3r-88/21 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- eliberarea ordonantei judecătoresti
3r-88/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 3r-88/21
ÎNCHEIERE
10 martie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
examinând cererea recurentului Veaceslav Cenușa cu privire la ridicarea
excepției de neconstituționalitate,
în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către
Veaceslav Cenușa împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Direcției generale
asistență socială și sănătate a municipiului Chișinău și Direcției asistență socială
sectorul Buiucani a municipiului Chișinău cu privire la contestarea actului
administrativ,
constată:
La 16 septembrie 2019, Veaceslav Cenușa a depus la Judecătoria Chișinău,
sediul Rîșcani, acțiune în contencios administrativ, care a fost concretizată ulterior
sub aspectul obiectului material, împotriva Primăriei municipiului Chișinău,
Direcției generale asistență socială și sănătate a municipiului Chișinău și Direcției
asistență socială sectorul Buiucani a municipiului Chișinău, prin care a solicitat
anularea ordinului Direcției asistență socială sectorul Buiucani a municipiului
Chișinău nr. 110 din 28 iunie 2019 și obligarea efectuării plăților de ajutor social
începând cu luna iunie 2019 până la data revocării actului administrativ de către
instanța de judecată (f.d. 29-34).
Concomitent cu depunerea cererii de concretizare a acțiunii, Veaceslav
Cenușa a solicitat suspendarea executării în timp și pe cercul de persoane actul
administrativ contestat – ordinul Direcției Asistență Socială sectorul Buiucani a
municipiului Chișinău nr. 110 din 28 iunie 2019.
Prin încheierea din 30 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a respins cererea depusă de către Veaceslav Cenușa cu privire la
suspendarea actului administrativ individual defavorabil (f.d. 41-43).
Prin decizia din 13 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a anulat încheierea
din 30 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o
încheiere nouă, prin care s-a admis cererea lui Veaceslav Cenușa și s-a suspendat
executarea ordinului Direcției asistență socială sectorul Buiucani a municipiului
Chișinău nr. 110 din 28 iunie 2019 „cu privire la stoparea plății de ajutor social”
(f.d. 101-105).
1
La 28 august 2020, Veaceslav Cenușa a depus prin poștă electronică cerere de
corectare a erorilor și de completare a deciziei din 13 iulie 2020 a Curții de Apel
Chișinău (f.d. 111, 112).
Prin încheierea din 30 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-au
corectat erorile strecurate în decizia din 13 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău,
prin scrierea corectă a numelui recurentului – „Cenușa”, în loc de numele indicat
greșit „Cenuța” și prin indicarea corectă a instanței sesizate – Judecătoria
Chișinău, sediul Rîșcani, în locul instanței indicate greșit „Judecătoria Orhei,
sediul Telenești”.
S-a respins ca neîntemeiată cererea lui Veaceslav Cenușa cu privire la
corectarea unor erori ortografice, precum și cererea de completare a dispozitivului
deciziei din 13 iulie 2020 Curții de Apel Chișinău, cu dispoziția reluării plăților în
baza actului administrativ din 19 martie 2019 [repunere în executare a Deciziei din
19 martie 2019] (f.d. 117-119).
La 16 octombrie 2020, Veaceslav Cenușa a depus la Curtea de Apel Chișinău
cerere privind eliberarea ordonanței judecătorești, conform art. 344-347 din Codul
de procedură civilă, prin care a solicitat încasarea forțată a sumei debitoriale de
3 360 de lei în baza deciziei din 13 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și
repararea prejudiciului material în sumă de 336 de lei, cauzat prin neexecutarea
benevolă a deciziei judecătorești, cu aplicarea sechestrului pe suma de 3 696 de lei,
în eventualitatea neexecutării imediate a ordonanței (f.d. 121-122).
Prin încheierea din 26 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
ca inadmisibilă cererea depusă de către Veaceslav Cenușa cu privire la eliberarea
ordonanței judecătorești conform art. 344-347 din Codul de procedură civilă
(f.d. 130-132).
La 03 februarie 2020, Veaceslav Cenușa a depus la Curtea de Apel Chișinău
recurs motivat împotriva încheierii din 26 octombrie 2020 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând anularea integrală a încheierii recurate și eliberarea ordonanței
judecătorești de executare a deciziei din 13 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău.
Totodată, prin cererea de recurs Veaceslav Cenușa a solicitat ridicarea din
oficiu a excepției de neconstituționalitate a art. 12 din Legea cu privire la ajutorul
social nr. 133-XVI din 13 iunie 2008 (f.d. 144-146).
Examinând cererea recurentului Veaceslav Cenușa cu privire la ridicarea
excepției de neconstituționalitate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta
urmează a fi respinsă, din următoarele motive.
Prin prisma art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în
contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.
Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu
excepția art. 169-171.
În conformitate cu art. 121 alin. (1) din Codul de procedură civilă în cazul
existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor
Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și
ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze,
instanța de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează
Curtea Constituțională.
2
Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că, la ridicarea excepției de
neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale, instanța nu este în drept să
se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a
normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor
condiții:
a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1) lit.
a) din Constituție;
b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori
este ridicată de către instanța de judecată din oficiu;
c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;
d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale avînd ca obiect
prevederile contestate.
Deopotrivă, alineatul (5) al aceluiași articol stipulează că instanța de judecată
poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de chemare în
judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă
cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată
admisibilă conform legii.
Din conținutul normelor legale precitate rezultă indubitabil că instanța de
judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă examinează
fondul cauzei după ce a primit în procedură cererea cu care a fost sesizată.
Prin prisma art. 121 alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs
consideră inoportun de a ridica excepția de neconstituționalitate a art. 12 din Legea
cu privire la ajutorul social nr. 133-XVI din 13 iunie 2008, în condițiile în care nu
judecă fondul litigiului, or, specificul procedurii în recurs conform Capitolului IV
din Codul administrativ se limitează la verificarea legalității și temeiniciei
acțiunilor instanței vis-a-vis de unele aspecte procedurale la judecarea cauzei.
Prin urmare, din motivele reliefate supra, instanțe de recurs consideră că
cererea cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate înaintată de către
Veaceslav Cenușa urmează a fi respinsă.
Conform art. 195 și art. 230 din Codul administrativ și în conformitate cu
art. 121 din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se respinge cererea recurentului Veaceslav Cenușa cu privire la ridicarea
excepției de neconstituționalitate.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
3
Dosarul nr. 3r-88/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – A. Paniș
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima
DECIZIE
10 martie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
examinând recursul depus de către Veaceslav Cenușa,
în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către
Veaceslav Cenușa împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Direcției generale
asistență socială și sănătate a municipiului Chișinău și Direcției asistență socială
sectorul Buiucani a municipiului Chișinău cu privire la contestarea actului
administrativ,
împotriva încheierii din 26 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a respins ca inadmisibilă cererea depusă de către Veaceslav Cenușa cu
privire la eliberarea ordonanței judecătorești conform art. 344-347 din Codul de
procedură civilă de încasare a sumei derivate din decizia din 13 iulie 2020 a Curții
de Apel Chișinău, adoptată în ordine de recurs conform cererii de recurs depuse de
către Veaceslav Cenușa împotriva încheierii din 30 decembrie 2019 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani,
constată:
La 16 septembrie 2019, Veaceslav Cenușa a depus la Judecătoria Chișinău,
sediul Rîșcani, acțiune în contencios administrativ, care a fost concretizată ulterior
sub aspectul obiectului material, împotriva Primăriei municipiului Chișinău,
Direcției generale asistență socială și sănătate a municipiului Chișinău și Direcției
asistență socială sectorul Buiucani a municipiului Chișinău, prin care a solicitat
anularea ordinului Direcției asistență socială sectorul Buiucani a municipiului
Chișinău nr. 110 din 28 iunie 2019 și obligarea efectuării plăților de ajutor social
începând cu luna iunie 2019 până la data revocării actului administrativ de către
instanța de judecată (f.d. 29-34).
Concomitent cu depunerea cererii de concretizare a acțiunii, Veaceslav
Cenușa a solicitat suspendarea executării în timp și pe cercul de persoane actul
administrativ contestat – ordinul Direcției Asistență Socială sectorul Buiucani a
municipiului Chișinău nr. 110 din 28 iunie 2019.
4
Prin încheierea din 30 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a respins cererea depusă de către Veaceslav Cenușa cu privire la
suspendarea actului administrativ individual defavorabil (f.d. 41-43).
Prin decizia din 13 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a anulat încheierea
din 30 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o
încheiere nouă, prin care s-a admis cererea lui Veaceslav Cenușa și s-a suspendat
executarea ordinului Direcției asistență socială sectorul Buiucani a municipiului
Chișinău nr. 110 din 28 iunie 2019 „cu privire la stoparea plății de ajutor social”
(f.d. 101-105).
La 28 august 2020, Veaceslav Cenușa a depus prin poștă electronică cerere de
corectare a erorilor și de completare a deciziei din 13 iulie 2020 a Curții de Apel
Chișinău (f.d. 111, 112).
Prin încheierea din 30 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-au
corectat erorile strecurate în decizia din 13 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău,
prin scrierea corectă a numelui recurentului – „Cenușa”, în loc de numele indicat
greșit „Cenuța” și prin indicarea corectă a instanței sesizate – Judecătoria
Chișinău, sediul Rîșcani, în locul instanței indicate greșit „Judecătoria Orhei,
sediul Telenești”.
S-a respins ca neîntemeiată cererea lui Veaceslav Cenușa cu privire la
corectarea unor erori ortografice, precum și cererea de completare a dispozitivului
deciziei din 13 iulie 2020 Curții de Apel Chișinău, cu dispoziția reluării plăților în
baza actului administrativ din 19 martie 2019 [repunere în executare a Deciziei din
19 martie 2019] (f.d. 117-119).
La 16 octombrie 2020, Veaceslav Cenușa a depus la Curtea de Apel Chișinău
cerere privind eliberarea ordonanței judecătorești, conform art. 344-347 din Codul
de procedură civilă, prin care a solicitat încasarea forțată a sumei debitoriale de
3 360 de lei în baza deciziei din 13 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și
repararea prejudiciului material în sumă de 336 de lei, cauzat prin neexecutarea
benevolă a deciziei judecătorești, cu aplicarea sechestrului pe suma de 3 696 de lei,
în eventualitatea neexecutării imediate a ordonanței (f.d. 121-122).
Prin încheierea din 26 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
ca inadmisibilă cererea depusă de către Veaceslav Cenușa cu privire la eliberarea
ordonanței judecătorești conform art. 344-347 din Codul de procedură civilă
(f.d. 130-132).
La 03 februarie 2020, Veaceslav Cenușa a depus la Curtea de Apel Chișinău
recurs motivat împotriva încheierii din 26 octombrie 2020 a Curții de Apel
Chișinău (f.d. 144-146).
Argumentele recursului, în esență, se rezumă la faptul că concluzia Curții de
Apel Chișinău privind inaplicabilitatea în speță a dispozițiilor art. 344-345 din
Codul de procedură civilă este eronată, deoarece contravine art. 195 din Codul
administrativ, care nu conține restricții în acest sens.
Recurentul Veaceslav Cenușa a solicitat prin cererea de recurs anularea
integrală a încheierii din 26 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și eliberarea
ordonanței judecătorești de executare a deciziei din 13 iulie 2020 a Curții de Apel
Chișinău.
În corespundere cu articolul 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile
primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de
hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.
5
Conform articolului 242 din Codul administrativ, recursul împotriva
încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis
încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată, care a emis
încheierea contestată, transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii
judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze
recursul.
Instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și
a respectat termenele instituite de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ
pentru demararea căii de atac în ordine de recurs, deoarece conform avizului de
recepție a corespondenței DS 8000498176AS, încheierea recurată a Curții de Apel
Chișinău a fost notificată lui Veaceslav Cenușa, iar recursul motivat a fost depus la
03 februarie 2021.
Prin prisma articolului 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă
de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și
încheierilor curților de apel.
Potrivit articolului 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă
soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.
Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.
Examinând recursul depus, prin prisma argumentelor invocate de recurent și a
materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept pertinente speței, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge
la concluzia de a-l respinge, cu menținerea încheierii instanței de apel, din
motivele ce succed.
În conformitate cu articolul 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ,
examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin
care respinge recursul.
În corespundere cu art. 21 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile
publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu
legea și alte acte normative.
Conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și
instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea
stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile
participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.
Prin prisma art. 194 din Codul administrativ, (1) în procedura în prima
instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva
încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept.
(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile
contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și
aplicării corecte a dreptului material.
Cercetând starea fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, Colegiul
constată că prin decizia din 13 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a suspendat
executarea ordinului Direcției asistență socială sectorul Buiucani a municipiului
Chișinău nr. 110 din 28 iunie 2019 „cu privire la stoparea plății de ajutor social”
(f.d. 101-105).
La 16 octombrie 2020, Veaceslav Cenușa a depus la Curtea de Apel Chișinău
cerere privind eliberarea ordonanței judecătorești, conform art. 344-347 din Codul
6
de procedură civilă, prin care a solicitat încasarea forțată a sumei debitoriale de
3 360 de lei în baza deciziei din 13 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și
repararea prejudiciului material în sumă de 336 de lei, cauzat prin neexecutarea
benevolă a deciziei judecătorești, cu aplicarea sechestrului pe suma de 3 696 de lei,
în eventualitatea neexecutării imediate a ordonanței (f.d. 121-122).
Prin încheierea din 26 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
ca inadmisibilă cererea depusă de către Veaceslav Cenușa cu privire la eliberarea
ordonanței judecătorești conform art. 344-347 din Codul de procedură civilă
(f.d. 130-132).
Efectuând controlul judiciar al încheierilor din 26 octombrie 2020 a Curții de
Apel Chișinău, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță
cu normele de drept procedural.
În conformitate cu art. 1 din Codul administrativ, (1) legislația administrativă
reprezintă cadrul juridic principal prin care se asigură reglementarea raporturilor
administrative la înfăptuirea activității administrative și a controlului judecătoresc
asupra acesteia.
(2) Legislația administrativă se întemeiază pe normele constituționale
dezvoltate în prezentul cod, în alte legi și în alte acte normative subordonate legii,
care reglementează raporturile administrative și care trebuie să fie în concordanță
cu Constituția Republicii Moldova.
(3) Actele normative subordonate legii se aplică la reglementarea raporturilor
administrative doar în cazurile în care sînt emise în temeiul legii și nu contravin ei.
În corespundere cu art. 2 din Codul administrativ, (1) prevederile prezentului
cod determină statutul juridic al participanților la raporturile administrative,
atribuțiile autorităților publice administrative și ale instanțelor de judecată
competente pentru examinarea litigiilor de contencios administrativ, drepturile și
obligațiile participanților în procedura administrativă și cea de contencios
administrativ.
(2) Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii
specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale
derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este
absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.
(3) Prevederile prezentului cod nu se aplică:
a) raporturilor juridice de drept privat la care participă autoritățile publice;
b) raporturilor juridice ale autorităților publice care acționează în baza
Codului contravențional sau Codului penal;
c) actelor supuse controlului de constituționalitate de către Curtea
Constituțională;
d) procedurii de elaborare și adoptare a actelor normative.
Colegiul învederează că legea administrativă nu reglementează instituția
eliberării ordonanțelor judecătorești.
Totodată, art. 195 din Codul administrativ stipulează că procedura acțiunii în
contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.
Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu
excepția art. 169-171.
Din sensul logico-juridic al art. 195 din Codul administrativ rezultă
indubitabil că dispozițiile acestuia sunt excepționale și nu au scopul deschiderii
unor remedii suplimentare celor stabilite în Codul administrativ.
7
Relevant este că procedura în ordonanță, reglementată de Capitolul XXXV
din Codul de procedură civilă constituie o formă judiciară specifică de apărare a
drepturilor și intereselor legitime ale creditorului bazată pe acte incontestabile
prezentate împotriva debitorului care nu-și onorează obligația.
Așa, procedura în ordonanță este o procedură simplificată, în raport cu
procedura contencioasă în acțiunea civilă, având particularități specifice.
Una din trăsăturile procedurii în ordonanță este forma specifică de apărare a
drepturilor și intereselor creditorului, ce se bazează pe acte incontestabile cu
privire la obligațiile debitorului pe care nu le execută în mod evident.
O altă trăsătură specifică ține de obiectul material al procedurii, care servește
pentru soluționarea într-o formă simplificată a pricinilor ce rezultă din raporturi
rezultate în legătură cu încasarea sumelor bănești sau revendicarea bunurilor
mobiliare.
Respectiv, aplicabilitatea procedurii în ordonanță este condiționată de natura
specifică a pretențiilor material-juridice înaintate de către creditor, care sunt
enumerate expres și exhaustiv în art. 345 din Codul de procedură civilă, conform
căruia se emite ordonanță judecătorească în cazul în care pretenția:
a) derivă dintr-un act juridic autentificat notarial;
b) rezultă dintr-un act juridic încheiat printr-un înscris simplu, iar legea nu
dispune altfel;
c) este întemeiată pe protestul cambiei în neachitarea, neacceptarea sau
nedatarea acceptului, autentificat notarial;
d) ține de încasarea pensiei de întreținere a copilului minor care nu necesită
stabilirea paternității, contestarea paternității (maternității) sau atragerea în proces
a unor alte persoane interesate;
e) urmărește perceperea salariului sau unor alte drepturi calculate, dar
neplătite salariatului;
f) este înaintată de organul de poliție sau de Serviciul Fiscal de Stat privind
încasarea cheltuielilor aferente căutării pîrîtului sau debitorului ori bunurilor lui
sau copilului luat de la debitor în temeiul unei hotărîri judecătorești, precum și a
cheltuielilor de păstrare a bunurilor sechestrate de la debitor și a bunurilor
debitorului evacuat din locuință;
g) rezultă din procurarea în credit sau acordarea în leasing a unor bunuri;
h) rezultă din nerestituirea cărților împrumutate de la bibliotecă;
i) decurge din neonorarea de către agentul economic a datoriei față de Fondul
Social;
j) rezultă din restanțele de impozit sau din asigurarea socială de stat;
k) urmărește exercitarea dreptului de gaj;
l) rezultă din neachitarea de către persoanele fizice și juridice a primelor de
asigurare obligatorie de asistență medicală.
m) rezultă din prevederile art. 99 alin. (4) din Codul de executare;
n) rezultă din facturi care au scadența la data depunerii lor;
o) se referă la întoarcerea executării conform art. 158 alin. (2) din Codul de
executare;
p) este înaintată de instituția penitenciară privind încasarea cheltuielilor de
escortă a deținuților în ședințe de judecată în cauze civile;
r) este înaintată de persoana care a primit sau a cumpărat un bun, dacă se
referă la evacuarea persoanelor din bunul imobil transmis sau vîndut de executorul
judecătoresc, cu confirmarea acestui fapt de către instanța de judecată.
8
Prin urmare, procedura în ordonanță, reglementată de Capitolul XXXV din
Codul de procedură civilă este o formă simplificată de apărare a drepturilor și
intereselor creditorului, alternativă procedurii în acțiune civilă și nu poate fi
aplicată la caz.
Mai mult ca atât, Colegiul vădește că, prin cererea de eliberare a ordonanței
judecătorești, Veaceslav Cenușa readuce în discuție problema repunerii în acțiune
a actului administrativ individual favorabil, existent la data emiterii actului
administrativ individual defavorabil suspendat, fapt care deja a fost examinat de
către instanța de judecată.
În lumina acestor circumstanțe, Colegiul ajunge la concluzia că Curtea de Apel
Chișinău întemeiat a respins ca inadmisibilă cererea lui Veaceslav Cenușa de
emitere a ordonanței judecătorești conform art. 344-347 din Codul de procedură
civilă.
Conjunctura concluziilor trase de instanța de recurs și expuse supra profilează
netemeinicia recursului și necesitatea respingerii acestuia, cu menținerea încheierii
recurate.
Conform articolelor 193, 194, 241 și 243 alin. (1) lit. b), (2) și (3) din Codul
administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
decide:
Se respinge recursul depus de către Veaceslav Cenușa.
Se menține încheierea din 26 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău emisă
în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către
Veaceslav Cenușa împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Direcției generale
asistență socială și sănătate a municipiului Chișinău și Direcției asistență socială
sectorul Buiucani a municipiului Chișinău cu privire la contestarea actului
administrativ.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
9