3ra-660/21 — cu privire la contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-660/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Ciumac

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Muruianu, E. Palanciuc, V. Clima

ÎNCHEIERE

30 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Autoritatea Națională

de Integritate,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Andrei

Cernev împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei din data de 03 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău

prin care s-a casat hotărârea din data de 22 septembrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani cu emiterea unei noi hotărâri prin care s-a admis acțiunea,

constată:

La 13 august 2019 Andrei Cernev a depus acțiune în contencios administrativ

împotriva Autorității Naționale de Integritate, prin care a solicitat anularea

integrală a actului de constatare nr. 73/06 din 12 iulie 2019 al Autorității Naționale

de Integritate.

În motivarea acțiunii Andrei Cernev a indicat că la 13 iulie 2019 Autoritatea

Națională de Integritate a întocmit actul de constatare nr. 73/06, prin care a stabilit

existența stării de incompatibilitate prin nesoluționarea în termen legal a regimului

juridic al incompatibilității. Actul contestat i-a fost adus la cunoștință la 26 iulie

2019.

Reclamantul a susținut că nu este de acord cu actul de constatare, invocând că

activând în cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii a acționat în corespundere cu

exigențele art. 7 al Legii privind statutul alesului local la realizarea activității sale

în cadrul Consiliului orășenesc Vulcănești, deoarece norma indicată instituie

interdicții în exercitarea mandatului de ales local a altor funcții de demnitate

publică.

De asemenea autoritatea pârâtă nu a ținut cont de faptul că legislația prevede

achitarea de către Consiliul local a unei indemnizații simbolice și nu a unui salariu,

precum și compensarea cheltuielilor aferente. Prin urmare, indemnizația este o

1

plată compensatorie pentru participarea la ședințele Consiliului local și nu se

încadrează în regimul juridic al salariului.

Cu referire la incompatibilitatea funcției de inspector cu activitatea efectuată

la ÎS „Centrul de instruire în domeniul securității muncii” și la SRL „Promedsec”,

Andrei Cernev a menționat că acesta este o activitate didactică, ce nu este

incompatibilă cu funcția sa.

Prin hotărârea din data de 22 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea înaintată de Andrei Cernev.(f.d.

109,116-122)

Hotărârea instanței de fond a fost contestată în termen de către Andrei

Cernev. (f.d.114,128-134)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 03 februarie 2021 a casat

hotărârea din data de 22 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

cu emiterea unei noi hotărâri prin care a admis acțiunea, a anulat actul de

constatare nr. 73/06 din 12 iulie 2019 al Autorității Naționale de Integritate.

(f.d.146, 147-155)

Instanța de apel a reținut în temeiul art. 2, art. 24, alin.(2), art. 25, alin. (1),

alin. (2), lit. b) și alin. (6) din Legea nr. 158- XVI din 04 iulie 2008 cu privire la

funcția publică și statutul funcționarului public, articolul unic din Legea nr. 120 din

09 iulie 2020 pentru interpretarea art. 25, alin. (2) din Legea cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public, art.16 din Legii nr. 133 din 17 iunie 2016

privind declararea averii și a intereselor personale și art. 7, alin. (1), art. 8, alin. (1),

art. 11, alin. (1) și art. 23, alin. (3) din Legea nr. 768 – XIV din 02 februarie 2000

privind statutul alesului local și articolul unic din Legea nr. 263 din 16 noiembrie

2012 privind interpretarea art. 7, alin. (1), lit. c) și d) din Legea privind statutul

alesului local, că Andrei Cernev, deținând funcția publică în cadrul Inspectoratului

de Stat al Muncii, totodată fiind consilier în Consiliul orășenesc Vulcănești și

prestând activitate didactică în domeniul securități muncii în cadrul ÎS „Centrul de

instruire în domeniul relațiilor de muncă” și în cadrul SRL „Promedsec” nu a

încălcat regimul juridic al incompatibilităților.

În acest sens instanța de apel a menționat că funcționarul public care exercită

mandatul de ales local și nu este angajat în subdiviziunile autorităților publice

locale, nu deține calitatea de șef, șef adjunct în structurile subordonate autorității

publice locale nu cade sub incidența de incompatibilitate cu orice altă funcție

publică.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Autoritatea Națională de

Integritate, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel cu emiterea unei noi hotărâri privind menținerea hotărârii instanței de fond.

(f.d. 161-169)

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel nu a elucidat pe deplin

toate temeiurile legale invocate de către autoritatea publică recurentă și a aplicat

eronat normele de drept material, care vin în contradicții cu circumstanțele de fapt

și de drept. Autoritatea Națională de Integritate a susținut că Andrei Cernev prin

exercitarea simultană a funcției de inspector în cadrul inspectoratului de Stat al

Muncii și consilier în Consiliul or. Vulcănești, precum și cumularea activității

didactice în baza contractelor individuale de muncă cu ÎS „Centrul de instruire în

2

domeniul relațiilor de muncă” și SRL „Promedsec” se află în stare de

incompatibilitate nesoluționată în termen, prin ce a încălcat regimul juridic al

incompatibilităților.

La 03 iunie 2021 avocatul Veaceslav Dandiș în interesele lui Andrei Cernev a

depus referință la cererea de recurs înaintată de către Autoritatea Națională de

Integritate, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil, menționând că

din conținutul recursului rezultă dezacordul cu soluția adoptată și repetă aceleași

argumente asupra cărora instanța de apel s-a expus.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Avocatul Veaceslav Dandiș în interesele lui Andrei Cernev în referința depusă

a invocat tardivitatea recursului, menționând că decizia contestată a fost emisă la

data de 03 februarie 2021, în ședință publică, termenul de contestate expirând la

data de 09 martie 2021, pe când recursul a fost depus la 22 aprilie 2021.

Din materialele dosarului rezultă că decizia instanței de apel a fost pronunțată

la 03 februarie 2021. Dispozitivul deciziei nu a fost notificat participanților la

proces, însă motivarea deciziei instanței de apel a fost notificat autorității recurente

la data de 31 martie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la fila

dosarului 158.

În aceste circumstanțe completul specializat respinge argumentul avocatului

Veaceslav Dandiș în interesele lui Andrei Cernev privind tardivitatea recursului,

ori termenul de depunere a recursului începe a curge de la data notificării deciziei

instanței de apel. La caz, termenul de depunere a recursului începe a curge de la

data de 01 aprilie 2021, deci recurs motivat depus de către Autoritatea Națională de

Integritate la 22 aprilie 2021 este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).Din analiza acestor prevederi rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

3

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate,

cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în

condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de

formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma

„motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Autoritatea Națională de

Integritate, în este inadmisibilă.

4

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, înaintat de către Autoritatea Națională de Integritate, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5