3ra-392/21 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-392/21 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-392/21

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Chisilița

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima

DECIZIE

07 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca - Doneva

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Maria Ghervas

examinând recursul declarat de către Autoritatea Națională de Integritate,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către Maria

Ghelan împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea actului

administrativ individual defavorabil și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din data de 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a casat hotărârea din 19 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii,

constată:

La 04 iunie 2019 Maria Ghelan a depus acțiune în contencios administrativ

împotriva Autorității Naționale de Integritate, prin care a solicitat anularea actului de

constatare nr. 52/09 din 21 mai 2019 ca fiind ilegal, contrar legii și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii Maria Ghelan a indicat că la 06 decembrie 2018 în calitate

de primar al or. Căinari, r-nul Căușeni a participat la seminarul de instruire în cadrul

Autorității Naționale de Integritate cu tematica „identificarea și soluționarea

conflictelor de interese”. La 12 decembrie 2018, prin scrisoarea nr. 02/2-249

reclamanta a solicitat consultare și expunerea poziției autorității publice pârâte privind

angajarea pe o perioadă determinată în calitate de operator în sala de cazane a soțului

Petru Ghelan.

Prin scrisoarea nr. 04-09/120 din 24 ianuarie 2019 a fost informată despre

întocmirea procesului-verbal din 17 ianuarie 2019 de inițiere a procedurii de control

privind eventuala încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese.

Maria Ghelan a menționat că deși Primăria or. Căinari, r-nul Căușeni a remis la

01 martie 2019 explicațiile Primarului cu anexarea materialelor necesare Autoritatea

Națională de Integritate a întocmit la 21 mai 2019 actul de constatare, care a fost

recepționat la 24 mai 2019.

Prin actul de constatare s-a stabilit că Maria Ghelan, primar al or. Căinari, r-nul

Căușeni nu a informat, nu a soluționat și a admis consumarea conflictului de interese

1

la emiterea/semnarea dispoziției nr. 53-p din 12 noiembrie 2018, în prezența interesului

personal rezultat din relațiile cu persoanele apropiate, s-a sesizat Oficiul teritorial

Căușeni în vederea încetării mandatului de primar al or. Căinari din data rămânerii

definitive a actului de constatare, ori din data rămânerii definitive și irevocabile a

hotărârii judecătorești, prin care se confirmă existența conflictului de interese, s-a

decăzut Maria Ghelan din dreptul de a exercita funcții publice și funcții de demnitate

publică, inclusiv funcția de primar, pe o perioadă de 3 ani din data rămânerii definitive

a actului de constatare, ori a hotărârii judecătorești prin care s-a confirmat existența

conflictului de interese, s-a înscris Maria Ghelan, după destituirea din funcția de primar

al or. Căinari sau data rămânerii definitive a actului de constatare, ori a hotărârii

judecătorești prin care s-a confirmat existența conflictului de interese, în Registrul de

stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa funcție publică sau de demnitate

publică.

În opinia reclamantei actul nominalizat este ilegal și pasibil de a fi anulat ca

urmare a încălcării procedurii, menționând că nesoluționarea conflictului de interese,

în conformitate cu prevederile Legii privind declararea averii și intereselor personale

constituie contravenție administrativă reglementată de Codul contravențional și se

sancționează cu amendă. Astfel, inspectorul de integritate întocmește procesul-verbal

cu privire la contravenție și îl trimite instanței judecătorești spre examinare conform

procedurii stabilite de Codul contravențional. Până la moment, un astfel de proces-

verbal de contravenție administrativă nu a fost întocmit și nu a fost prezentat instanței

de judecată.

Maria Ghelan în dezacord cu actul de constatare a mai menționat că au fost

efectuate unele constatări eronate, ori în speță a fost un conflict real, deci subiectul

declarării este obligat să informeze șeful ierarhic sau organul ierarhic superior imediat,

dar nu mai târziu de 3 zile de la data constatării, despre conflictul de interese în care se

află. Această obligație a fost realizată de către aceasta prin scrisoarea din 12 decembrie

2018, prin care a sesizat autoritatea pârâtă despre posibila situație de conflict, totodată

a solicitat consultații și ajutor la soluționarea acestei probleme, însă prin răspunsul din

07 martie 2019 autoritatea pârâtă s-a mărginit la transcrierea legislației în domeniu fără

a concretiza circumstanțele concrete și soluțiile necesare.

Reclamanta a indicat că într-adevăr soțul său a fost angajat în calitate de operator

cazane, pe o perioadă determinată. Dispoziția a fost semnată de primar, deoarece a fost

un act administrativ individual ce ține nemijlocit de angajarea mai multor salariați.

Totodată, a susținut că contractul individual de muncă nr.7/2018 a fost semnat de către

secretarul Primăriei și nu de primar, iar sarcinile care urmau a fi executate de către

Petru Ghelan nu fac parte din funcția publică, nu gestionează resurse financiare sau

bunuri de valoare. Mai mult, însăși legea nu specifică clar care persoane pot cădea sub

conflict de interese, ceea ce face aplicarea legii neuniform.

Mai mult, la 18 februarie 2019 Petru Ghelan a depus cerere cu privire la demisie,

fiind încetat raportul de muncă din 18 februarie 2019. Inițierea procedurii de control a

avut loc la 24 ianuarie 2019, iar invitația a fost stabilită pentru data de 08 februarie

2019, deci la data întocmirii actului de constatare 21 mai 2019 nu exista conflict de

interese, acesta fiind soluționat la 18 februarie 2019.

Prin hotărârea din 19 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Maria Ghelan. (f.d. 61,64-72)

Hotărârea instanței de fond a fost contestată, în termen, cu apel de către avocatul

Veronica Pascal în numele Mariei Ghelan. (f.d. 63, 83-85)

2

În cadrul examinării cauzei în ordine de apel avocatul Veronica Pascal în numele

Mariei Ghelan a înaintat cerere privind sesizarea Curții Constituționale, solicitând

ridicarea excepției de neconstituționalitate a art. 23, alin. (2), (3), (4), (6),(7) și (9) din

Legea nr. 133 din 17 iulie 2016 privind declararea averii și intereselor personale și art.

39, alin. (2)-(4) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională

de Integritate.

Prin încheierea din data de 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis

cererea înaintată de Veronica Pascal în numele Mariei Ghelan privind ridicarea

excepției de neconstituționalitate. ( f.d. 136-142)

Curtea Constituțională prin decizia nr. 127 din 29 octombrie 2020 a declarat

inadmisibile sesizările privind excepția de neconstituționalitate a art. 23, alin. (3), (4),

(6), (7), (9) și art. 24, alin. (12) din Legii nr. 133 din 17 iulie 2016 privind declararea

averii și intereselor personale și a unor prevederi din art. 6, lit.c), art. 19, lit. f) și art.

39, alin. (2)-(4) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională

de Integritate, ridicate de avocatul Veronica Pascal în interesele Mariei Ghelan. (f.d.

144-150)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 25 noiembrie 2020 a casat

hotărârea din 19 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cu emiterea

unei noi hotărâri prin care a admis acțiunea depusă de către Maria Ghelan, a anulat

actul de constatare nr. 52/09 din 21 mai 2019 emis de către Autoritatea Națională de

Integritate. (f.d. 154,155-163)

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Autoritatea Națională de

Integritate.

În motivarea recursului Autoritatea Națională de Integritate a indicat că instanța

de apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele cauzei, a interpretat și aplicat

eronat normele de drept material.

Autoritatea recurentă a menționat că Maria Ghelan, deținând funcție de demnitate

publică, semnând actul administrativ, prin care și-a angajat soțul în calitate de operator

în sala de cazane, a admis conflict de interese consumat. Instanța de apel eronat a

considerat prezența unui conflict de interese real, ori Maria Ghelan a declarat conflictul

de interese după semnarea dispoziției de angajare a soțului său în entitatea care o

conduce.

Autoritatea Națională de Integritate a mai indicat că conflictul de interese

potențial și real apar până la semnarea unui act administrativ sau până la luarea unei

decizii. În termenul stabilit de legislator de 3 zile, care se calculează din momentul în

care a apărut potențialul conflict de interese, la caz la momentul apariției necesității de

angajare a lui Petru Ghelan în funcția de operator de cazane în cadrul Primăriei or.

Căinari, r-nul Căușeni, persoana cu funcție de demnitate publică nu a comunicat

potențialul conflict de interese, admițând consumarea lui prin semnarea dispoziției cu

privire la angajarea și angajarea efectivă a lui Petru Ghelan. Considerând soluția

instanței de apel eronată, a solicitat casarea deciziei cu menținerea hotărârii instanței

de fond.

Curtea Supremă de Justiție a expediat prin intermediul oficiului poștal pentru

notificare intimatei și avocatului acesteia recursul motivat depus de către Autoritatea

Națională de Integritate cu explicarea dreptului de a depune referințe.

La 05 aprilie 2021 Maria Ghelan, reprezentată de avocatul Veronica Pascal, a

depus referință la cererea de recurs înaintată de către Autoritatea Națională de

Integritate, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil, menționând

3

că acesta este depus tardiv și neîntemeiat. Referitor la tardivitatea recursului a indicat

că decizia instanței de apel a fost pronunțată public la data de 25 noiembrie 2020 în

prezența reprezentantului autorității recurente. Iar la 26 noiembrie 2020 și 23

decembrie 2020 instanța de apel a publicat pe portalul instanțelor de judecată

dispozitivul și motivarea deciziei, aceasta devenind publică și opozabilă tuturor

participanților la proces.

Astfel a susținut că autoritatea recurentă cunoștea despre decizia instanței de apel

din data de 25 noiembrie 2020.

Maria Ghelan, reprezentată de avocatul Veronica Pascal, a mai indicat că recursul

depus conține dezacordul cu soluția pronunțată de instanța de apel și nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a acesteia.

Verificând termenul de declarare a recursului inclusiv prin prisma argumentelor

invocate de intimată în referință, instanța de recurs constată respectarea acestuia de

către Autoritatea Națională de Integritate.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Astfel, legislatorul a instituit curgerea termenului de contestare cu recurs de la

data notificării deciziei.

În conformitate cu art. 97, alin. (1) din Codul administrativ notificarea este

comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod.

Aliniatul 3 al aceluiași articol prevede că autoritatea publică poate alege între

următoarele forme de notificare:

a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării;

b) notificare prin poștă cu act de notificare;

c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

Totodată se observă că instanța de apel a ales modalitatea de notificare a deciziei

prin poștă cu scrisoare recomandată.

Conform art. 109 din Codul administrativ un înscris poate fi notificat prin poștă

cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este suficient

avizul de recepție.

Potrivit avizului de recepție DS 8000834752AS anexat la fila dosarului 166

Autoritatea Națională de Integritate a recepționat decizia motivată a instanței de apel

la 15 ianuarie 2021. Alte probe de notificare a deciziei contestate la materialele

dosarului lipsesc.

În legătură cu faptul că dispozitivul deciziei instanței de apel nu a fost notificat

autorității recurente, ori un așa înscris lipsește în materialele dosarului, termenul de

depunere a recursului a început a curge pentru Autoritatea Națională de Integritate de

la data notificării deciziei motivate și anume de la 16 ianuarie 2021 și a expirat la 15

februarie 2021, ora 24:00, luni, zi lucrătoare.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs respinge argumentul Mariei Ghelan,

reprezentată de avocatul Veronica Pascal, precum că recursul a fost depus cu omiterea

4

termenului, ori prevederile art. 245 din Codul administrativ prevede expres că recursul

se depune în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel și nu la data

pronunțării.

Autoritatea Națională de Integritate la 15 februarie 2021 a depus recursul motivat,

deci, s-a conformat prevederilor legale și în termen de 30 de zile de la data notificării

deciziei instanței de apel a contestat-o cu recurs.

La 24 martie 2021, examinând admisibilitatea recursului depus de Autoritatea

Națională de Integritate împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, completul de admisibilitate specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție a dispus examinarea în fond a acestuia, în complet de cinci

judecători.

Conform articolului 247 din Codul administrativ Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. În speță, completul

specializat nu a considerat oportun de a cita participanții la proces și reprezentanții

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece

criticele autorității recurente au fost expuse cu suficientă claritate, iar intimata prin

referință și-a expus opinia asupra temeiniciei recursului.

Verificând argumentele invocate în recurs prin prisma materialelor din dosar,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia din 25 noiembrie

2020 a Curții de Apel Chișinău și de a menține hotărârea din data de 19 noiembrie 2019

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din considerentele ce preced.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1), lit. c) că examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează decizia instanței

de apel și emite o nouă decizie.

În interpretarea art. 244, alin. (2) coroborat cu art. 231, alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III

din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru

procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219, alin. (1) din Codul

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în

baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici

de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

În conformitate cu prevederile art. 194 din Codul administrativ, (1) în procedura

în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor

împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de

drept. (2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile

contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și

aplicării corecte a dreptului material.

Recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării corecte a dreptului

material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de instanțe și

confirmată de părți.

Astfel, probatoriul acumulat în materialele dosarului demonstrează că Maria

Ghelan deține funcția de demnitate publică și anume primar al or. Căinari, r-nul

Căușeni și potrivit art. 3, alin. (1), lit. a) din Legea nr. 133 din 17 iulie 2016 privind

5

declararea averii și intereselor personale, este subiect al declarării averii și a intereselor

personale.

Potrivit art. 11 din Legea nr. 133 din 17 iulie 2016 persoanele de demnitate publică

au obligația să evite conflictul de interese, iar în situația în care interesele personale ale

subiectului declarării ar putea conduce la apariția unui conflict de interese real urmează

a fi declarat.

Din speță rezultă că la 12 noiembrie 2018 între Primăria or. Căinari, r-nul Căușeni,

în calitate de angajator, în persoana primarului Maria Ghelan și soțul acesteia Petru

Ghelan, în calitate de angajat a fost încheiat contractul individual de muncă nr. 7/2018,

prin care ultimul a fost angajat în funcția de operator în sala de cazane, pe o perioadă

determinată, până la 31 martie 2019. (f.d. 20-21)

Prin dispoziția Primăriei or. Căinari, r-nul Căușeni nr. 53-p din 12 noiembrie

2018, semnată de primarul Maria Ghelan, Petru Ghelan a fost angajat începând cu 12

noiembrie 2018, în funcția de operator în sala de cazane, pe o perioadă determinată

până la 31 martie 2019, în baza contractului individual de muncă. (f.d.19)

Angajarea de către primarul Maria Ghelan a soțului său Petru Ghelan în serviciu

în cadrul Primăriei or. Căinari, r-nul Căușeni constituie un conflict de interese.

Deși, conflictul de interese s-a consumat la 12 noiembrie 2018, Maria Ghelan l-a

declarat abia la 12 decembrie 2018, când prin scrisoarea nr. 02/2-249 a solicitat

Autorității Naționale de Integritate expunerea poziției privind angajarea pe o perioadă

determinată în calitate de operator în sala de cazane a soțului Petru Ghelan. (f.d. 11)

Autoritatea Națională de Integritate prin procesul-verbal nr. 04/09 din 17 ianuarie

2019 a dispus inițierea procedurii de control privind eventuala încălcare a regimului

juridic al conflictului de interese de către Maria Ghelan, primar al or. Căinari, r-nul

Căușeni. (f.d. 31)

Prin scrisoarea nr. 04-09/120 din 24 ianuarie 2019 Maria Ghelan a fost informată

despre întocmirea procesului-verbal din 17 ianuarie 2019 de inițiere a procedurii de

control privind eventuala încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese. (f.d.

32)

La 01 martie 2019 Primăria or. Căinari, r-nul Căușeni a remis în adresa Autorității

Naționale de Integritate explicația primarului în vederea semnării actului administrativ

ce ține de angajarea lui Petru Ghelan. (f.d. 35)

Din conținutul explicației prezentate de Maria Ghelan, primar al or. Căinari, r-nul

Căușeni rezultă că a semnat dispoziția nr. 53-p din 12 noiembrie 2018, deoarece au fost

angajare două persoane nu doar soțul acesteia, însă contractul individual de muncă cu

Petru Ghelan a fost semnat de către secretarul consiliului local. (f.d. 36)

Prin dispoziția Primăriei or. Căinari, r-nul Căușeni nr.09-p din 29 martie 2019 s-

a încetat contactul individual de muncă încheiat pe o perioadă determinată, în

circumstanțe ce nu depind de voința părților cu Petru Ghelan, operator în sala de

cazane, începând cu 31 martie 2019. (f.d. 17)

Prin actul de constatare nr. 52/09 din 21 mai 2019 emis de Autoritatea Națională

Integritate s-a stabilit că Maria Ghelan, primar al or. Căinari, r-nul Căușeni nu a

informat, nu a soluționat și a admis consumarea conflictului de interese la

emiterea/semnarea dispoziției nr. 53-p din 12 noiembrie 2018, în prezența interesului

personal rezultat din relațiile cu persoane apropiate;

s-a decis: -sesizarea Oficiului teritorial Căușeni în vederea încetării mandatului de

primar al or. Căinari din data rămânerii definitive a actului de constatare, ori din data

6

rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești, prin care se confirmă

existența conflictului de interese;

- decăderea Mariei Ghelan din dreptul de a exercita funcții publice și funcții de

demnitate publică, inclusiv funcția de primar, pe o perioadă de 3 ani din data rămânerii

definitive a actului de constatare, ori a hotărârii judecătorești prin care s-a confirmat

existența conflictului de interese;

- înscrierea Mariei Ghelan, după destituirea din funcția de primar al or. Căinari

sau data rămânerii definitive a actului de constatare, ori a hotărârii judecătorești prin

care s-a confirmat existența conflictului de interese, în Registrul de stat al persoanelor

care au interdicție de a ocupa funcție publică sau de demnitate publică. (f.d. 8-10)

În dezacord cu actul de constatare nr. 52/09 din 21 mai 2019 Maria Ghelan,

invocând lipsa de intenție de a încălca regimul declarării conflictelor de interese și

necunoașterea legii a depus prezenta acțiune, solicitând anularea acestuia și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani prin hotărârea din data de 19 noiembrie 2019

a respins acțiunea depusă de către Maria Ghelan împotriva Autorității Naționale de

Integritate cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și

compensarea cheltuielilor de judecată, constatând încălcarea prevederilor Legii nr. 133

din 17 iulie 2016 de către subiectul declarării Maria Ghelan.

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data

de 25 noiembrie 2020 a casat hotărârea din 19 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani cu emiterea unei noi hotărâri, prin care a admis acțiunea depusă de către

Maria Ghelan, a anulat actul de constatare nr. 52/09 din 21 mai 2019 emis de către

Autoritatea Națională de Integritate.

În opinia instanței de apel, Maria Ghelan, deși a admis primul element constitutiv

al conflictului de interese, manifestat prin emiterea actului administrativ privind

angajarea lui Petru Ghelan în calitate de operator în sala de cazane, Autoritatea

Națională de Integritate nu a demonstrat că emiterea de către primarul Primăriei or.

Căinari, r-nul Căușeni a actului administrativ poate influența exercitarea imparțială și

obiectivă a mandatului.

În acest context instanța de apel a concluzionat că inexistența acestui element

definitoriu a conflictului de interese real pasibil de sancționare pentru nedeclararea

acestuia în termenul stabilit sau pentru realizarea consumată a acestuia exclude

componența delictului, inclusiv în contextul în care nu s-au stabilit circumstanțele ce

au precedat emiterea dispoziției sus-indicate prin prisma existenței sau lipsei unei

favorizări a ocupării de către soțul acesteia a funcției de operator de cazane în raport

cu alți potențiali candidați.

Argumentul Autorității Naționale de Integritate referitoare la faptul că Maria

Ghelan nu a declarat și nu a soluționat conflictul de interese și a emis actul

administrativ în privința membrului de familie/persoanei apropiate, a fost respins de

instanța de apel cu motivarea că elementele constitutive ale conflictului de interese

imputate nu se întruneau cumulativ pentru a determina existența acestuia.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră concluzia instanței de apel contradictorie circumstanțelor cauzei,

fiind rezultată din interpretarea eronată a stării de fapt și a normelor de drept material.

Astfel, pentru justa soluționare a speței, instanța de recurs urmează să stabilească

dacă Maria Ghelan, primar al or. Căinari, r-nul Căușeni, prin acțiunile sale a admis

7

încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese prevăzut de Legea nr. 133 din

17 iunie 2016.

Din conținutul art. 1, alin. (2) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 rezultă că scopul

aceste legi este instituirea măsurilor de prevenire și de combatere a îmbogățirii

nejustificate, a conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate, precum și a

încălcării regimului juridic al restricțiilor și limitărilor.

Deci, scopul acesteia este de a lua măsurile necesare ca subiectul declarării să nu

permită compromiterea procesului de luare a deciziilor oficiale și de administrație

publică din cauza intereselor și relațiilor lor personale.

În conformitate cu art. 2 din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 conflict de interese

este situația în care subiectul declarării are un interes personal ce influențează sau ar

putea influența exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce

îi revin potrivit legii.

Conform aceleiași norme, interesul personal este orice interes material sau

nematerial al subiectului declarării ce rezultă din activitățile sale în calitate de persoană

privată, din relațiile sale cu persoane apropiate sau cu persoane juridice și alți agenți

economici, indiferent de tipul de proprietate, din relațiile sau afiliațiile sale cu

organizații necomerciale, inclusiv cu partidele politice și cu organizațiile

internaționale.

În conformitate cu art. 12, alin. (1) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 subiectul

declarării se poate afla în conflicte de interese ce pot fi împărțite în următoarele

categorii:

a) conflict de interese potențial;

b) conflict de interese real;

c) conflict de interese consumat.

Din conținutul aceleiași norme rezultă că conflictul de interese potențial

reprezintă situația în care interesele personale ale subiectului declarării ar putea

conduce la apariția unui conflict de interese real și care se declară în condițiile art.4–7.

Conducătorul ierarhic superior acordă consultanță privind evitarea survenirii unui

conflict real ca efect al celui potențial.

Conflictul de interese real apare în cazul în care subiectul declarării este chemat

să rezolve o cerere/un demers, să emită un act administrativ, să încheie direct sau prin

intermediul unei persoane terțe un act juridic, să ia o decizie sau să participe la luarea

unei decizii în care are interese personale sau care vizează persoane ce îi sunt apropiate,

persoanele fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial și care

influențează sau pot influența exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a

funcției publice sau de demnitate publică.

Conflictul de interese consumat reprezintă fapta subiectului declarării de

rezolvare a unei cereri/unui demers, de emitere a unui act administrativ, de încheiere

directă sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, de luare sau de

participare la luarea unei decizii în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de

demnitate publică cu încălcarea prevederilor alin. (4) și (7).

Conform aliniatului (4) al art. 12 din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016, în cazul

apariției unui conflict de interese real, subiectul declarării este obligat:

a) să informeze șeful ierarhic sau organul ierarhic superior imediat, dar nu mai

târziu de 3 zile de la data constatării, despre conflictul de interese în care se află;

b) să nu rezolve cererea/demersul, să nu emită actul administrativ, să nu încheie,

direct sau prin intermediul unei persoane terțe, actul juridic, să nu ia sau să nu participe

8

la luarea deciziei în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică

până la soluționarea conflictului de interese.

Din conținutul aliniatului (4) rezultă că Maria Ghelan, deținând funcția de primar

al or. Căinari, r-nul Căușeni, soluționând cererea de angajare a soțului său în Primăria

or. Căinari, r-nul Căușeni, avea obligația să declare conflictul real de interese până la

semnarea actului administrativ.

În speță, Maria Ghelan a semnat dispoziția nr. 53-p din 12 noiembrie 2018 privind

angajarea soțului său, fără a declara preventiv și a soluționa conflictul de interese.

Aici instanța de apel eronat a concluzionat că conflictul de interese este real și nu

consumat, fără a ține cont că conflictul de interese real apare în cazul în care subiectul

declarării este chemat să emită un act administrativ în care vizează persoane ce îi sunt

apropiate și care influențează sau pot influența exercitarea imparțială și obiectivă a

mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică, iar conflictul de interese

consumat apare în situația în care subiectul declarării a emis un act administrativ fără

a informa Autoritatea Națională de Integritate și până la soluționarea conflictului de

interese.

Astfel, Maria Ghelan în calitate de primar al or. Căinari, r-nul Căușeni, a emis

actul administrativ, prin care a angajat o persoană apropiată, fără informarea Autorității

Naționale de Integritate despre situația de conflict de interese real în care se află și nu

s-a abținut de la emiterea actului administrativ până la soluționarea conflictului de

interese.

În acest context instanța de recurs conchide ca fiind corectă concluzia Autorității

Naționale de Integritate, înserată în actul de constatare nr. 52/09 din 21 mai 2019

precum că Maria Ghelan prin emiterea actului administrativ și anume dispoziția nr. 53-

p din 12 noiembrie 2018 privind angajarea lui Petru Ghelan în funcție de operator în

sala de cazane, a admis un conflict de interese consumat.

Argumentul Mariei Ghelan precum că prin dispoziția nr. 53-p din 12 noiembrie

2018 au fost angajate și alte persoane, nu o scutește de răspundere pentru încălcarea

regimului juridic al conflictului de interese în raport cu soțul său Petru Ghelan, ori prin

prisma Legii nr. 133 din 17 iunie 2016 ca persoană de demnitate publică avea obligația

de a informa Autoritatea Națională de Integritate despre situația de conflict în care se

afla în raport cu persoana apropiată Petru Ghelan și să se abțină de la emiterea actului

administrativ în care avea interese personale sau care vizează persoane ce îi sunt

apropiate, până la soluționarea conflictului de interese.

În aceste circumstanțe completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție reține ca fiind corectă concluzia instanței de fond

precum că Maria Ghelan nu a informat în termenul stabilit despre conflictul de interese

în care s-a aflat, precum și a admis consumarea conflictului de interese prin emiterea

și semnarea dispoziției nr. 53-p din 12 noiembrie 2018, în prezența interesului personal

rezultat din relațiile cu persoana apropiată soțul Petru Ghelan.

Concluzia instanței de apel precum că Autoritatea Națională de Integritate nu a

demonstrat că în speță au fost întrunite condițiile cumulative ale conflictului de interese

real admis de Maria Ghelan, este eronată și contravine circumstanțelor speței, ori la caz

s-a stabilit încălcarea de către Maria Ghelan a regimului juridic al conflictelor de

interese prin admiterea de către acesta a conflictului de interese consumat, manifestat

prin emiterea actului administrativ fără a informa Autoritatea Națională de Integritate

și până la soluționarea conflictului de interese.

9

Argumentul Mariei Ghelan precum că a informat Autoritatea Națională de

Integritate despre conflictul de interese apărut, după ce a participat la seminarul de

instruire în cadrul Autorității Naționale de Integritate cu tematica „identificarea și

soluționarea conflictelor de interese” de asemenea nu o scutește de respectarea

prevederilor Legii nr. 133 din 17 iunie 2016, care sunt obligatorii pentru persoanele de

demnitate publică de la data accederii în funcția publică.

Instanța de recurs nu poate reține ca fiind întemeiat nici argumentul Mariei Ghelan

invocat în instanța de apel, cât și în referința la recurs precum că la momentul emiterii

actului de constatare nu exista nici un conflict de interese, deoarece acesta a fost

soluționat la 18 februarie 2019 prin încetarea raportului de muncă cu Petru Ghelan.

Aici urmează de reținut că conflictul se apreciază la data emiterii actului administrativ

privind angajarea lui Petru Ghelan în calitate de operator sala de cazane și nu la data

constatării.

În apărarea sa Maria Ghelan a mai invocat că Autoritatea Națională de Integritate

nu a respectat procedura de aplicare a sancțiunii, ori în cazul în care a constatat că

aceasta a încălcat dispozițiile legale privind conflictul de interese, urma să dispună

atragerea ei la răspunderea contravențională, dar nu încetarea mandatului.

Referitor la acest argument instanța de recurs menționează că în conformitate cu

prevederile art. 23, alin. (1), alin. (4) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 încălcarea

prevederilor prezentei legi atrage răspundere disciplinară, contravențională, civilă sau

penală, după caz. Fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat că acesta

a soluționat o cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat,

direct sau prin intermediul unei persoane terțe, un act juridic, a luat o decizie sau a

participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de

interese constituie temei pentru răspunderea contravențională sau penală și pentru

revocarea, destituirea sau, după caz, încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori

de serviciu ale subiectului în cauză.

Din conținutul normelor de drept sus - citate rezultă că pentru emiterea unui act

administrativ cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese intervine

și sancțiunea privind revocarea, destituirea sau, după caz, încetarea mandatului, a

raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului în cauză.

În speță, prin actul de constatare nr. 52/09 din 21 mai 2019 rezultă că Autoritatea

Națională de Integritate, constatând că Maria Ghelan a admis consumarea conflictului

de interese, a sesizat Oficiul teritorial Căușeni în vederea încetării mandatului de

primar al or. Căinari, cu decăderea din dreptul de a exercita funcții publice și funcții de

demnitate publică, inclusiv funcția de primar, pe o perioadă de 3 ani și cu înregistrarea

în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa funcție publică sau de

demnitate publică în conformitate cu prevederile legale. (f.d. 8-10)

Cu referire la argumentul că inițial persoanei de demnitate publică urma să i se

aplice o sancțiune contravențională instanța de recurs reține că la inițiativa avocatului

Veronica Pascal în numele Mariei Ghelan în speța respectivă a fost ridicată excepția

de neconstituționalitate a art. 23, alin. (2), (3), (4), (6),(7) și (9) din Legea nr. 133 din

17 iulie 2016 privind declararea averii și intereselor personale și art. 39, alin. (2)-(4)

din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

Prin decizia nr. 127 din 29 octombrie 2020 Curtea Constituțională a menționat că

în conformitate cu articolul 12, alin.(4) din Legea privind declararea averii și

intereselor personale, în cazul apariției unui conflict de interese real, subiectul

10

declarării este obligat să informeze organul ierarhic superior imediat și să nu rezolve

sau să emită acte administrative până la soluționarea conflictului de interese, în caz

contrar fiind pasibil de răspundere contravențională, conform articolului 3132 alineatele

(1) și (2) din Codul contravențional. Prin urmare, Curtea a constatat că răspunderea

contravențională devine incidentă pentru „nedeclararea” și „nesoluționarea”

conflictului de interese real existent, adică pentru inacțiunea subiectului.

În același timp, pentru conflictul de interese consumat (acțiunea subiectului)

interdicția intervine ca sancțiune de a mai exercita o funcție publică pe o perioadă de 3

ani de la data eliberării. Prin acțiunea subiectului se înțelege fapta subiectului declarării

de rezolvare a unei cereri/unui demers, de emitere a unui act administrativ, de încheiere

directă sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, de luare sau de

participare la luarea unei decizii în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de

demnitate publică cu încălcarea prevederilor legii.

De asemenea, Curtea a menționat că legislatorul a definit clar tipurile de conflicte

de interese și limita întinderii acestora, fiind previzibile consecințele lor în funcție de

acțiunea/inacțiunea subiectului. Consecințele încălcării prevederilor conținute în Legea

privind declararea averii și a intereselor personale sunt previzibile pentru destinatarii

normelor. Astfel, subiectul declarării este obligat să declare și să soluționeze un conflict

de interese real pentru a evita survenirea conflictului de interese consumat (în cazul

acestor inacțiuni survenind răspunderea contravențională sau penală, după caz), iar în

situația în care subiectul totuși prin acțiune admite conflictul de interese consumat,

inspectorul de integritate aplică prin actul de constatare interdicția stabilită de articolul

23 alin. (6) din Legea privind declararea averii și intereselor personale.

În concluzie completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție acceptă criticile formulate de către autoritatea recurentă în

susținerea netemeinicii cererii de chemare în judecată, ori Autoritatea Națională de

Integritate la emiterea actului de constatare a respectat prevederile legale și corect a

stabilit că Maria Ghelan, prin semnarea dispoziției nr. 53-p din 12 noiembrie 2018 a

admis încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese.

Mai mult, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a menționat că persoanele care

exercită o activitate profesională trebuie să dea dovadă de o prudență mai mare în

cadrul activității lor și este de așteptat ca acestea să-și asume riscurile inerente

activității lor (Sekmadienis Ltd. v. Lituania, 30 ianuarie 2018, § 65; Satakunnan

Markkinapörssi Oy și Satamedia Oy v. Finlanda [MC], 27 iunie 2017, § 145) (DCC nr.

143 din 16 decembrie 2019, §§ 26-27).

Astfel, soluția instanței de fond cu privire la respingerea acțiunii depusă de către

Maria Ghelan împotriva Autorității Naționale de Integritate, privind anularea actului

de constatare nr. 52/09 din 21 mai 2019 este corectă, iar decizia instanței de apel este

greșită și contrară prevederilor legale și stării de fapt.

Subsecvent stabilirii legalității actului de constatare nr. 52/09 din 21 mai 2019,

emis de Autoritatea Națională de Integritate, instanța de judecată prin prisma art. 96,

alin. (1) din Codul de procedură civilă corect a respins și pretenția cu privire la

compensarea cheltuielilor de judecată.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea instanței de

fond este legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu interpretarea

eronată a circumstanțelor faptice și a normelor de drept material, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

11

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

de a admite recursul depus de către Autoritatea Națională de Integritate, de a casa

decizia din data de 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a emite o nouă

decizie, prin care se menține hotărârea din data de 19 noiembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani.

În conformitate cu art. 247, art. 248, alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Autoritatea Națională de Integritate.

Se casează decizia din data de 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și se

emite o nouă decizie, prin care se menține hotărârea din data de 19 noiembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani în cauza de contencios administrativ la acțiunea

depusă de către Maria Ghelan împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire

la contestarea actului administrativ individual defavorabil și compensarea cheltuielilor

de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Maria Ghervas

12