3ra-20/24 — anularea actului adminstrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului adminstrativ
- Temei legal
- Nerespectarea termenului pentru declararea conflictului de interese
3ra-20/24 — anularea actului adminstrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de Autoritatea Națională de
Integritate,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Josan Natalia împotriva Autorității Naționale de
Integritate, privind anularea actului administrativ,
împotriva hotărârii din 26 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-20/24
NR. PIGD 2-23121263-02-3-21082023)
Nerespectarea termenului pentru declararea conflictului de interese
Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici,
4 decembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Autoritatea
Națională de Integritate
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 21 august 2023, Josan Natalia a depus la Curtea de Apel Chișinău
acțiune în contencios administrativ împotriva Autorității Naționale de
Integritate cu privire la anularea actului de constatare nr. 102/25 din 19 iulie
2023.
În motivarea acțiunii Josan Natalia a indicat că, prin actul de constatare
nr. 102/25 din 19.07.2023, s-a constatat încălcarea regimului juridic al
incompatibilităților de către Josan Natalia, ex-consilier în cadrul Consiliului
orășenesc Căușeni prin nesoluționarea în termenul legal a stării de
incompatibilitate, manifestată prin deținerea/exercitarea simultană a
mandatului de consilier în Consiliul orășenesc Căușeni și a funcției de
administrator interimar al ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni”.
A menționat reclamanta că, la 20 aprilie 2023, în cadrul Autorității
Naționale de Integritate a fost înregistrată sesizarea nr. 3442 cu privire la
eventuala încălcare a regimului juridic al incompatibilităților de către Josan
Natalia, în exercitarea mandatului de consilier în cadrul Consiliului orășenesc
Căușeni. Pe marginea controlului inițiat, a explicat că, la data de 25.10.2022,
prin Dispoziția nr. 03-1/265 a Primarului orașului Căușeni, Josan Natalia a
fost numită în funcția de administrator interimar al ÎM „Salubrizare și
Amenajare Căușeni”.
A remarcat reclamanta că la 25 octombrie 2022, fiind convinsă de
ilegalitatea Dispoziției nr. 03-1/265, care este contrară statutului ÎM
„Salubrizare și Amenajare Căușeni”, potrivit căruia numai Consiliul
orășenesc Căușeni, în calitatea sa de fondator poate numi un administrator,
nu și Primarul or. Căușeni, a sesizat Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei
de Stat, prin care a solicitat verificarea legalității Dispoziției menționate.
Ulterior, la data de 04 noiembrie 2022, prin Decizia nr. 8/2 „Cu privire
la desemnarea interimatului la funcția de Administrator al ÎM „Salubrizare și
Amenajare Căușeni”, Josan Natalia a fost numită în calitate de administrator
interimar al ÎM „Salubrizare si Amenajare Căușeni”. Actul juridic legal și
întemeiat de numire a sa în calitate de administrator interimar al ÎM
1
„Salubrizare și Amenajare Căușeni” este Decizia nr. 8/2 a Consiliului
orășenesc Căușeni și nu Dispoziția nr. 03-1/265 a Primarului orașului
Căușeni, Anatolie Donțu.
Reclamanta a indicat că, data de la care urmează a fi calculat termenul
de apariție a incompatibilității este 04.11.2022, adică dată de la care urma să
demisioneze din funcția incompatibilă cu mandatul deținut sau să depună
mandatul de consilier. Respectiv, cererea de renunț la mandatul de consilier
local, depusă la 25.10.2022, a fost depusă în termenul opțional legal.
Totodată, reclamanta a mai reținut că, la 13 ianuarie 2023, Primarul or.
Căușeni, Anatolie Donțu și-a abrogat Dispoziția nr. 03-1/265, ca fiind ilegală.
Astfel, Decizia nr. 8/2 din 04.11.2022 a Consiliului orășenesc Căușeni, „Cu
privire la desemnarea interimatului la funcția de Administrator al ÎM
„Salubrizare și Amenajare Căușeni” este unicul act juridic care produce
efecte juridice, inclusiv și data de la care a fost numită în funcție - 04.11.2022.
A subliniat reclamanta că, inspectorul de integritate urma să dea o
apreciere faptului abrogării Dispoziției nr. 03-1/265 a Primarului orașului
Căușeni, Anatolie Donțu, din 25.10.2022, prin care Josan Natalia a fost
numită în funcția de administrator interimar al ÎM „Salubrizare și Amenajare
Căușeni”. La fel, inspectorul de integritate urma să dea o apreciere a faptului
că unicul act administrativ valabil ce atestă numirea Nataliei Josan în calitate
de administrator interimar al ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni” este
Decizia din 04.11.2022 a Consiliului orășenesc Căușeni, nr. 8/2 „Cu privire
la desemnarea interimatului la funcția de administrator al ÎM „Salubrizare și
Amenajare Căușeni”.
De asemenea reclamanta a mai susținut că, inspectorul de integritate
nu poate să calculeze termenul de apariție a incompatibilității, începând cu
data de 25.10.2022, ori actul juridic - Dispoziția nr. 03-1/265 a Primarului
orașului Căușeni, este nul/ abrogat și nu poate să producă efecte juridice,
inclusiv și la calcularea termenul de apariție a incompatibilității pentru Josan
Natalia.
A solicitat reclamanta anularea actului de constatare nr. 102/25 din
19.07.2023, emis de Inspectoratul de Integritate a Autorității Naționale de
Integritate a Republicii Moldova.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 26 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a
admis acțiunea înaintată de către Josanu Natalia împotriva Autorității
Național de Integritate, privind anularea actului administrativ și s-a anulat
actul de constatare nr. 102/25 din 19 iulie 2023, emis de către Autoritatea
Națională de Integritate în privința Nataliei Josan.
2
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 03 noiembrie 2023, Autoritatea Națională de Integritate a depus
recurs nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe,
La 19 ianuarie 2024 a prezentat motivarea recursului, solicitând
admiterea acestuia, casarea hotărârii din 26 octombrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, cu emiterea unei decizii de respingere a acțiunii depuse de Josan
Natalia, ca neîntemeiată.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, Autoritatea Națională de Integritate a invocat
că în conformitate cu prevederile art. 8 din Legea nr. 768/2000 privind
statutul alesului local, alesul local care se află în unul din cazurile de
incompatibilitate prevăzute la art. 7 din prezenta lege va demisiona din
funcția incompatibilă cu mandatul deținut sau își va depune mandatul în
termen de 30 de zile de la apariția incompatibilității.
A remarcat recurenta că, dna Natalia Josan, din data numirii în funcția
de administrator interimar al ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni” -
25.10.2022 a avut obligația legală de a renunța la una din calități, în termen
de 30 de zile de la apariția incompatibilității, adică până la 24.11.2022, însă
subiectul controlului și-a manifestat intenția de a depune cererea de demisie
de ridicare a mandatului de consilier la data de 25.11.2022. Or, subiectul
controlului a întreprins măsuri cu privire la înlăturarea situației de
incompatibilitate la data de 25.11.2022, ceea ce a condiționat încălcarea
termenului legal stabilit de legiuitor cu o zi.
Menționează recurenta că, la etapa adoptării deciziei de sancționare a
subiectului controlului, inspectorul de integritate, a ținut cont de faptul că,
prin acțiunile sale, deși aflate în afara cadrului legal în materie de respectare
a regimului juridic al incompatibilităților Natalia Josan totuși a soluționat
starea de incompatibilitate tardiv, cu o zi. Drept urmare faptului că nu a admis
anterior abateri similare pe domeniul de competentă al Autorității,
inspectorul de integritate nu a considerat oportun de a solicita aplicarea
interdicției de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică subiectului
controlului.
De asemenea, indică recurentul că o persoană care exercită activitate
de voluntariat se prezumă că desfășoară activitate care poartă caracter gratuit,
or, prin natura sa, voluntariatul este desfășurat fără scopul de a primi o
retribuție pentru activitățile realizate.
Drept urmare, consideră că, administrarea unei societăți comerciale nu
poate fi calificată ca o activitate neremunerată, or, scopul unei societăți
3
comerciale este de a obține venit și, în consecință, administratorul, de
asemenea, desfășoară activități remunerate, inclusiv poate și, de regulă, este
remunerat pentru munca depusă, însă, voluntarul, în nici un caz, nu va
beneficia de retribuție.
În concluzie, ANI a solicitat instanței de contencios administrativ să
verificarea legalității actului de constatare nr. 102/25 din 19 iulie 2023 și să
se limiteze doar la aspectele sus indicate.
POZIȚIA INTIMAȚILOR
Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimatei cererea de recurs,
informând-o despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței la recurs.
Însă, până la data examinării recursului referințe nu au fost depuse.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Conform art. 245 din Codul administrativ:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și
cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii
judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul
considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5
judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat
de un complet din 9 judecători.”
Art. 247 din Codul administrativ:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451
alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în
ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
Art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ:
„(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre
următoarele decizii: b) admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia
și adoptă o nouă decizie;”
Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ:
„(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate
se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a
dreptului material.”
Aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborat cu
art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, care reglementează că:
4
„Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a
treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel
se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile
prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219 alin. (1) din Codul administrativ,
stipulează că:
„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza
tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile
de solicitare a probelor înaintate de participanți. (2) instanța de judecată depune eforturi
pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a
cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor
necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor
de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. (3)
Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă,
totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.”
Potrivit art. 36 din Codul administrativ:
„(1) Instanța de judecată competentă să soluționeze acțiunile în contencios
administrativ este obligată să respecte principiul supremației dreptului, în conformitate cu
care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui sunt considerate valori supreme și sunt
garantate de stat. (2) Instanțele de judecată competente aplică principiul supremației
dreptului cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile
Omului.”
Conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 133/2016 și art. 28 alin. (1) din
Legea nr. 132/2016:
„Autoritatea Națională de Integritate are atribuția de a controla averile și interesele
personale ale subiecților declarației, atât din proprie inițiativă, cât și la sesizarea unor
persoane fizice sau juridice. ANI are rolul de a verifica respectarea regimului juridic al
conflictelor de interese, incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.”
Conform art. 17 alin. (1) și (2) din Legea nr. 133/2016.
„(1) Inspectorul de integritate este persoana angajată în această funcție prin concurs
și care este responsabil de efectuarea controlului averii și al intereselor personale, privind
respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor
și limitărilor. (2) Funcția de inspector de integritate este o funcție publică cu statut special,
fiind exercitată în modul stabilit de prezenta lege și Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008
cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public în măsura în care prezenta
lege nu prevede altfel.”
Articolul 19 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 132/2016 prevede că:
„Inspectorul de integritate efectuează controlul averilor și privind respectarea
regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și
limitărilor.”
Articolul 38 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 132/2016 prevede că:
„În urma controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese,
al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate emite un act de
5
constatare în cazul în care stabilește că, persoana supusă controlului s-a aflat ori se află în
stare de incompatibilitate.”
Conform art. 39 alin. (1) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire
la Autoritatea Națională de Integritate
„În cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de interese
ori încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor,
inspectorul de integritate:
a) încheie un proces-verbal cu privire la contravenție și aplică sancțiunea
contravențională. Termenul de prescripție a răspunderii contravenționale nu se aplică;
b) după caz, emite un act de constatare în care solicită încetarea mandatului, a
raporturilor de muncă sau de serviciu ale subiectului declarării și aplică pentru acesta
interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică”
Conform prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr 768/2000 privind
statutul alesului local, Mandatul alesului local este incompatibil cu:
a) exercitarea altei funcții de demnitate publică;
b) calitatea de funcționar public în oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat;
c) calitatea de funcționar public, de angajat în subdiviziunile autorităților
administrației publice locale (aparatul președintelui raionului, primării, primărie și
preturile municipiului Chișinău, direcții, secții și alte subdiviziuni), inclusiv ale Adunării
Populare a Găgăuziei și ale Comitetului executiv al Găgăuziei;
d) calitatea de șef, de șef adjunct (inclusiv interimatul acestor funcții) în structurile
subordonate autorităților publice locale (instituții publice, servicii, întreprinderi
municipale);
e) alte cazuri stabilite prin lege, inclusiv cele prevăzute la art.84 al Legii nr.436-XVI
din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
atestă că, dispozitivul hotărârii din 26 octombrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău a fost notificat ANI în mod electronic, la 30 octombrie 2023.
La 03 noiembrie 2023, Autoritatea Națională de Integritate a depus
recurs nemotivat împotriva hotărârii.
Hotărârea motivată a fost notificată ANI la 03 ianuarie 2024, iar la 19
ianuarie 2024 recurenta a prezentat motivarea recursului.
Din acest motiv, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
consideră că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din
Codul administrativ.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
că, prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023),
a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție,
inclusiv Cartea a III-a „Procedura contenciosului administrativ”, Capitolul V
„Procedura de recurs” din Codul administrativ, în special ce vizează
6
prevederile cu privire la depunerea cererii de recurs, termenul depunerii,
temeiurile recursului și procedura examinării acestuia.
În conformitate cu prevederile art. 193 alin. (3), (31) din Codul
administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios
administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul
uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide,
prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un
complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot
unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9
judecători.
De asemenea, prin Legea pentru modificarea unor acte normative
(aspecte de procedură privind activitatea instanțelor judecătorești) nr. 224 din
31.07.2024 (în vigoare 16.08.2024), art. 13 din Legea cu privire la Curtea
Supremă de Justiție nr. 64 din 30.03.2023 (în vigoare 06.04.2023), s-a
completat cu alineatul (51) cu următorul cuprins: Până la începerea activității
Curții Supreme de Justiție în noua componență, președintele Curții formează
completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va examina în complete
de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și cererile de
revizuire, care au fost inițial repartizate spre examinare completelor din 5
judecători. Acestea vor fi examinate de completul de judecători din care face
parte judecătorul raportor.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a considerat
inoportună citarea participanților la proces pentru a se pronunța cu privire la
problemele invocate în recurs, întrucât argumentele expuse au fost formulate
cu suficientă claritate. La cazul din speță, toate punctele de drept care puteau
exista, pot fi cercetate și soluționate în mod obiectiv pe baza înscrisurilor și
documentelor prezente la dosar. Recurentul a avut posibilitate să prezinte
poziția în scris și să răspundă la argumentele părților adverse.
Verificând hotărârea din 26 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
în limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs,
pe baza materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile,
Completul de judecată consideră că acesta este admisibil și urmează a fi
admis, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii, din următoarele
considerente.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele
circumstanțe esențiale ale litigiului.
La 21 august 2023, Josan Natalia, a inițiat o acțiune împotriva ANI la
Curtea de Apel Chișinău, solicitând anularea actului de constatare nr. 102/25
emis de ANI la 19 iulie 2023.
7
Actul de constatare a fost emis în urma unei sesizări primite de ANI la
20 aprilie 2023, cu privire la eventuala încălcare a regimului juridic al
incompatibilităților de către Natalia Josan, în exercitarea mandatului de
consilier în cadrul Consiliului orășenesc Căușeni.
ANI a efectuat un control administrativ și a concluzionat că Natalia
Josan a încălcat regimul juridic al incompatibilităților, manifestat prin
nesoluționarea în termenul legal a stării de incompatibilitate prin
deținerea/exercitarea simultană a mandatului de consilier în Consiliul
orășenesc Căușeni și a funcției de administrator interimar al ÎM „Salubrizare
și Amenajare Căușeni”.
În acțiunea sa, Natalia Josan a argumentat că actul de constatare este
ilegal și că ar trebui anulat, invocând următoarele motive principale:
La data de 25.10.2022, prin Dispoziția nr. 03-1/265 a primarului or.
Căușeni, a fost numită în funcția de administrator interimar al ÎM
„Salubrizare și Amenajare Căușeni”. În aceiași zi, fiind convinsă de
ilegalitatea dispoziției emise, a sesizat Oficiul Teritorial Căușeni al
Cancelariei de Stat, prin care a solicitat verificarea legalității actului
menționat.
La data de 04.11.2022 prin Dispoziția nr. 8/2 a Consiliului orășenesc
Căușeni cu privire la desemnarea interimatului la funcția de administrator al
ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni”, a fost numită în calitate de
administrator interimar al ÎM „Salubrizare și Amenajare” Căușeni.
Drept urmare, consideră că data de la care urmează a fi calculat
termenul de apariție a incompatibilității este data de 04.11.2022, data de la
care urma să demisioneze din funcția incompatibilă cu mandatul deținut sau
să depun mandatul de consilier.
A mai invocat că Decizia nr. 8/2 din 04.11.2022 a Consiliului
orășenesc Căușeni este unicul act juridic care produce efecte juridice, inclusiv
și data de la care a fost numită în funcție 04.11.2022. Reieșind din cele
menționate supra, consideră că nu a fost încălcat regimul juridic al
incompatibilității.
Examinând acțiunea, prima instanță a admis-o și a anulat Actul de
constatare nr.423/26 emis de ANI.
Argumentele principale reținute de instanță în favoarea reclamantei au
fost:
Inspectorul de integritate eronat a apreciat că Josan Natalia s-a aflat în
stare de incompatibilitate nesoluționată, generată de exercitarea, desfășurarea
concomitentă a mandatului de consilier în Consiliul orășenesc Căușeni și
funcția de administrator interimar al ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni”,
8
începând cu 25.10.2022 până la 25 noiembrie 2022. Or, în opinia instanței de
apel Josan Natalia a soluționat starea de incompatibilitate în interiorul
termenului de 30 de zile de la apariția incompatibilității, adică de la data de
04.11.2022, prin depunerea mandatului de consilier local, la 25 noiembrie
2022.
Instanța de apel a mai reținut că termenul de 30 de zile pentru
soluționarea incompatibilității nu poate fi calculat începând cu 25 octombrie
Or, actele cauzei denotă cu certitudine că, prin Dispoziția nr. 03-1/8 din
13 ianuarie 2023 a primarului or. Căușeni, s-a abrogat Dispoziția primarului
or. Căușeni nr. 03-1/265 din 25.10.2022 „cu privire la asigurarea
interimatului funcției de administrator al ÎM „Salubrizare și Amenajare
Căușeni”, prin care Josan Natalia a fost numită în funcția de administrator
interimar al ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni”, începând cu data de
25.10.2022. Prin urmare, actul de numire în funcție a reclamantei Josan
Natalia, luat în considerație de inspectorul de integritate la calcularea
termenul de 30 de zile de la apariția incompatibilității, nu produce efecte
juridice.
De asemenea, în susținerea poziției sale, instanța de apel a menționat
că, actul juridic ce atestă numirea în funcția de administrator al ÎM
„Salubrizare și Amenajare Căușeni” este Decizia Consiliului orășenesc
Căușeni nr. 8/2 din 04 noiembrie 2022 „Cu privire la desemnarea
interimatului la funcția de Administrator al ÎM „Salubrizare și Amenajare
Căușeni”, prin care Josan Natalia a fost numită în calitate de administrator
interimar.
A mai remarcat instanța de apel că data de la care urma inspectorul de
integritate să calculeze termenul de 30 de zile de la apariția incompatibilității
este 04.11.2022, adică data numirii în funcția de administrator interimar al
ÎM „Salubrizare si Amenajare Căușeni” în baza Deciziei Consiliului
orășenesc Căușeni nr. 8/2 din 04 noiembrie 2022, dar nicidecum data de
25.10.2022, data emiterii Dispoziției primarului or. Căușeni care a fost
abrogată prin Dispoziția nr. 03-1/8 din 13 ianuarie 2023 a primarului or.
Căușeni.
Examinând recursul declarat împotriva hotărârii din 26 octombrie
2023 a Curții de Apel Chișinău, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție constată că acesta este întemeiat, pentru următoarele motive:
Completul de judecată a constatat că, conform prevederilor Legii nr.
132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, inspectorul de
integritate a solicitat și a recepționat informații, documente justificative
relevante controlului efectuat și a stabilit că, prin Hotărârea Comisiei
Electorale Centrale nr. 3535 din 10.01.2020, dnei Natalia Josan i-a fost
9
atribuit mandatul de consilier în cadrul Consiliului orășenesc Căușeni.
Ulterior, în baza cererii de demisie depusă la data de 25.11.2022, mandatul
de consilier în cadrul Consiliului orășenesc Căușeni, r-nul Căușeni, i-a fost
ridicat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 835 din 27.12.2023.
Instanța de recurs reține că, conform pct. 12 din Regulamentul privind
constituirea și funcționarea Consiliului raional Căușeni, aprobat prin Decizia
Consiliului raional nr. 4/9 din 09.12.2019, șefii serviciilor publice raionale,
de întreprinderi municipale, sunt desemnați de Consiliul raional, la
propunerea Președintelui raionului.
Totodată s-a mai stabilit că prin Dispoziția primarului or. Căușeni nr.
03-1/265 din 25.10.2022 cu privire la asigurarea interimatului funcției de
administrator al ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni”, dna Natalia Josan a
fost numită în funcția de administrator interimar al ÎM „Salubrizare și
Amenajare Căușeni” începând cu data de 25.10.2022, până la finalizarea
concursului de selectare a administratorului.
Manifestând dezacordul cu Dispoziția Primarului or. Căușeni nr. 03-
1/265 din 25.10.2022, reclamanta a sesizat Oficiul Teritorial Căușeni,
solicitând verificarea legalității acesteia.
Drept urmare, prin Dispoziția nr. 03-1/8 din 13.01.2023 a Primarului
or. Căușeni a fost abrogată Dispoziția nr. 03-1/265 din 25.10.2022.
Astfel, prin Decizia Consiliului orășenesc Căușeni nr. 8/2 din 04
noiembrie 2022 „Cu privire la desemnarea interimatului la funcția de
Administrator al ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni”, Josan Natalia a fost
numită în calitate de administrator interimar al ÎM „Salubrizare si Amenajare
Căușeni”, începând cu data de 04.11.2022.
Rezultând din cele expuse supra, completul de judecată a stabilit că
dna Natalia Josan deținea statut de ales local (consilier în cadrul Consiliului
orășenesc Căușeni) și calitatea de administrator interimar al ÎM „Salubrizare
și Amenajare Căușeni”, conducător al organizației publice. Or, examinarea
incompatibilității urmează a fi tratată inclusiv prin prisma reglementărilor
Legii nr. 768/2000 privind statutul alesului local.
Astfel, potrivit art. 7 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 768/2000 privind
statutul alesului local, mandatul alesului local este incompatibil cu calitatea
de șef, de șef adjunct (inclusiv interimatul acestor funcții) în structurile
subordonate autorităților publice locale (instituții publice, servicii,
întreprinderi municipale).
Prin urmare, analizând normele legale citate, ÎM „Salubrizare și
Amenajare Căușeni” unde dna Natalia Josan activa în calitate de
administrator interimar al acestei întreprinderi și Consiliul orășenesc
10
Căușeni, unde aceasta deținea mandatul de consilier sunt de același nivel
(nivelul întâi) și din aceeași unitate administrativ-teritorială.
Respectiv, completul de judecată consideră că din data numirii în
funcția de administrator interimar al ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni”
- 25.10.2022 și începerea exercitării de facto a atribuțiilor, dna Natalia
Josan, a avut obligația legală de a renunța la una din calități, în termen de 30
de zile de la apariția incompatibilității, adică până la data de 24.11.2022. Însă,
Natalia Josan și-a manifestat intenția de a depune cererea de demisie de
ridicare a mandatului de consilier la data de 25.11.2022. Prin urmare, Natalia
Josan a întreprins măsuri cu privire la înlăturarea situației de
incompatibilitate cu încălcarea termenului limită legal stabilit, și anume
24.11.2022.
Cu referire la argumentele instanței de fond, care au stat la baza
admiterii cererii de chemare în judecată și la anularea actului de constatare
nr. 102/25 din 19 iulie 2023 emis de Autoritatea Națională de Integritate,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele:
Referitor la începerea curgerii termenului de 30 de zile în interiorul
căruia Natalia Josan urma să declare situație de incompatibilitate, Completul
reține că acesta urmează a fi calculat de la data emiterii Dispoziției Primarului
or. Căușeni nr. 03-1/265, soldată cu începerea exercitării de facto a
atribuțiilor, și anume din 25.10.2022.
Interpretarea instanțe de fond precum că data de la care urma
inspectorul de integritate să calculeze termenul de 30 de zile de la apariția
incompatibilității este 04.11.2022 data emiterii Deciziei Consiliului
orășenesc Căușeni, dar nu data de 25.10.2022, data emiterii Dispoziției
Primarului or. Căușeni, este eronată.
Deoarece, conform materialelor cauzei anexate la dosarul
administrativ și anume a tabelului de pontaj al administrației ÎM „Salubrizare
și Amenajare Căușeni”, Josan Natalia a fost remunerată, începând cu data de
25 octombrie 2022, ceea ce confirmă faptul că aceasta a activat în cadrul ÎM
„Salubrizare și Amenajare Căușeni” începând anume cu acea dată.
În acest sens, nu este relevant dacă actul prin care persoana a fost
numită în funcție trezea sau nu anumite dubii de legalitate, atât timp cât s-a
început exercitarea nemijlocită a funcției incompatibilă cu una alta deținută
de subiect. Or, în caz contrar, sub pretextul pretinsei ilegalități a actului de
numire în funcție, s-ar putea ușor eluda prevederile legale de soluționare a
incompatibilităților, prin invocarea faptului că actul este ilegal și, deși se
exercită nemijlocit o funcție incompatibilă cu alta, asta nu ar putea servi ca
temei pentru sancționarea unei eventuale incompatibilități.
11
Drept urmare, Josan Natalia avea obligația să declare situație de
incompatibilitate începând cu data de 25 octombrie 2022.
Josan Natalia fiind în exercițiul funcției de administrator interimar al
ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni”, și-a exercitat atribuțiile de serviciu,
fiind remunerată în mod corespunzător, fapt confirmat prin materialul
probator anexat la dosarul de control.
Or, pentru a exista incompatibilitate, este suficient ca persoana să fie
implicată concomitent în cel puțin două activități diferite, la care se mai
adaugă cerința că această cumulare să nu fie permisă de lege. Prin urmare,
deținerea simultană a mai multor funcții/mandate/calități este o condiție atât
esențială, cât și suficientă pentru constatarea existenței stării de
incompatibilitate.
Totodată, instanța de recurs constată că, conform adeverinței pentru
salariu eliberată de la locul de muncă și anume de către ÎM „Salubrizare și
Amenajare Căușeni”, Nataliei Josan i-a fost achitat salariul brut pentru luna
octombrie 2022 în sumă de 2023,81 de lei și pentru luna noiembrie 2022 în
sumă de 7171,80 de lei.
Subsecvent, referitor la argumentul instanței de fond precum că
Dispoziția primarului or. Căușeni din 25.10.2022, a fost abrogată prin
Dispoziția nr. 03-1/8 din 13 ianuarie 2023 a primarului or. Căușeni, completul
de judecată menționează că Dispoziția din 13 ianuarie 2023 a primarului or.
Căușeni, nu poate produce efecte juridice, retroactiv.
Prin urmare, Completul de judecată consideră că instanța de fond nu a
ținut cont de aceste circumstanțe și nu a examinat obiectiv și sub toate
aspectele, materialele cauzei.
În această ordine de idei completul de judecată opinează că
incompatibilitatea reprezintă, în esență, o situație în care una și aceeași
persoană exercită o funcție publică în paralel cu o altă funcție ori când aceasta
deține o calitate sau exercită o activitate în condițiile în care legea interzice
acest lucru.
În acest context, Completul reiterează că legislatorul a definit clar care
sunt cazurile de incompatibilitate, precum și condițiile în care acestea apar,
stabilind obligația subiectelor de a soluționa și înlătura incompatibilitatea.
Obligația subiectului declarării de înlăturare a stării de incompatibilitate este
o măsură care urmărește să asigure un climat de legalitate în exercițiul
funcțiilor publice și să protejeze funcțiile care, prin cumul cu altele, nu pot fi
îndeplinite în mod adecvat, fiind în detrimentul interesului public.
Mai mult, instanța de recurs decelează că, prin actul de constatare nr.
102/25 din 19 iulie 2023, inspectorul de integritate a ținut cont de faptul că,
12
Natalia Josan a soluționat starea de incompatibilitate tardiv, cu o zi și de
faptul că nu a mai admis anterior abateri similare pe domeniul de competență.
Prin urmare nu a considerat oportun de a solicita aplicarea interdicției de a
ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, urmând să-i fie aplicată o
sancțiune contravențională, conform prevederilor Codului Contravențional al
RM.
În concluzie, având în vedere aspectele discutate supra, Curtea
Supremă de Justiție constată că instanța de fond a comis o serie de erori de
aplicare și interpretare a normelor legale relevante în soluționarea cauzei,
care au condus la o soluție neîntemeiată.
Drept urmare, Curtea Supremă de Justiție consideră necesară casarea
hotărârii pronunțate de instanța de fond, având în vedere erorile de aplicare
și interpretare a normelor legale reținute în speță, iar acțiunea reclamantei
trebuie respinsă ca neîntemeiată, pentru a respecta integral normele aplicabile
și principiile fundamentale de drept administrativ și integritate prin
soluționarea stării de incompatibilitate în funcția publică.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 248 alin. (1) lit. b) și alin.
(3) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de Autoritatea Națională de Integritate.
Casează integral hotărârea din 26 octombrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Josan Natalia împotriva Autorității Naționale
de Integritate, privind anularea actului administrativ, și emite o decizie nouă,
prin care:
Se respinge ca fiind neîntemeiată acțiunea Nataliei Josan împotriva
Autorității Naționale de Integritate, privind anularea actului de constatare nr.
102/25 din 19 iulie 2023.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
13