023, s-a constatat
că Ion Bocan deținând mandatul de primar al comunei Iurceni raionul
Nisporeni, având interes personal rezultat din relațiile sale cu persoane
apropiate, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, manifestat
prin nedeclararea și nesoluționarea conflictelor de interese, fapt care a admis
consumarea acestuia.
Nefiind de acord cu actul de constatare, la 06 martie 2023 Ion Bocan,
primarul comunei Iurceni, raionul Nisporeni a inițiat o acțiune împotriva
Autorității Naționale de Integritate la Curtea de apel Chișinău, solicitând
anularea actului de constatare nr. 12/20 din 06 februarie 2023
Examinând acțiunea, Curtea de Apel Chișinău prin hotărârea din 11
decembrie 2023 a anulat actul de constatare nr. 12/20 din 06 februarie 2023,
emis de către Autoritatea Națională de Integritate.
În motivarea soluției, instanța de judecată a reținut că, deși autoritatea
publică impută, conform actului de constatare contestat, reclamantului
încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, manifestat prin
nedeclararea în termenul legal a conflicte de interese și nesoluționarea
conflictelor de interese reale prin emiterea/semnarea dispozițiilor cu privire
la numirea în funcție precum și eliberare din funcție, în contextul în care avea
un interes personal rezultat din relațiile sale cu persoana apropiată (soția) Ina
Bocan, inspectorul de integritate nu a venit cu argumente și explicații
referitoare la care este acel interes personal urmărit de reclamant, nu se
expune asupra realizării de către reclamant în aceste circumstanțe a unei
influențe sau existența posibilității influențării exercitării imparțiale și
obiective a obligațiilor și responsabilităților ce-i revin conform Legii.
Menționează că, autoritatea publică pârâtă nu poate formula concluzii
abstracte și cu caracter general, iar emiterea unui act administrativ individual
urmând să rezulte din cercetarea stării de fapt, expunerea circumstanțelor și
probelor concrete cu raportare la normele de drept aplicabile speței.
A relevat că, inspectorul de integritate urma să dovedească că emiterea
unui act principal/subsecvent din numele Primăriei este capabil să
influențeze exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției
publice sau de demnitate publică de către reclamant. Ori, în caz contrar
15
inexistența acestui element definitoriu a conflictului de interese real pasibil
de sancționare pentru nedeclararea acestuia în termenul stabilit sau pentru
realizarea consumată a acestuia exclude componența delictului.
Curtea de Apel Chișinău a notat că, în situația în care actele emise din
numele reclamantului au fost semnate de către secretarul Consiliului local
Iurceni, Olesea Rusu, nu de către reclamant, pârâta urma să motiveze în actul
de constatare contestat modalitatea în care situația respectivă se încadrează
în noțiunea legală de interes personal al reclamantului și în ce mod aceasta a
influențat sau a putut influența imparțialitatea și obiectivitatea reclamantului
la exercitarea atribuțiilor sale.
Subsecvent, a menționat că inspectorul de integritate nu a
constatat dacă la emiterea actelor menționate, reclamantul și-a îndeplinit
imparțial și neobiectiv atribuțiile în calitate de primar al comunei Iurceni,
raionul Nisporeni și dacă ar fi oferit careva facilități în raport cu persoana
apropiată, având în vedere că autoritatea de decizie pusă la baza actelor
respective nu a aparținut reclamantului, iar în acest sens, nu se atestă careva
premise din care să se deducă concluzia că la emiterea actelor enunțate în
actul de constatare în privința persoanei apropiate reclamantul nu și-a
îndeplinit imparțial și neobiectiv funcția, iar în acest context a reiterat
prevederile art. 21 și 31 Cod administrativ.
Totodată, Completul judiciar al Curții de Apel Chișinău, a
respins ca neîntemeiat argumentul reclamantului privind nerespectarea
procedurii administrative, reținând că sesizarea a fost depusă în data de 17
octombrie 2022, iar alta în data de 01 decembrie 2022, ce au fost conexate
în data de 30 decembrie 2022, respectiv actul de constatare a fost emis în
data de 06 februarie 2023, iar, art. 37 alin. (6) din Legea cu privire la
Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, indică că,
controlul privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al
incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor se efectuează în cel mult 3 luni
de la repartizarea sesizării.
Nu a putut reține instanța de judecată nici argumentul
reclamantului, precum că, actul de constatare contestat la caz, a fost semnat
de către о persoană neîmputernicită și anume de către Inspectorul de
integritate, Victor Rența din numele Inspectoratului de Integritate care este
parte integrantă a Autorității Naționale de Integritate, în pofida faptului că
actul administrativ individual urma să fie semnat de conducătorul autorității
publice pârâte, menționând art. art. 7 alin. (2) lit. a), art. 14 alin. (4), art. 17
alin. (1), art. 38 alin. (1) lit. c) din Legea cu privire la Autoritatea Națională
de Integritate nr. 132 din 17.06.2016.
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții de Apel Chișinău, a conchis asupra faptului că, în speță, autoritatea
publică neîntemeiat a stabilit că, Ion Bocan, deținând mandatul de primar al
16
comunei Iurceni, raionul Nisporeni, având interes personal rezultat din
relațiile sale cu persoane apropiate, a încălcat regimul juridic al conflictelor
de interese, manifestat prin nedeclararea și nesoluționarea conflictelor de
interese, fapt care a admis consumarea acestuia, ceia ce denotă ilegalitatea
actului contestat în fond, motiv din care, în conformitate cu art. 224 alin. (1)
lit. a) Cod administrativ, a anulat actul de constatare nr. 12/20 din 06
februarie 2023, emis de către Autoritatea Națională de Integritate în privința
lui Ion Bocan.
Contrar opiniei instanței de fond, Completul de judecată a Curții
Supreme de Justiție reține că, este întemeiată concluzia inspectorului de
integritate reținută în actul de constare nr. 12/20 din 06 februarie 2023
privind încălcarea de către Ion Bocan, primar al comunei Iurceni raionul
Nisporeni, a regimului juridic al conflictelor de interese prin nedeclarare și
nesoluționarea conflictelor de interese, or Ion Bocan prin intermediul unei
persoane terțe a admis încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese
prin semnarea de către secretarul Consiliului local Iurceni, Olesea Rusu, a
dispozițiilor în privința persoanei apropiate și anume semnarea Dispoziției
nr. 5/s din 17 februarie 2020 cu privire la numirea în funcție de director
interimar a lui Ina Bocan și a dispoziției nr. 22/s din 09 iunie 2020 cu privire
la eliberarea din funcție a director-interimar a lui Ina Bocan.
Totodată se reține că, la data emiterii dispoziției nr. 17 din 18
februarie 2020 cu privire la desemnarea persoanei responsabile de verificare
și monitorizare a activității IET „Gurița de rai” Iurceni, nu exista vreo decizie
de soluționare a conflictului de interese real a Autorității Naționale de
Integritate.
Astfel, rezultă că Ion Bocan nu s-a adresat în conformitate cu
art. 14 alin. (l) - (3) din Legea nr. 133/2016 către organul competent, la caz
Autoritatea Națională de Integritate, privind soluționarea conflictelor de
interese reale în care s-a aflat. Însă, în mod independent, aparent, a soluționat
conflictul de interese apărut, prin împuternicirea secretarului Consiliului
local Iurceni, Olesea Rusu, contrar prevederilor art. 12 alin. (3) și (7) al Legii
nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale.
Rezultând din cele expuse supra completul menționează că,
argumentele invocate de Ion Bocan nu pot fi apreciate ca fiind concludente
și pertinente, deoarece persoana supusă controlului a ignorat obligația legală
de a declara conflictul de interese real și de a soluționa corespunzător și în
termenul legal conflictele de interese, contrar obligației impuse de art. 12
alin. (4) lit. a) și b) și (5) din Legea nr. 133/2016 și prevederilor art. 14 alin.
(2) lit. a) și b) din Legea integrității nr. 82 din 25.05.2017.
Ion Bocan nu a prezentat nici o explicație, una plauzibilă și nu
formală, care ar fi fost necesitatea delegării împuternicirilor sale secretarului
Consiliului local Iurceni, Olesea Rusu, în raport cu IET „Gurița de rai” din
17
satul Iurceni raionul Nisporeni. Fiind evident că scopul era în a ocoli
prevederile legale care-i interziceau să admite conflicte de interese legat de
soție, inclusiv să o poată numi în calitate de director interimar. Or, pe Ion
Bocan nu-l împiedica nimic să numească în calitate de director interimar
orice altă persoană în afară de soția sa și astfel să nu existe nici o necesitate
să „delege” atribuțiile sale.
În context instanța de recurs reiterează că, obligativitatea legală
care nu a fost respectată de către subiectul declarării, Ion Bocan, este că
acesta, cu încălcarea prevederilor art. 12 alin. (7) Legii 133/2016 cu privire
la declararea averii și intereselor personale, a pus în sarcina secretarului
Consiliului local Iurceni, Olesea Rusu, monitorizarea, activității IET „Gurița
de rai”, cu contrasemnarea actelor pentru domeniu dat.
Totodată, Ion Bocan prin intermediul unei persoanei terțe a
admis situația de conflict prin semnarea dispozițiilor de către secretarului
Consiliului local Iurceni, Olesea Rusu, în privința persoanei apropiate și
anume semnarea Dispoziției nr. 5/s din 17 februarie 2020 cu privire la
numirea în funcție de director interimar a lui Ina Bocan și a dispoziției nr.
22/s din 09 iunie 2020 cu privire la eliberarea din funcție a director-interimar
a lui Ina Bocan.
Rezultând din cele expuse supra completul menționează că,
actul de constatare nr. 12/20 din 06 februarie 2023, emis de către
Inspectoratul de Integritate din cadrul Autorității Naționale de Integritate,
este motivat în conformitate cu normele legale unde sunt indicate
argumentele care sunt bazate pe o cercetare amplă a materialelor cauzei în
raport cu poziția pârților în procedura administrativă.
Mai mult se reține că, conform legii, Ion Bocan ar fi trebuit să
declare această situație tocmai pentru a preveni orice suspiciuni de interes
personal care ar putea influența deciziile administrative. Faptul că nu a
declarat conflictul reprezintă o încălcare a normelor de integritate și
transparență în funcția publică, chiar dacă interesul personal nu a fost
material sau evident.
Prin urmare, Completul de judecată consideră că instanța de
fond nu a ținut cont de natura relațiilor cu persona apropiată și de influența
lor asupra deciziilor administrative în gestionarea instituției.
Or, angajarea soției sale creează o situație în care este perceput
ca Ion Bocan a acționat în interesul acesteia. Interesul personal se evidențiază
prin faptul că este compromisă imparțialitatea, fiind puse în prim plan
legături personale la adoptarea deciziilor profesionale. Aceasta este o formă
de interes personal, în care prioritățile instituționale sunt influențate de
relațiile private.
18
Aceste acțiuni au creat premisele unei influențe personale în
procesul decizional, afectând imparțialitatea necesară în administrarea
instituției publice.
Sintetizând cele reliefate supra instanța de recurs constată
netemeinicia pretențiilor lui Ion Bocan cu privire la anularea actului de
constatare nr. 12/20 din 06 februarie 2023, emis de către Inspectoratul de
Integritate din cadrul Autorității Naționale de Integritate, prin urmare
netemeinicia hotărârii instanței de apel prin care acțiunea înaintată, a fost
admisă.
Față de cele anterior expuse, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa
hotărârea din 11 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei
decizii noi de respingere a pretențiilor înaintate de către Ion Bican împotriva
Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului de
constatare nr. 12/20 din 06 februarie 2023.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) și art. 248 alin. (3) din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul depus de către Autoritatea Națională de Integritate.
Casează hotărârea din 11 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, și
emite o decizie nouă, prin care se respinge ca neîntemeiată cererea de de
chemare în judecată depusă de Ion Bocan împotriva Autorității Naționale de
Integritate cu privire la anularea actului de constatare nr.12/20 din 06
februarie 2023 și încasarea cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
19