3ra-244/23 — Anularea actului administrativ

3ra-244/23 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosar nr. 3ra-244/23 (2-22110196-01-3ra-10032023)

Instanța de fond: Curtea de Apel Chișinău, judecători – Gh. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan

Î N C H E I E R E

03 aprilie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Donțu Anatolie și avocatul

acestuia, Gladun Viorica,

în cauza la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Donțu Anatolie

împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea Actului de

constatare nr. 282/09 din 30 iunie 2022, prin care s-a constatat încălcarea regimului

juridic al conflictelor de interese,

împotriva hotărârii din 15 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea,

c o n s t a t ă:

La 29 iulie 2022, Donțu Anatolie a înaintat o cerere de chemare în judecată

împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea Actului de

constatare nr. 282/09 din 30 iunie 2022, prin care s-a constatat încălcarea regimului

juridic al conflictelor de interese.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, prin actul de constatare nr.

282/09 din 30 iunie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a constatat, precum

că Donțu Anatolie, exercitând mandatul de primar al or. Căușeni, având interes

personal rezultat din relațiile sale cu persoane apropiate, a încălcat regimul juridic al

conflictelor de interese, manifestat prin nedeclararea (neinformarea) în termenul

legal a conflictelor de interese reale în conformitate cu art. 12 alin. (4) lit. a), b), art.

12 alin. (5), (7) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor

personale, nesoluționarea conflictelor de interese reale în conformitate cu art. 14

alin. (2)-(4) din Legea 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale,

încheierea contractelor cu o societate comercială condusă de persoane apropiate, fapt

prin care a admis consumarea conflictelor de interese, în conformitate cu art. 12 alin.

(1) al Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale.

La fel, în pct. 3 din Actul de constatare nr. 282/09 din 30 iunie 2022, Autoritatea

Națională de Integritate a decis că se decade Donțu Anatolie din dreptul de a exercita

o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, inclusiv funcția (mandatul) de

1

primar pe o perioadă de 3 ani din data rămânerii definitive a actului de constatare ori

din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se

confirmă existența conflictului de interese.

Potrivit reclamantului, actul de constatare nr. 282/09 din 30 iunie 2022 emis de

Autoritatea Națională de Integritate, nu conține motivarea scopului, caracterului

potrivit, necesar și rezonabil al deciziei privind sancționarea primarului or. Căușeni,

Donțu Anatolie, or, hotărârea privind decăderea ultimului din dreptul de a exercita

o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, inclusiv mandatul de primar,

urma să fie motivată din punct de vedere al proporționalității.

În speță, Autoritatea Națională de Integritate, fără o motivare a necesității

aplicării a unei asemenea sancțiuni, a decis în atare mod.

Făcând trimitere la prevederile art. 118 din Codul administrativ, reclamantul a

invocat că lipsa unei motivări adecvate echivalează cu lipsa motivării, asta deoarece

motivarea este operațiunea administrativă prin care raționamentele avute în vedere

de autoritate trebuie să fie înțelese de public și de subiecții cărora actul administrativ

se adresează. Astfel, argumente și motive despre cum poate fi înțeleasă această

prezumție a autorității, nu se regăsesc în actul de constatare nr. 282/09 din 30

septembrie 2022, și prin aceasta ea contravine art. 118 alin. (1), alin. (2) și alin. (3)

din Codul administrativ.

Reclamantul a menționat că a explicat inspectorului Autorității Naționale de

Integritate în procedura administrativă pornită în privința sa, că actele juridice,

contractul de antrepriză nr. 178 din 26 noiembrie 2019, valoarea lucrărilor de

construcție montaj -197 923,77 lei, contractul de antrepriză nr. 39 din 02 martie

2020, valoarea lucrărilor de construcție montaj - 43 450,96 lei, contractul de achiziții

publice nr. 74 din 15 aprilie 2020, valoarea bunurilor achiziționate - 106 800 lei și

contractul de achiziții publice nr. 89 din 05 iunie 2020, valoarea bunurilor

achiziționate - 25 000 lei, au fost încheiate și exercitate în conformitate cu Legea

privind achizițiile publice nr. 131 din 03 iulie 2015, ca servicii de valoare mică.

Procurarea bunurilor, serviciilor și lucrărilor, s-a efectuat în conformitate cu

alocațiile bugetare prevăzute pentru anul respectiv.

Astfel, în procedura cererii ofertelor de prețuri, SRL „Simdomita” a oferit cel

mai bun preț, totodată pentru unele lucrări, agentul economic numit este unicul din

r-nul Căușeni care are în parcul auto utilaj pentru construcții de drumuri (autogreider

de dimensiuni mici) pentru care SA „Drumuri Căușeni” a solicitat 640,73 lei/oră în

comparație cu SRL „Simdomita” care a oferit 500 lei/oră pentru autogreider de

dimensiuni mari, unitate auto pe care SA „Drumuri Căușeni” nici nu îl are în posesie.

Corespunzător s-a ajuns la concluzia care este cea mai oportună și avantajoasă

variantă tehnică, în raport cu prețul propus.

Aceste tranzacții economice nu au prejudiciat autoritatea publică locală, ci mai

mult, s-au economisit mijloace financiare, ceea ce reprezintă o gestionare eficientă

a finanțelor publice locale planificate în buget și lipsa de consecințe prejudiciabile

la nivel local.

Ca urmare a încheierii contractelor de antrepriză și de achiziții publice, plângeri

din partea altor agenți economici, nu au parvenit.

Reclamantul a indicat că, Autoritatea Națională de Integritate în actul de

constatare nr. 282/09 din 30 iunie 2022, nu a reținut explicațiile primarului, nu s-a

2

expus asupra lor sau a motivelor de respingere, atentând în atare mod la securitatea

raportului juridic și principiul tratamentului egal.

Astfel, conform art. 30 din Codul administrativ, care reglementează securitatea

raporturilor juridice, autoritățile publice nu pot întreprinde măsuri care să afecteze

situațiile juridice definitive sau drepturile dobândite, decât în situația în care, în

condițiile stabilite de lege, acest lucru este absolut necesar pentru interesul public.

Conform prevederilor Legii 132/2016, inserate în art. 39 alin. (2) și (5),

inspectorul de integritate decide dacă dispune măsurile menționate la alin. (1) lit. b)

(emiterea actului de constatare în speță) în funcție de gradul de vinovăție al

subiectului declarării, de natura abaterii, de numărul și durata acestora, de comiterea

unor abateri similare anterior, de prejudiciul adus interesului public și de funcția

publică deținută. La aprecierea faptului dacă sunt aduse daune interesului public, se

va ține cont în principal de numărul de persoane afectate, de mărimea prejudiciului

material cauzat, de consecințele abaterii la nivel local, național sau internațional, de

afectarea reputației autorității/instituției publice sau a bunei funcționări a acesteia,

precum și de alte circumstanțe care ar afecta interesul public.

După cum reiese din actul de constatare nr. 282/09 din 30 iunie 2022, potrivit

opiniei reclamantului, Autoritatea Națională de Integritate nu a motivat gravitatea

abaterii sub aspectul elementelor menționate mai sus, precum și legătura cauzală

între acestea, pentru a ajunge la concluzia fermă privind aplicarea sancțiunii

disciplinare - decăderea primarului or. Căușeni, Donțu Anatolie, din dreptul de a

exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, inclusiv funcția

(mandatul) de primar.

Reclamantul a invocat prevederile art. 39 alin. (1) lit. a) și b) din Legea

132/2016, în redacția din 2021, care prevede că, în cazul în care se constată

nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de interese ori încălcarea regimului

juridic al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate: a)

încheie un proces-verbal cu privire la contravenție ți aplică sancțiunea

contravențională. Termenul de prescripție a răspunderii contravenționale nu se

aplică; b) după caz, emite un act de constatare în care solicită încetarea mandatului,

a raporturilor de muncă sau de serviciu ale subiectului declarării și aplică pentru

acesta interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică.

În acest sens, sintagma „după caz” de la lit. b) alin. (1) al art. 39 din Legea

132/2016, hotărâtă de Autoritatea Națională de Integritate, este una extremă, or,

adoptarea actului de constatare în care a dispus decăderea din dreptul de a exercita

mandatul de primar al or. Căușeni, nu este motivată prin prisma gravității faptei

săvârșite și de existența vreunui prejudiciu adus autorității locale, pentru aplicarea

celei mai grave sancțiuni disciplinare, atâta timp cât legea prevede posibilitatea

aplicării sancțiunii mai blânde, contravențională.

În corespundere cu art. 23 alin. (6) din Legea nr. 133/2016 privind declararea

averii și intereselor personale, „subiectul declarării eliberat sau destituit din funcție

potrivit prevederilor alin. (3)-(5) este decăzut din dreptul de a mai exercita o funcție

publică sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor eligibile, pe o

perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcția publică ori de

demnitate publică respectivă sau din data încetării de drept a mandatului său...”.

Reclamantul consideră că, având în vedere că funcția de primar este o funcție

eligibilă, sancțiunea din pct. 3 din Actul de constatare ANI nr. 282/09 din 30 iunie

3

2022 (privarea de a ocupa funcții pe o perioadă de 3 ani), este ilegală. În atare

situație, inspectorul de integritate intervine în voința cetățenilor, care conform

Constituției RM, constituie baza puterii de stat (art. 2 din Constituția Republicii

Moldova). Acest fundament constituțional este concretizat în Capitolul 14 (art. 185,

etc.) din Codul electoral al RM nr. 1381/1997, conform cărora, „revocarea

primarului se face prin referendum local”. Astfel instanța are și sarcina de examina

cazul și prin prisma constituționalității prevederilor de încetare a mandatului

primarului, doar prin referendum local ori prin sentință judecătorească pentru

infracțiuni incompatibile cu exercitarea mandatului.

Față de cele expuse, potrivit reclamantului, utilizarea dreptului discreționar s-a

realizat de către Autoritatea Națională de Integritate în mod arbitrar.

În concluzie, reclamantul a invocat că actul de constatare nr. 282/09 din 30

iunie 2022, este nemotivat, disproporționat și ilegal, nu are răspuns flexibil la toate

problemele, cu exercitarea abuzivă a dreptului discreționar, finalizându-se cu o

soluție neechilibrată, fără respectarea scopului pentru care a fost învestită

Autoritatea Națională de Integritate, pasibilă anulării din motivele de fapt și de drept

enunțate în cererea de chemare în judecată.

Reieșind din cele expuse, reclamantul a solicitat anularea Actului de constatare

nr. 282/09 din 30 iunie 2022.

Prin hotărârea din 15 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

ca neîntemeiată acțiunea.

Pentru a hotărî astfel, instanța a conchis că, Autoritatea Națională de Integritate

a ajuns la o concluzie corectă în privința faptului că, reclamantul Donțu Anatolie,

exercitând funcția de primar al orașului Căușeni, a încălcat regimul juridic al

conflictelor de interese, care s-a manifestat prin următoarele: - nedeclararea

(neinformarea) în termenul legal a conflictelor de interese reale în conformitate cu

art. 12, alin. (4), lit. a) - b), art. 12, alin. (5), alin. (7) din Legea nr. 133/2016 privind

declararea averii și a intereselor personale; - nesoluționarea conflictelor de interese

reale în conformitate cu art. 14 alin. (2)-(4) din Legea nr. 133/2016 privind

declararea averii și a intereselor personale; - încheierea contractelor cu o societate

comercială condusă de persoane apropiate, fapt prin care a admis consumarea

conflictelor de interese, în conformitate cu art. 12 alin. (10) al Legii 133/2016 privind

declararea averii și a intereselor personale.

Instanța a apreciat critic argumentele reclamantului, că semnând contractele de

arendă dânsul nu a comis careva încălcări, întrucât încheierea contractului nr. 39 din

02 martie 2020 a fost cauzată de faptul că SRL „Simdomita” era unicul agent

economic care dispunea de utilajul necesar în vederea efectuării lucrărilor de

reparație, iar contractul nr. 33 din 26 februarie 2020 a fost întocmit în baza deciziei

Consiliului orășenesc. Or, art. 12 din Legea nr. 133/2016 stabilește expres că,

competența de soluționare a situației de conflict de interese real, în care se afla

primarul, îi revine Autorității Naționale de Integritate, primarul fiind în drept numai

să-și declare abținere de la emiterea actelor juridice, în timp ce în speță, reclamantul

Donțu Anatolie, prin nedeclararea abținerii, s-a auto pronunțat indirect asupra

situației de conflict de interese, concluzionând că o astfel de situație nu exista.

Mai mult, încheierea contractului cu persoana cu care reclamantul se află în

relații apropiate, reprezintă situația de conflict de interese, or reclamantul a eșuat să

4

demonstreze că la încheierea acestuia nu a urmărit interese personale fie materiale,

fie nemateriale.

Completul judiciar a apreciat ca neîntemeiat argumentul reclamantului, potrivit

căruia sancțiunile aplicate prin actul de constatare contestat sunt extreme,

nemotivate, disproporționate gravității faptei și chiar dacă autoritatea publică a

stabilit că reclamantul a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, urma a fi

aplicată o sancțiune mai blândă.

În acest context, instanța a considerat necesar de a reține ca fiind relevant

argumentul pârâtului, în care ultimul a făcut trimitere la opinia Curții

Constituționale, expusă la pct. 17 din Decizia nr. 143 din 16 decembrie 2019, potrivit

căreia, pentru a asigura interesul public cu imparțialitate și obiectivitate, agenții

publici, împreună cu conducătorul entității publice și, după caz, cu Autoritatea

Națională de Integritate, sunt obligați să identifice și să trateze conflictele de interese

care apar în activitatea lor profesională în termenele și modul stabilit.

În acest sens, articolul 12 al Legii privind declararea averii și a intereselor

personale prevede categoriile conflictelor de interese și modul de declarare a

acestora.

Deci, reclamantul nu poate să-și justifice faptele sale decât prin prisma

prevederilor Legii privind declararea averii și a intereselor personale, iar dacă atare

fapte sunt contrare legii, atunci se constată încălcarea regimului juridic al

conflictului de interese, fapt pe care, inspectorul de integritate corect l-a stabilit în

privința reclamantului.

Prin aceeași decizie nr. 143 din 16 decembrie 2019, Curtea Constituțională a

stabilit la pct. 23, că pentru conflictul de interese consumat (acțiunea subiectului)

interdicția intervine ca sancțiune de a mai exercita o funcție publică pe o perioadă

de 3 ani de la data eliberării.

Astfel, după constatarea faptului că reclamantul nu a declarat în termenul legal

conflictele de interese în care se afla, nu a soluționat conflictele de interese reale

conform prevederilor legale și, totodată, a încheiat contractele cu SRL „Simdomita”

al cărui administrator în perioada încheierii contractelor era unchiul său, în temeiul

art. 23 alin. (6) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor

personale, inspectorul de integritate just a dispus decăderea reclamantului din

dreptul de a exercita o funcție publică sau de demnitate publică, cu excepția altor

funcții electorale, pe o perioadă de 3 ani.

Prin urmare, în circumstanțele în care legiuitorul prevede o astfel de sancțiune

pentru încălcările comise de reclamant, instanța a apreciat ca fiind nefondate

argumentele lui Donțu Anatolie precum că sancțiunea aplicată este neproporțională

încălcării comise.

La 23 decembrie 2022, Donțu Anatolie, prin intermediul avocatului Gladun

Viorica, a depus recursul nemotivat împotriva hotărârii din 15 decembrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău. La 07 martie 2023, a depus recursul motivat, solicitând

admiterea cererii de recurs, casarea hotărârii contestate, cu pronunțarea unei noi

decizii de admitere integrală a acțiunii. La 13 martie 2023, recurentul a înregistrat

un recurs motivat, solicitând casarea hotărârii din 15 decembrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, cu pronunțarea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii. Iar

la 09 octombrie 2023, Donțu Anatolie a depus o cerere prin care a prezentat

argumente suplimentare în susținerea recursului, formulând aceleași cerințe.

5

În motivarea recursului au fost invocate argumente și motive similare celor din

cererea de chemare în judecată. Suplimentar s-a indicat că prima instanță, la

adoptarea soluției, nu a raportat starea de fapt la starea de drept aplicabilă speței, a

încălcat flagrant regulile de apreciere a probelor, acționând după judecată proprie,

neglijând unele probe decisive prezentate și susținute de partea reclamantă, precum

și a ignorant exigențele legii materiale, fapt ce a condus la adoptarea unei soluții

contradictorii și ilegale.

La 13 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia cererii de recurs

intimate, însă Autoritatea Națională de Integritate nu și-a exercitat dreptul său de a

se expune asupra recursului printr-o referință.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a

fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv

Cartea a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în

special prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la

examinarea recursului, va aplica prevederile cu privire la temeiurile declarării

recursului din Codul administrativ în redacția în vigoare la data declarării acestuia.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Instanța de recurs constată că hotărârea Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțată la 15 decembrie 2022, dispozitivul fiind notificat avocatului recurentului

prin poșta electronică la 19 decembrie 2022 (f.d. 88, vol. I), iar recurentului prin

intermediul factorului poștal la 28 decembrie 2022 (f.d. 92, vol. I). Decizia motivată

i-a fost comunicată avocatului recurentului la 08 februarie 2023 (f.d. 89, vol. I), iar

recurentului – la 14 februarie 2023 (f.d. 93, vol. I).

Astfel, depunerea recursului nemotivat la 23 decembrie 2022 (f.d. 90, vol. I),

precum și a motivării recursului la 07 martie 2023 (f.d. 94-99, vol. I) și la 13 martie

2023 (f.d. 106-117, vol. I), este în termen.

Examinând admisibilitatea recursurilor înaintate de Donțu Anatolie și avocatul

acestuia, Gladun Viorica, completul de judecată le consideră drept inadmisibile.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

6

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată reține că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes

rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că, Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-

o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată accentuează că admisibilitatea recursului

trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești

supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri

de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes,

de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

7

În circumstanțele menționate, completul de judecată ajunge la concluzia de a

declara inadmisibile recursurile înaintate de Donțu Anatolie și avocatul acestuia,

Gladun Viorica.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată

d i s p u n e:

Recursurile înaintate de Donțu Anatolie și avocatul acestuia, Gladun Viorica,

se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

8