3ra-787/24 — anularea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actelor administrative
- Temei legal
- consecintele depunerii recursului care nu se incadreaza in temeiurile prevazute la art.245.1 din Codul administrativ
3ra-787/24 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Anatolie
Donțu,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Anatolie Donțu împotriva Comisiei
Electorale Centrale, terț Partidul Politic „Platforma Demnitate și
Adevăr” privind anularea actelor administrative,
împotriva hotărârii din 12 septembrie 2024 a Curții de Apel
Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-787/24
NR. PIGD 2-24057407-01-3ra-16092024)
Consecințele depunerii recursului care nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art.2451 din Codul administrativ.
Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici
17 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
Anatolie Donțu
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 28 mai 2024, Anatolie Donțu a depus acțiune în contencios
administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale, solicitând anularea
hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.2468 din 24 aprilie 2024 „Cu
privire la stabilirea datei alegerilor locale noi pentru funcția de primar al
orașului Căușeni, raionul Căușeni” și anularea hotărârii Comisiei Electorale
Centrale nr.2520 din 14 mai 2024 „Cu privire la cererea prealabilă nr. CEC-
7/13798 din 2 mai 2024 a domnului Anatolie Donțu”.
În motivarea acțiunii, reclamantul Anatolie Donțu a indicat că a fost
vizat în procedura administrativă privind stabilirea datei alegerilor locale noi
pentru funcția de primar al orașului Căușeni, r-nul Căușeni, având calitatea
de primar în funcție al orașului Căușeni, de către efectele juridice ale
hotărârii organului de jurisdicție administrativă în domeniul electoral.
Reclamantul a menționat că prin încheierea Curții Supreme de Justiție
din 3 aprilie 2024 au fost declarate inadmisibile recursurile înaintate de
Anatolie Donțu și avocatul acestuia, Viorica Gladun, împotriva hotărârii din
15 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost menținut actul
de constatare nr. 282/09 din 30 iunie 2022, prin care s-a constatat încălcarea
regimului juridic al conflictelor de interese.
Reclamantul a relevat că la data semnării cererii prealabile, Autoritatea
Națională de Integritate nu a sesizat Consiliul orășenesc Căușeni în privința
încetării înainte de termen a mandatului său, or, sesizarea Comisiei
Electorale Centrale cu privire la încetarea înainte de termen a mandatului de
primar al orașului Căușeni, nu reprezintă o executare perfectă a prevederilor
articolului 35 alin. (4) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea
Națională de Integritate și această circumstanță nu poate fi considerată în
calitate de vacanță a mandatului de primar al orașului Căușeni.
Corespunzător, reclamantul a susținut că, Consiliul orășenesc Căușeni
nu s-a expus în privința încetării înainte de termen a mandatului de primar al
1
domnului Anatolie Donțu și nu a declarat vacanța mandatului de primar al
orașului Căușeni, raionul Căușeni cu consecințele juridice stabilite de Legea
nr. 768/2000 privind statutul alesului local, cu modificările ulterioare, care
doar în privința consilierului local stabilește că mandatul se consideră vacant
de îndată ce decizia cu privire la ridicarea lui în condițiile alin. (2) și (3) art.5
din Legea nr. 768/2000 a fost adusă la cunoștința consilierului vizat. În cazul
în care comunicarea deciziei este imposibilă, mandatul se consideră vacant
din momentul adoptării deciziei.
În context, reclamantul a reiterat și prevederile art. 6 alin. (2) din
Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții
de demnitate publică, potrivit cărora, în cazul în care ocuparea funcției de
demnitate publică are loc prin alegeri, temeiul legal al apariției raportului de
exercitare a funcției este validarea mandatului de către autoritatea
competentă, dacă legea specială nu prevede altfel.
Respectiv, în opinia reclamantului pentru desființarea/încetarea
raporturilor de serviciu este necesar cel puțin același act al autorității
competente, altfel raporturile de exercitarea a funcției continuă, iar prin
hotărârea Comisiei Electorale Centrale în speță chiar se creează o
incertitudine și conflict dintre primarul în exercițiu și potențialul nou primar
ales.
Reclamantul a afirmat că Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.
2468 din 24 aprilie 2024 contravine principiului securității juridice și
prevederilor valabilității actelor administrative prevăzute de art. 30 și 139
alin. (3) din Codul administrativ. Prin Hotărârea nr. 2468 din 24 aprilie 2024
se lezează dreptul în exercitarea funcției de primar al orașului Căușeni prin
stabilirea datei alegerilor locale noi pentru funcția de primar al orașului
Căușeni, pentru data de 17 noiembrie 2024, deoarece sancțiunea aplicată prin
actul de constatare nr. 282/09 din 30 iunie 2022 vizează circumstanțele care
se refereau la regimul juridic al conflictelor de interese ce rezultă din cadrul
funcției de ales local, în speță, de primar al orașului Căușeni, în mandatul
cuprins între anii 2019 – 2023.
Reclamantul a notat că actul de constatare nr. 282/09 din 30 iunie 2022
a intrat în vigoare la 03 aprilie 2024 și se referă la perioada exercitării
mandatului de primar al orașului Căușeni pentru perioada anilor 2019 –
2023, astfel încât consideră că constatările din actul nr. 282/09 din 30 iunie
2022 nu pot viza reclamantul în calitate de subiect cu statut de persoană
fizică, pentru că i-ar limita capacitatea juridică de exercițiu și această
limitarea în drepturi prin sancțiunea descrisă ține exclusiv de exercitarea
mandatului de ales local.
2
Reclamantul a relevat că autoritatea publică pârâtă în hotărârea
contestată nu menționează expres despre care mandat de exercitare a
atribuțiilor de primar al orașului Căușeni se are în vedere, ținând cont de
faptul că Anatolie Donțu este titular al mandatului de primar al orașului
Căușeni, atât pentru perioada cuprinsă între anii 2019-2023, cât și pentru
perioada cuprinsă între anii 2023-2027.
Reclamantul a precizat că prin hotărârea Judecătoriei Căușeni, sediul
Central din 29 noiembrie 2023 a fost anulată hotărârea nr. 67 din
19 noiembrie 2023 emisă de către Consiliul Electoral al Circumscripției
Electorale Căușeni nr. 10/1 cu privire la invalidarea mandatului de primar al
orașului Căușeni, raionul Căușeni a domnului Anatolie Donțu și a fost
obligat Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Căușeni nr. 10/1 să
valideze mandatul primarului ales Anatolie Donțu, candidat la funcția de
primar al orașului Căușeni, din partea Partidului Politic „Platforma
Demnitate și Adevăr”, în cadrul alegerilor locale generale din 5 noiembrie
2023.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2023, a fost
menținută hotărârea Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 29 noiembrie
Iar, prin decizia din 20 decembrie 2023 a Curții Supreme de Justiție s-
a menținut decizia din 11 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Prin hotărârea nr. 69 din 12 decembrie 2023 a Consiliului Electoral al
Circumscripției Electorale Căușeni nr. 10/1 a fost confirmată legalitatea
alegerilor primarului orașului Căușeni din 5 noiembrie 2023 și validat
mandatul primarului ales în orașul Căușeni, raionul Căușeni, domnul
Anatolie Donțu.
În context, reclamantul a afirmat că, la caz, nu sunt temeiuri pentru
extinderea efectelor ce rezultă din actele judecătorești prin care s-a menținut
actul de constatare nr. 282/09 din 30 iunie 2022 asupra valabilității exercitării
noului mandat de primar al orașului Căușeni.
Reclamantul a atenționat asupra faptului că au fost aplicate cu efect
retroactiv prevederi care аu intrat în vigoare ulterior cazului în speță, care
efectiv sancționează demnitarul public în condiții mai aspre, ceea ce în opinia
sa, contravine principiilor constituționale și legislației administrative.
În continuare, reclamantul a reiterat prevederile art. 30 din Codul
administrativ și a explicat că Legea nr. 335/2023 pentru modificarea unor
acte normative, care introduce procedurile defavorabile menționate, nu
conține prevederi privind aplicarea acestora cu efect retroactiv, respectiv
procedurile în speță trebuie aplicate de Autoritatea Națională de Integritate
3
și Comisia Electorală Centrală pentru actele de constatare aprobate după
intrarea în vigoare a Legii nr. 335/2023, adică după 30 noiembrie 2023.
În acest sens, reclamantul a relevat că situația din speță se încadrează
în limitele prevederilor art. 73 alin. (3) și (4) ale Legii nr. 100 din 22
decembrie 2017 cu privire la actele normative, potrivit cărora, actul normativ
produce efecte doar cât este în vigoare și, de regulă, nu poate fi retroactiv
sau ultraactiv. Au efect retroactiv doar actele normative prin care se stabilesc
sancțiuni mai blânde.
În final, reclamantul Anatolie Donțu a conchis că hotărârea Comisiei
Electorale Centrale nr. 2468 din 24 aprilie 2024 „Cu privire la stabilirea datei
alegerilor locale noi pentru funcția de primar al orașului Căușeni, raionul
Căușeni”, este ilegală, deoarece aplică legea cu efect retroactiv, contrar
principiilor și prevederilor menționate (f.d. 4-10).
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 29 mai 2024,
s-a strămutat acțiunea în contencios administrativ depusă de Anatolie Donțu
împotriva Comisiei Electorale Centrale privind anularea actelor
administrative, la Curtea de Apel Chișinău (f.d. 87-89).
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2024, a fost ridicat
conflict negativ de competență între Curtea de Apel Chișinău și Judecătoria
Chișinău, sediul Râșcani, la examinarea cauzei de contencios administrativ
(f.d. 113-115).
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 04 septembrie 2024, s-
a constatat competența Curții de Apel Chișinău la examinarea cauzei de
contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de Anatolie Donțu
împotriva Comisiei Electorale Centrale privind anularea actelor
administrative, la Curtea de Apel Chișinău (f.d. 122-128).
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 12 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a
respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ depusă de
Anatolie Donțu împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Partidul Politic
„Platforma Demnitate și Adevăr” privind anularea hotărârii Comisiei
Electorale Centrale nr. 2468 din 24 aprilie 2024 „Cu privire la stabilirea datei
alegerilor locale noi pentru funcția de primar al orașului Căușeni, raionul
Căușeni” și hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2520 din 14 mai 2024
„Cu privire la cererea prealabilă nr. CEC-7/13798 din 02 mai 2024 a
domnului Anatolie Donțu” (f.d. 134, 135-142).
4
În motivarea hotărârii emise, prima instanță a constatat că, din punct
de vedere a felului acțiunii în contencios administrativ, reieșind din cerințele
formulate, Completul de judecată apreciază că acțiunea înaintată de
reclamantul Anatolie Donțu reprezintă o acțiune în contestare în
conformitate cu prevederile art. 206 alin. (1) lit. a) coroborate cu art. 224
alin. (1) lit. a) din Codul administrativ. Or, elementul central al obiectului
acțiunii în contestare constă în anularea în tot sau în parte a unui act
administrativ individual. Iar, în speță reclamantul urmărește anularea actelor
administrative defavorabile – hotărârile Comisiei Electorale Centrale
nr.2468 din 24 aprilie 2024 și nr. 2520 din 14 mai 2024.
Instanța de fond a reținut că reclamantul Anatolie Donțu este subiect
de sesizare a instanței de contencios administrativ, a respectat procedura de
adresare în instanța de judecată, precum și termenul de depunere a acțiunii
în instanța de judecată, iar acțiunea depusă nu este exceptată de la controlul
judiciar, prin urmare motive de inadmisibilitate a acțiunii înaintate de
Anatolie Donțu în conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2) din Codul
administrativ, la caz nu sunt.
Făcând referire la art. 156 alin. (1), 178 alin. (1) lit. b) și (4) din Codul
electoral, la art. 28 din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind
administrația publică locală și la art. 5 alin. (8) lit. b), art. 5 alin. (9) lit. a) și
alin. (10) din Legea nr. 768 din 02 februarie 2000 privind statutul alesului
local, instanța de fond a menționat că din textul normelor de drept enunțate
rezultă că, Comisia Electorală Centrală stabilește data alegerilor noi dacă
mandatul primarului a încetat înainte de termen în condițiile Legii
nr.768/2000 privind statutul alesului local, astfel că, anume Comisia
Electorală Centrală este autoritatea finală care decide, în mod definitiv
asupra datei alegerilor locale noi. Or, în caz contrar s-ar admite o ingerință
în votul discreționar al membrilor Comisiei Electorale Centrale, ce ține de
stabilirea datei alegerilor locale noi, care constituie o activitate exclusivă a
Comisiei Electorale Centrale.
Curtea de Apel Chișinău a subliniat că mandatul de primar al
reclamantului Anatolie Donțu a încetat de drept în baza actului de constatare
nr. 282/09 din 30 iunie 2022, rămas definitiv, prin care Autoritatea Națională
de Integritate l-a decăzut pe Anatolie Donțu din dreptul de a exercita o
funcție publică sau o funcție de demnitate publică, inclusiv funcția
(mandatul) de primar, pe o perioadă de 3 (trei) ani din data rămânerii
definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și
irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența
conflictului de interese.
5
Instanța de fond a notat că actul de constatare în privința reclamantului
a fost emis în anul 2022, în baza legislației în vigoare la acel moment, care
stipula că „Primarul, în cazul când se află într-o stare de incompatibilitate
prevăzută de lege, este revocat din funcție fără efectuarea unui referendum
local, în baza hotărârii judecătorești definitive. Procedura de revocare este
inițiată de către oficiul teritorial al Cancelariei de Stat, din proprie inițiativă
sau la cererea persoanelor interesate, inclusiv la sesizarea Autorității
Naționale de Integritate” (art. 8 alin. (3) din Legea nr. 768 din 02 februarie
2000 privind statutul alesului local, în vigoare din 25 ianuarie 2021), însă
potrivit modificărilor operate la Legea nr. 768 din 02 februarie 2000 privind
statutul alesului local în vigoare de la 30 noiembrie 2023, procedura a fost
simplificată (art. 5 alin. (8) lit. b) din Legea nr. 768 din 02 februarie 2000, în
redacția actuală).
Astfel, Curtea de Apel Chișinău a indicat că contrar argumentelor
invocate de reclamantul Anatolie Donțu, Comisia Electorală Centrală corect
a aplicat în speță prevederile art. 5 alin. (8) lit. b) din Legea nr. 768 din
02 februarie 2000, în vigoare din 30 noiembrie 2023, la data emiterii actului
administrativ - Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2468 din 24 aprilie
2024 „Cu privire la stabilirea datei alegerilor locale noi pentru funcția de
primar al orașului Căușeni, raionul Căușeni”. Or, în pofida faptului că actul
de constatare nr. 282/09 din 30 iunie 2022 a fost emis în perioada
aplicabilității Legii nr. 768 din 2 februarie 2000 privind statutul alesului
local, în vigoare din 25 ianuarie 2021, acesta produce efecte juridice din data
rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii Curții de Apel Chișinău din
15 decembrie 2022, adică din 3 aprilie 2024, data emiterii încheierii Curții
Supreme de Justiție. Corespunzător și urmează a fi pus în executare prin
prisma prevederilor legale în vigoare la data rămânerii irevocabile a hotărârii
Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2022.
Prima instanță a menționat că prin Legea nr. 768 din 02 februarie 2000
privind statutul alesului local, în vigoare de la 30 noiembrie 2023,
legislatorul a reglementat expres temeiurile de încetare de drept înainte de
termen a mandatului primarului și în legătură cu interdicția ce i-a fost
stabilită reclamantului Anatolie Donțu prin actul de constatare nr. 282/09 din
30 iunie 2022, devenit definitiv și irevocabil prin încheierea Curții Supreme
de Justiție din 3 aprilie 2024. În acest context, Curtea de Apel Chișinău a
stabilit că Comisia Electorală Centrale întemeiat a luat act de vacanța
mandatului de primar al orașului Căușeni, raionul Căușeni, stabilind alegeri
locale noi pentru funcția de primar al orașului Căușeni, raionul Căușeni.
6
Totodată, Curtea de Apel Chișinău a apreciat ca fiind neîntemeiat
argumentul expus de Anatolie Donțu cu referire la faptul că, Consiliul
orășenesc Căușeni nu s-a expus în privința încetării înainte de termen a
mandatului de primar al reclamantului Anatolie Donțu și nu a declarat
vacanța mandatului de primar, având în vedere că după cum rezultă din
actele cauzei, Consiliul orășenesc Căușeni a adoptat decizia nr. 5/1 din 02
mai 2024 „Cu privire la asigurarea interimatului funcției de primar al
orașului Căușeni”, publicată în Registrul de stat al actelor locale la data de
03 mai 2024.
Cu referire la argumentul lui Anatolie Donțu precum că, actul de
constatare nr. 282/09 din 30 iunie 2022 al Autorității Naționale de Integritate
este aplicabil pentru perioada exercitării mandatului de primar al domnului
Anatolie Donțu din perioada 2019-2023, nefiind aplicabil mandatului de
primar validat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 69 din 12
decembrie 2023, prima instanță a menționat că, potrivit art. 35 alin. (4) din
Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de
Integritate, actul de constatare rămâne definitiv la expirarea termenului de
contestare menționat la art. 36 alin. (1) sau, dacă este contestat, în momentul
în care hotărârea judecătorească devine irevocabilă.
În acest sens instanța de fond a invocat că încetarea mandatului
subiectului declarării și interdicția de a ocupa o funcție de demnitate publică
începe a produce efecte juridice după rămânerea definitivă a actului de
constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii
judecătorești, aceasta fiind o condiție sine qua non potrivit căreia executarea
actului de constatare al Autorității Naționale de Integritate emis în condițiile
art. 39 din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016, începe doar după ce devine
executoriu, în speță de la 3 aprilie 2024 odată cu emiterea încheierii Curții
Supreme de Justiție. Or, din sistemul reglementărilor instituite prin Legea nr.
132 din 17 iunie 2016 nu se conturează o altă concluzie.
Suplimentar, prima instanță a subliniat că Comisia Electorală Centrală
corect a aplicat în speță constatările expuse în actul de constatare nr. 282/09
din 30 iunie 2022 emis în privința lui Anatolie Donțu, or, în pofida faptului
că actul de constatare a fost emis în perioada exercitării unui alt mandat de
primar de către Anatolie Donțu, acesta a început a produce efecte juridice
începând cu data devenirii irevocabile a hotărârii judecătorești. Sub acest
aspect, se reține că, în perioada 30 iunie 2022 – 03 aprilie 2024 față de
Anatolie Donțu actul de constatare nr. 282/09 din 30 iunie 2022 nu a produs
efecte juridice, acesta exercitându-și mandatul de primar al orașului Căușeni,
și doar după devenirea irevocabilă a hotărârii Curții de Apel Chișinău din
7
15 decembrie 2022, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 03 aprilie
2024, s-a luat act de vacanța mandatului de primar al orașului Căușeni,
raionul Căușeni și s-au stabilit alegeri locale noi pentru funcția de primar al
orașului Căușeni.
În concluzie, prima instanță a subliniat că hotărârea Comisiei
Electorale Centrale nr. 2468 din 24 aprilie 2024 „Cu privire la stabilirea datei
alegerilor locale noi pentru funcția de primar al orașului Căușeni, raionul
Căușeni” este legală și întemeiată. Or, de către autoritatea publică pârâtă a
fost respectată procedura de emitere a actului administrativ, actul este emis
de către un organ competent și în corespundere cu normele legii materiale
aplicabile speței. Instanța nu a constatat admiterea cărorva abateri de lege la
emiterea actelor administrative defavorabil emis în privința reclamantului
Anatolie Donțu, legalitatea acestuia nefiind pusă la îndoială de către instanța
de judecată, iar contrariul nu a fost demonstrat în cadrul procesului de
judecată organizat cu respectarea principiilor contradictorialității și al
egalității de tratament - ceea ce denotă că temei de admitere a acțiunii
reclamantului nu există.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 16 septembrie 2024,
Anatolie Donțu a depus recurs, solicitând anularea în tot a hotărârii Curții de
Apel Chișinău din 12 septembrie 2024, nr. 3-72/24, prin care a fost respinsă
ca neîntemeiată acțiunea lui Anatolie Donțu către Comisia Electorală
Centrală privind anularea în tot a hotărârii Comisiei Electorale Centrale
nr.2468 din 24 aprilie 2024 „Cu privire la stabilirea datei alegerilor locale
noi pentru funcția de primar al orașului Căușeni r-1 Căușeni”, în data de 17
noiembrie 2024, menținută prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale
nr.2520 cu privire la cererea prealabilă nr. CEC-7/13798 din 02 mai 2024 a
domnului Anatolie Donțu cu pronunțarea unei noi hotărâri privind admiterea
integrală a acțiunii.
În susținerea recursului recurentul a reiterat circumstanțele de fapt și
de drept ale speței, similare celor cuprinse în cererea de chemare în judecată.
De asemenea, recurentul a invocat că hotărârea Comisiei Electorale
Centrale nr.2468 „Cu privire la stabilirea datei alegerilor locale noi pentru
funcția de primar al orașului Căușeni r-1 Căușeni” pentru data de 17
noiembrie 2024 este un act administrativ care lezează direct interesele lui
Anatolie Donțu, care la acel moment ocupa funcția de primar al orașului
Căușeni r-1 Căușeni, or la originea cazului de factură administrativă stau
efectele juridice ale hotărârii organului de jurisdicție administrativă în
8
domeniul electoral - Comisia Electorală Centrală, care în procedura
administrativă, a stabilit data alegerilor locale noi pentru funcția de primar al
orașului Căușeni r-1 Căușeni, dată la care recurentul avea calitate de primar
în funcție a orașului Căușeni r-1 Căușeni.
Recurentul a susținut că în textul pct. 3 a hotărârii Comisiei Electorale
Centrale nr.2468 din 24 aprilie 2024 se menționează că art. 35 alin. (4) din
Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate
stabilește că actul de constatare rămâne definitiv la expirarea termenului de
contestare menționat la art. 36 alin. (1) din aceeași lege sau, dacă este
contestat, în momentul în care hotărârea judecătorească devine irevocabilă.
În temeiul art.34 alin. (3) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de
Integritate, autoritatea sesizează, în termen de cel mult 5 zile din momentul
în care actul de constatare rămâne definitiv, conducerea organizației publice
sau a autorității responsabile de numirea în funcție a subiectului declarării în
vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale
acestuia.
Recurentul a atenționat că au fost aplicate cu efect retroactiv prevederi
care au intrat în vigoare ulterior cazului în speță, care efectiv sancționează
demnitarul public în condiții mai aspre (în speță încetarea mandatului prin
metode indirecte, contrar principiului stabilității raporturilor juridice și
posibilității adresatului de a-și apăra drepturile și interesele legitime) cea ce
contravine principiilor constituționale, legislației administrative și privind
actele normative. Astfel conform art. 22 și 76 din Constituția Republicii
Moldova „nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era
aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos” și „nepublicarea legii
atrage inexistența acesteia”. Respectiv procedurile invocate în cauza
respectivă efectiv duc la aplicarea unei sancțiuni în condiții mai aspre, incerte
din punct de vedere a raporturilor de serviciu, fără mijloace efective de
garantare a respectării drepturilor și intereselor legitime.
Consideră recurentul că hotărârea Comisiei Electorale Centrale
nr.2468 din 24 aprilie 2024 este ilegală, deoarece aplică legea cu efect
retroactiv, contrar principiilor și prevederilor legale. În cazul respectiv
trebuie să fie aplicate procedurile în vigoare la data adoptării actului de
constatare al Autorității Naționale de Integritate.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 95 alin. (1) din Codul electoral:
9
„În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,
care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost
identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.”
Art. 95 alin. (8) din Codul electoral:
„Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de
atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”
Art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.”
Art. 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ:
„Recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 2451.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, hotărârea Curții de Apel Chișinău a
fost pronunțată public la 12 septembrie 2024 și conform extrasului din poșta
electronică a Curții de Apel Chișinău, hotărârea motivată a fost notificată
recurentului la 16 septembrie 2024 (f.d. 143).
10
În asemenea circumstanțe Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost
demarată în interiorul termenului legal.
Din analiza prevederilor art. 2451 – 246 din Codul administrativ,
rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui
control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a
filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele
de casare, invocate în recursul depus de Anatolie Donțu, nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă
la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel
Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a
normelor de drept material sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau
că s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor,
respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Anatolie Donțu, conține obiecții de fapt și de drept similare
celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate
minuțios de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod
corespunzător.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima
instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.
11
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și
dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții
de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,
precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău,
nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui
asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control
efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile
speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea
12
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie
1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu
cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,
, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul
depus de Anatolie Donțu.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 98 alin. (1) pct. 4) din
Codul electoral și în conformitate cu art. 230 și 246 alin. (2) lit. a1) din Codul
administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Anatolie Donțu.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
13